Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptăţite

Allgemeine Osterreichische Zeitung

Eroina revoluţiei paşoptiste a devenit, curând după remarcabilul ei

• Eroina revoluţiei paşoptiste a devenit, curând după remarcabilul ei

• gest de curaj, prin care a salvat guvernul revoluţionar , subiectul

• unor speculaţii care au umplut presa vremii, speculaţii privind atât

• moravurile şi personalitatea ei, cât şi motivaţia gestului ei eroic.

• Ceea ce s-a spus şi s-a scris despre Ana Ipătescu era un amestec de

• fapte obiective şi subiective, informaţii şi speculaţii.

• Despărţindu-se de primul soţ, Ana s-a căsătorit din interes, cu

• Nicolae Ipătescu, funcţionar la Departamentul Visteriilor,

• pătrunzând în lumea ideilor politice revoluţionare care circulau la

• acea vreme printre tinerii intelectuali.

• Eroină naţională sau femeie de moravuri uşoare care, sub aparenţa

• unui gest eroic, a acţionat doar pentru a-şi salva de la pierzanie

• amantul? Aceasta este întebarea. Cu o biografie plină de hăţişuri,

• Ana Ipătescu, a reuşit cu un singur gest, în 1848, să dejoace

• contrarevoluţia care ameninţa mişcarea de eliberare iniţiată de

• paşoptişti. Chiar dacă a fost la mijloc o poveste de amor, important

• e că urmările politice au fost fericite.

Elisabeta Rizea

• Alături de familia Arnăuţoilor, a

• părintelui Ion Drăgoi şi de

• majoritatea sătenilor, Elisabeta

• Rizea a fost simbolul rezistenţei

• ţăranului român în faţa regimu-

• lui comunist.

• Câţi mai ştiu astăzi că pentru a

• învinge acest sătuc de munte,

• Nucşoara, trupelor de Securitate

• şi Miliţie le-au trebuit zece ani şi

• mobilizarea celui mai mare

• număr de securişti pe cap de

• locuitor din întreaga istorie a

• represiunii comuniste...?

Despre Elisabeta Rizea cu siguranţă n-au auzit prea mulţi. Câteva

• Despre Elisabeta Rizea cu siguranţă n-au auzit prea mulţi. Câteva

• ştiri ,în urmă cu ani, o vizită în satul Nucşoara a preşedintelui Emil

• Constantinescu şi a regelui Mihai I, o invitaţie într-o emisiune a lui

• Florin Călinescu la PRO TV, o mărturie după miezul nopţii în

• documentarul Luciei Hossu-Longin, Memorialul Durerii, o pomenire

• scolastică într-unul dintre manualele alternative de istorie, câteva

• cărţi ale urmaşilor celor asasinaţi în munţi. Cei mai mulţi nici nu ştiu

• că a murit în 2003.

• S-a născut în 1912, la Domneşti, în judeţul Ilfov, într-o familie de

• ţărani simpli, fără avere. Era nepoata ţărănistului Gheorghe Şuţa,

• ucis de Securitate în 1948. După venirea comuniştilor la putere, s-a

• alăturat, rezistenţei din munţi, condusă de Gheorghe Arsenescu şi

• Toma Arnăuţoiu, aprovizionând luptătorii, timp de 4 ani , cu

• mâncare şi bani.A fost prinsă si condamnată la 7 ani de închisoare

• fiind considerată “duşman al poporului”. Când conducătorul

• rezistenţei anticomuniste, Gh. Arsenescu a fost arestat în 1961,

• sentinţa Elisabetei Rizea a fost prelungită cu încă 25 de ani.

În timpul încarcerării la faimoasa închisoare Piteşti, a fost pusă în

• În timpul încarcerării la faimoasa închisoare Piteşti, a fost pusă în

• lanţuri şi torturată pentru ideile sale. "După ce mi-au tras masa de

• sub picioare, au început să mă bată cu un băţ până la sânge. Mi-au

• rupt câteva coaste şi am leşinat", povesteşte Elisabeta Rizea.

• Prin amnistia generală din 1964, Elisabeta Rizea a fost eliberată din

• închisoare .35 de ani mai târziu, povestea ei a fost publicată în

• ziarele româneşti şi prezentată în documentarele despre perioada

• comunistă.

• Elisabeta Rizea, simbol al rezistentei anticomuniste din România,a

• fost propusă ,post-mortem,pentru Premiul Saharov al Parlamentului

• European , acordat anual pentru merite deosebite privind drepturile

• omului, protecţia minorităţilor, dezvoltarea democraţiei, statul de

• drept şi libertatea de gândire. Aceasta este prima propunere

• românească pentru prestigiosul premiu, iar acordarea acestuia unei

• eroine a rezistenţei anticomuniste din România ar însemna o

• recunoaştere a rolului important al tuturor luptătorilor împotriva

• regimului comunist şi o consemnare, pentru generaţiile viitoare, a

• acestei perioade negre din istoria Europei.

•