ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Legislație

În 2017, a existat o încercare de modificare a legii de funcționare a Agenției Naționale de Presă - Agerpres, care nu a avut alt scop decât acela de a permite puterii politice să îl demită mai ușor (și deci mai repede) pe actualul Director General, copiind modul discreționar în care pot fi demise în prezent conducerile televiziunii și radioului publice.  

Au existat două propuneri de modificare a Legii accesului la informațiile de interes public (nr. 544/2001). Una dintre acestea a fost respinsă de Senat, a doua așteaptă avizele din comisiile de specialitate.


O serie de inițiative legislative toxice pentru libertatea de exprimare continuă să fie tergiversate în Parlament, în loc să fie respinse. 


În România, legislația privind domeniile Internet .ro practic nu există, șansa unei reforme în vederea unei transparențe a modului de administrare fiind ratată de autorități.

Ordonanța „anti-rebate”, care reglementa circuitul banilor de publicitate în mass-media, a fost abrogată.

Jurisprudență

Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza Codului Civil.

Daune morale record au fost acordate pentru atingerea adusă reputației unui magistrat (șefa Direcției Naționale Anticorupție). Suma - 300.000 de lei - iese din tiparele obișnuite în astfel de procese civile, în care daunele rămân în zona maximă a câtorva mii sau zeci de mii de lei. Prin comparație, amenda maximă prevăzută în prezent de legea audiovizualului pentru sancționarea radiodifuzorilor este de 200.000 de lei. CNA a aplicat recent acest prag maximal pentru a amenda câteva televiziuni pentru depășirea timpului de publicitate. Într-un caz din 2017 care a vizat derapaje ale România TV, tot legate de Laura Codruța Kovesi, CNA a amendat acest post cu 120.000 de lei. În concluzie, cuantumul mare al daunelor, corelat cu lipsa unei practici unitare și cu discrepanța sumei față de alte hotărâri similare, ridică serioase probleme de proporționalitate a sancțiunii.

Hotărârile instanțelor în materie civilă sunt incongruente și, astfel, rămân lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sancționate în mod divergent de la o instanță la alta.  

Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei și de necesitate într-o societate democratică, limitând deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în edițiile tipărite ale ziarelor inclusiv al unora care, de multe ori, nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea prin ordonanțe președințiale la ștergerea unor materiale din spațiul online. Cea mai periculoasă dintre aceste măsuri este obligarea la ștergerea unor articole din mediul online în integralitate, pentru că ar încălca reputația unor persoane. O instanță a dispus chiar și dezactivarea unui cont de Facebook, pentru câteva postări considerate defăimătoare.

România a pierdut un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare al unei jurnaliste (Cauza Feri Predescu contra România).