America curs 1 27. 03. 2004


AMERICA Economia (partea a doua) Agricultura



Yüklə 149,52 Kb.
səhifə7/7
tarix07.04.2018
ölçüsü149,52 Kb.
#47065
1   2   3   4   5   6   7

AMERICA


Economia (partea a doua)

Agricultura

Dispune de conditii propice de dezvoltare, atat morfologice cat si climatice si de sol. Terenurile agricole detin aproximativ 1 miliard ha pe intregul continent. Pentru tarile in curs de dezvoltare ale Americii Latine, ramane inca principala ramura a economiei. Datorita conditiilor bio-pedo-climatice foarte diverse, se produc toate varietatile de plante si specii de animale care constituie resursele de hrana ale omului (atat cele din zona temperata cat si cele din zona intertropicala)



Exista diferentieri intre agricultura tarilor dezvoltate din N si cea practicata in America Latina.


  1. America de Nord (S.U.A., Canada)




  • grad avansat de dezvoltare care implica mecanizare, chimizare si biotehnologizare de inalt nivel, ceea ce a dus la o dublare a productiei pe unitatea de suprafata si o scadere a fortei de munca utilizate (2 milioane de agricultori = 2,6% din populatia activa)

  • concentrarea pamantului in ferme din ce in ce mai mari

  • caracterul intensiv al agriculturii; totusi, in zona preeriilor se practica o cultura extensiva a graului, numita “dry farming”, la care se adauga si cresterea extensiva a animalelor, in podisurile si zonele montane din S.U.A. si Canada.

  • integrarea agriculturii in sistemul de “agri-business”, care presupune asigurarea tuturor conditiilor de productie, transport si desfacere a produselor

  • aparitia „belt”-urilor = „centuri” : corn-belt (cultura porumbului in jurul Marilor Lacuri) si cotton-belt (bumbac in SE S.U.A.); dupa 1970, aceste belt-uri s-au destramat, datorita specializarii individuale a fermierilor.

  • relativ echilibru intre cresterea animalelor si cultura plantelor (mai ales in S.U.A.)

  • crize de supraproductie datorita productiei ridicate

  • pierderi de teren agricol in favoarea urbanizarii, turismului si a construcţiei cailor de comunicatie




  1. America Latina




  • coabitarea agriculturii de subzistenta cu agricultura avansata. In primul caz este vorba de micii proprietari, cu suprafete agricole restranse, de 2-3 ha, pe care se cultiva cereale clasice (grau, porumb, orez), destinate strict consumului propriu. In al doilea caz este vorba de marile latifundii apartinand unui numar restrans de proprietari, pe care se practica mai adesea monocultura, cu o productie destinata pietei (marile proprietati cultivate cu banane au atras denumirea de “republici bananiere” pentru o serie de tari din America Centrala)

  • agricultura de subzistenta are caracter extensiv, iar cea avansata un caracter intensiv, fiind destinata pietei; apare chiar sistemul de agricultura itineranta in Amazonia.

  • monocultura cu tehnica avansata este integrata si aici in sistemul “agri-business”

  • in cadrul agriculturii sud-americane se remarca existenta unor cicluri agricole:

  • Astfel, sec. 18-19 au reprezentat ciclul trestiei de zahar, raspandită pe litoralul atlantic al Braziliei.

  • Sec. 19-20 au cunoscut ciclul cafelei, extinsa ca monocultura in S si SE Pod. Braziliei; aceasta a luat amploare mai ales in sec. 20, fiind atenuata de crizele de supraproductie din 1906 si 1930.

  • In prezent se desfasoara ciclul pomilor fructiferi tropicali, dar in general agricultura incepe sa fie mai diversificata.

  • introducerea treptata a tehnicii avansate si in cresterea animalelor

  • se observa o specializare nationala a agriculturii Americii Latine: trestie-de-zahar (Cuba), banane (Costa Rica, Nicaragua, Honduras), cafea (Columbia, Brazilia), nucsoara (Grenada)

  • orientarea accentuata spre export a produselor agricole din multe tari, indeosebi din Argentina si Brazilia

  • 1/3 din totalul fortei de munca de pe continent este ocupata in agricultura

*

* *



In ceea ce priveste specificul agricol, se constata o serie de diferentieri regionale.

In nordul Americii de Nord, in zona climatului mai rece, se intalneste cresterea renilor si, in ferme specializate, se practica cresterea animalelor cu blana pretioasa (vulpea argintie, vidra, sconcsul).

In partea nord-estică a S.U.A. (Noua Anglie) este caracteristica cresterea bovinelor pentru carne si lapte si legumicultura, ambele avand ca destinatie imediata piata marilor orase din regiune.

In Campia Mississippi - cultura intensiva a cerealelor (grau), floarea-soarelui si cresterea bovinelor si porcinelor.

In sudul si vestul Marilor Lacuri se contureaza un areal important pentru cresterea porcinelor pe baza porumbului din “corn-belt”.

In preerii se cultiva extensiv cereale si se cresc bovine.

In podisuri si zonele montane se cresc ovine si cabaline.

In California se practica agricultura mixta, intensiva, destinata aprovizionarii oraselor din regiune.

Peninsula Florida se preteaza la cultura orezului pe baza de irigatii si a portocalilor.

In sud-estul S.U.A. specific este bumbacul.


In America Centrala Istmica, in zona podisurilor inalte se practica cresterea animalelor (ovine, caprine, cabaline) si se cultiva plante specifice zonei temperate (in principal porumb). Pe litoral sunt raspandite monoculturi cu bananieri, portocali, lamai („republicile bananiere”).

Pentru Arh. Antilez este specifica mai ales cultura plantelor (trestia-de-zahar, pomii fructiferi tropicali).


In America de Sud, in partea nordica apar trestia-de-zahar si arborii tropicali.

In Amazonia – bananieri, arborele de cauciuc, arborele de cacao.

In Pod. Braziliei, solurile de tip terra rosa au permis extinderea culturii cafelei (Brazilia ocupa locul I pe glob la productia de cafea). Tot aici se afla suprafete intinse cu eucalipti utilizati in ind. textila.

Pentru Campia Gran Chaco - culturi intensive pe baza de irigatii si cresterea intensiva a animalelor.

In Pampasul Argentinian – agricultura mixta, cu o oarecare specializare: in centru si nord - grau si in sud - porumb. In jurul orasului Buenos Aires se cresc vaci pentru lapte.

In Patagonia este specifica cresterea intensiva a ovinelor, Argentina fiind un mare producator de carne si piei.

Pe platourile inalte din Anzi – se cresc oi, lame si alpaca.


Transporturile

Sunt prezente toate tipurile de cai de comunicatii si mijloace de transport




  1. Transporturi navale, maritime si fluviale – sunt foarte bine dezvoltate, ca urmare a tarmurilor lungi ale continentului si a fluviilor navigabile din interior. In zona Marilor Lacuri se desfasoara cel mai intens transport de marfuri din lume. Se adauga fluviile Mississippi, Sf. Laurentiu, Orinoco si Amazon, care sunt navigabile.




  1. Transporturile feroviare – sunt de asemenea larg dezvoltate pe continent. In 1828 a inceput construirea cailor ferate in S.U.A., urmand un ritm de dezvoltare deosebit, astfel că in 1880 existau de 2 ori mai multe cai ferate decat era necesar. Aceasta a dus la faliment in serie, prin inchiderea liniilor, ajungandu-se in 1960 sa existe orase milionare fara gari. In prezent, transporturile feroviare sunt folosite indeosebi la transportul marfurilor. Importante sunt liniile ferate transcontinentale:

  • Washington – Atlanta – Dallas – El Passo – Los Angeles

  • New York – Chicago - Salt Lake City – San Francisco

  • Boston – Chicago – Minneapolis – Seattle

dar si liniile orientate nord-sud:

  • Halifax – Boston – New York – Washington – Miami (pe tarmul atlantic)

  • Chicago - St. Louis – New Orleans

  • Seattle – San Francisco – Los Angeles – San Diego (pe tarmul pacific)

Cel mai mare nod de cale ferata este Chicago, unde se intersectează 39 de linii.

Transportul cu metroul s-a dezvoltat foarte mult, indeosebi in marile orase.


In America de Sud, caile ferate au aparut initial pe litoralul atlantic, ulterior s-au construit linii de legatura cu interiorul continentului si chiar cu litoralul pacific. Remarcabila este linia Buenos Aires – Santiago.

Sunt specifice in America de Sud caile ferate de mare altitudine din Anzi: Lima – La Oroya - Huancayo (4.800 m altitudine), linia ferata situata la cea mai mare altitudine de pe Glob.




  1. Transporturile rutiere – lungimea soselelor o depaseste pe cea a cailor ferate. Si in acest caz sunt importante autostrazile transcontinentale care fac legatura intre litoralul atlantic si cel pacific:

  • Montreal – Vancouver

  • New York – Los Angeles

  • Buenos Aires – Santiago

De mare importanta este autostrada panamericana, impresionanta prin lungime (27000 km), care strabate continentul de la nord la sud, din Alaska pana in sudul statului Chile.

Sosele de amploare sunt in constructie in Amazonia, unde „Transamazonianul” va depasi, impreuna cu ramificatiile sale, 18000 km.




  1. Transporturile aeriene – s-au dezvoltat foarte mult datorita distantelor apreciabile si obstacolelor naturale. In tarile mari (S.U.A., Canada, Argentina, Brazilia, Venezuela) constituie cel mai utilizat mijloc de transport pentru traficul de calatori.




  1. Transporturile speciale – cuprind oleoducte, gazoducte si apeducte. Primele doua transporta petrol si gaze din centrul si sudul S.U.A. spre porturi si centrele din nord si nord-est. In vestul S.U.A. s-a construit o retea densa de apeducte pentru alimentarea cu apa a Californiei. Aceste transporturi includ si transmiterea informatiei prin linii telefonice, radio, TV, internet, cel mai bine reprezentate in S.U.A. si Canada (in Canada – 60% din populatie = utilizatori de Internet; in S.U.A. – 57%, cele doua state situandu-se pe primele locuri pe Glob)



Comertul

S.U.A. ramane inca cea mai importanta putere comerciala a lumii. Schimburile comerciale ale tarilor continentului se remarca prin cateva trasaturi:



  • import masiv de produse industriale (inclusiv S.U.A.): automobile, produse electronice, echipamente de transport

  • preponderenta produselor agricole la export (mai ales pentru tarile Americii Latine)

  • expansiunea capitalului japonez, arab si vest-european in economia statelor americane

In ceea ce priveste S.U.A., principalele schimburi se realizeaza cu tarile Europei, Canada, Japonia, America Latina si Australia.

Exporta: masini si utilaje industriale, produse petrochimice, produse agricole, bunuri de larg consum, materii prime.

Importa: automobile, echipamente de transport, nave, combustibili si produse agricole tropicale.



Canada realizeaza 70% din import/export cu S.U.A.

In America Latina, schimburile se realizeaza pe 3 nivele:



  1. intre tarile subcontinentului latino-american: schimburile se bazeaza pe produse agricole, combustibili si minereuri de la o tara la alta.

  2. intre acestea si tarile dezvoltate din nord (S.U.A. si Canada)

  3. intre tarile latino-americane si alte tari din Asia (Japonia) si Europa: la export predomina produsele agricole tropicale, combustibili si minereuri, iar la import diferite produse industriale - automobile, produse electronice.

Turismul

Continentul american dispune de un potential turistic deosebit de bogat si atractiv, in cadrul caruia se combina obiectivele naturale cu cele antropice.




  1. Reg. Marilor Lacuri – are o destinatie turistica multipla, incluzand obiective naturale (cele 5 lacuri, Cascada Niagara) si obiective antropice (orasele Montreal, Ottawa, Toronto, Chicago sau Detroit, cu obiective arhitecturale si culturale).




  1. Reg. Muntilor Appalachi si a litoralului atlantic – predomina obiectivele antropice ale Megalopolisului Boswash, la care se adauga atractiile naturale ale zonei montane.




  1. Florida – are un turism de agrement datorat climatului subtropical, curei heliomarine si plajelor.




  1. Reg. Muntilor Stancosi si a Podisurilor Interioare – concentreaza unele dintre cele mai numeroase si variate obiective turistice: Parcul National Yellowstone cu resurse naturale valorificate in proportie redusa si Marele Canion din Pod. Colorado.




  1. California – numita si Florida Pacificului, are un turism foarte intens, legat de obiective naturale ( M-tii Sierra Nevada) si obiective antropice (cele doua orase: San Francisco si Los Angeles). Printre obiective mai trebuie amintita aici prima rezervatie de sequoia din lume (in Parcul National Yosemite).




  1. Pod. Mexican – se remarca prin vestigiile civilizatiilor precolumbiene azteca si tolteca, dar si prin catedralele si palatele din timpul dominatiei spaniole. In partea sudica – capitala Mexico City si vulcanii Orizaba si Popocatepetl.




  1. Reg. litorala a Mexicului – are statiuni turistice de renume: Acapulco, Veracruz.




  1. Reg. turistica a Marii Caraibilor – include numeroase insule: Jamaica, Cuba, Martinica, Haiti, Trinidad & Tobago, cu climat favorabil, cu plaje insorite si posibilitati de practicare a sporturilor nautice. Sunt o destinatie predilecta a americanilor.




  1. Reg. Anzilor Peruvieni – se individualizeaza prin resursele sale naturale, cu varfuri ce depasesc 6.000 m, vulcani, lacul Titicaca, dar si prin vestigiile civilizatiei incase, prezente la Machu Pichu si Cuzco.




  1. Reg. SE a Pod. Braziliei – cuprinde atat relieful serre-lor, cat mai ales marile centre urbane ale Braziliei: Rio de Janeiro - cu peisajul căpăţânilor de zahar, cu plaje celebre ca Copacabana, cu festivalul samba, precum si São Paulo sau capitala Brasilia.




  1. Reg. estuarului La Plata – concentrat in jurul orasului Buenos Aires si a zonei litorale.


Raman insa vaste teritorii necuprinse in circuitul turistic, dar cu mare potential natural: Amazonia, Anzii si Patagonia.
Yüklə 149,52 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin