Agricultură și dezvoltare rurală Error: Reference source not found

3.Punere în aplicare

Programele Fiscalis și Vamă sunt puse în aplicare în funcție de ordinea de prioritate. Se elaborează, împreună cu părțile interesate, programe de lucru care stabilesc prioritățile pentru o anumită perioadă. Temeiurile juridice ale acestor programe vor fi remaniate pentru a permite mutarea lor de la programele de lucru anuale la cele multianuale și pentru a simplifica procedurile actuale.

Gestionarea centralizată directă, care constituie în prezent modul de lucru obișnuit, va fi menținută și complet simplificată pentru ambele programe pentru a se obține o eficiență maximă din punctul de vedere al sprijinului pentru gestionarea zilnică la nivelul Comisiei și la nivel național și pentru a permite o mai bună înțelegere a normelor de punere în aplicare de către toate părțile interesate.

Contractele de achiziții publice, care reprezintă cea mai mare parte din bugetul programelor, vor fi, în principal, executate de Comisie, în conformitate cu normele UE și pe baza unor norme comune în materie de acceptare și de asigurare a calității.

Ambele programe sunt concepute astfel încât UE să poată reacționa în mod corespunzător și repede în situații care evoluează rapid. Faptul că programele beneficiază de un set de instrumente adaptate, precum și de un mecanism flexibil pentru transmiterea de propuneri va permite punerea în aplicare eficientă a activităților programelor.

Există argumente categorice în sprijinul aplicării unor metode alternative de finanțare pentru a acoperi costurile de participare și de organizare. Comisia va înlocui (cel puțin parțial) aplicarea actuală a costurilor reale cu plata unor sume forfetare.

4.Alocarea bugetară propusă pentru perioada 2014-2020

Toate cifrele sunt exprimate în prețurile constante din 2011

Bugetul total propus pentru perioada 2014-2020 pentru Vamă 2020 și Fiscalis 2020

690 de milioane €

Coeziune economică, socială și teritorială

1.Obiective de politică

Obiectivul principal al politicii de coeziune a UE este reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale importante care persistă între regiunile Europei. Neluarea de măsuri pentru a reduce aceste disparități ar submina unele dintre valorile fundamentale ale UE, inclusiv piața unică și moneda sa, euro.

Politica de coeziune are, de asemenea, un rol-cheie în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în întreaga UE. Direcționarea adecvată a cheltuielilor de coeziune poate oferi o valoare adăugată reală, stimulând creșterea economică și creând locuri de muncă în regiunile Europei. În conformitate cu concluziile celui de al 5-lea raport de coeziune⁷, Comisia își propune să se axeze și mai mult pe rezultate și pe valoarea adăugată a UE, corelând într-un mod mai sistematic politica de coeziune cu obiectivele Strategiei Europei 2020.

În special, Comisia propune modificări importate în ceea ce privește conceperea și implementarea politicii de coeziune. Finanțarea se va concentra pe un număr mai restrâns de priorități, progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor convenite vor fi monitorizate mai îndeaproape și vor fi stabilite condiții stricte în contractele de parteneriat cu statele membre. Acest lucru va permite politicii de coeziune a UE să contribuie cât mai mult posibil la coeziunea economică, socială și teritorială și la crearea de creștere economică și locuri de muncă.

2.Instrumente

2.1.Un cadru strategic comun

Comisia propune reunirea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului social european și a Fondului de coeziune în cadrul unui cadru strategic comun, care va include, de asemenea, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. În acest fel, se va garanta o mai mare coerență între sursele de finanțare și se va pune mai mult accentul pe Strategia Europa 2020.

2.2.O atenție sporită acordată Strategiei Europa 2020

Pentru a spori eficiența cheltuielilor de coeziune, în viitor finanțarea se va concentra asupra unui număr limitat de obiective, corelate cu prioritățile Strategiei Europa 2020.

Fondurile de coeziune vor continua să se concentreze pe regiunile și statele membre mai puțin dezvoltate. Cu toate acestea, având în vedere dificultățile întâmpinate de statele membre în absorbția fondurilor structurale și în obținerea cofinanțării necesare, fondurile alocate pentru coeziune vor fi plafonate la 2,5% din VNB.

Va fi introdusă o nouă categorie de regiune – „regiunile de tranziție” – pentru a înlocui sistemul actual de eliminare progresivă și de introducere progresivă a asistenței. În această categorie vor intra toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor situat între 75 % și 90 % din media UE-27, mai ales:

• 
  regiunile care sunt, în prezent, eligibile în baza obiectivului de convergență, dar al căror PIB pe cap de locuitor a depășit 75% din media UE-27. Ca măsură de siguranță, aceste regiuni vor păstra două treimi din alocarea pe care o primesc în prezent; și
  
• 
  regiunile care, deși în prezent nu sunt eligibile în baza obiectivului de convergență, au un PIB pe cap de locuitor situat între 75% și 90% din media UE-27. Nivelul de sprijin va varia în funcție de nivelul PIB, regiunile al căror PIB este de aproape 90 % din media UE beneficiind de o intensitate a ajutorului similară cu cea din regiunile mai dezvoltate.
  

Regiunile de competitivitate, al căror PIB este de peste 90 % din media UE, vor continua să beneficieze de sprijin prin intermediul politicii de coeziune pentru un număr limitat de priorități.

Regiunile de tranziție și regiunile de competitivitate ar trebui să concentreze întreaga alocare a fondurilor de coeziune (cu excepția FSE) în primul rând în domeniul eficienței energetice și al energiei regenerabile, precum și al competitivității și inovării IMM-urilor. În aceste regiuni, investițiile în eficiența energetică și în energiile regenerabile vor fi de cel puțin 20 %. Regiunile de convergență vor fi în măsură să consacre fondurile care le sunt alocate unei game mai largi de obiective, care reflectă gama mai largă de necesități de dezvoltare care le corespund.

În sfârșit, cooperarea teritorială va continua să își joace rolul în sprijinirea regiunilor în eforturile lor de a depăși dezavantajele legate de amplasamentul lor la frontierele interne sau externe, precum și prin contribuția sa la o politică de vecinătate ambițioasă și prin abordarea provocărilor transfrontaliere și transnaționale comune.

Instrumentele de coeziune vor fi utilizate pentru a urmări obiective distincte, dar complementare:

• 
  Fondul european de dezvoltare regională
  

FEDER urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor dintre regiunile sale. FEDER sprijină dezvoltarea regională și locală prin cofinanțarea investițiilor în C&D și în inovare, în aspectele legate de schimbările climatice și de mediu, în sprijinul acordat IMM-urilor, în serviciile de interes economic general, în infrastructurile de telecomunicații, energie și transport, în infrastructurile de sănătate, educație și sociale și în dezvoltarea urbană durabilă.

Spre deosebire de perioada curentă, în viitor toate aceste tipuri de investiții vor putea fi finanțate nu doar din granturi, ci și prin instrumente financiare (fonduri de capital de risc, fonduri de dezvoltare locală etc.).

• 
  Fondul social european
  

Fondul social european vizează consolidarea coeziunii economice și sociale prin sprijinirea promovării ocupării forței de muncă, a investițiilor în competențe, educație și învățarea pe tot parcursul vieții, a incluziunii sociale și a combaterii sărăciei și a consolidării capacității instituționale și eficienței administrației publice.

Vor fi stabilite cote minime pentru Fondul social european pentru fiecare categorie de regiuni (25 % pentru regiunile de convergență, 40 % pentru regiunile de tranziție și 52 % pentru regiunile de competitivitate), iar domeniul de intervenție a Fondului social european va fi extins pentru a include costul echipamentelor legate de investițiile în capitalul social și uman.

• 
  Fondul de coeziune
  

Fondul de coeziune sprijină statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE-27 să facă investiții în rețelele de transport TEN-T și în domeniul mediului. O parte din bugetul Fondului de coeziune (10 miliarde EUR) va fi alocată pentru a finanța rețelele de transport de bază în cadrul facilității „Conectarea Europei" (a se vedea, de asemenea, fișa separată). Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte în domeniul energiei, cu condiția ca acestea să prezinte în mod clar beneficii pentru mediu, de exemplu prin promovarea eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile.