Analele universităŢii din craiova

cinci < lat. clas. quīnque < i.e. *penk^we, rădăcină comună ariilor indo-europene, cf. v. gr. pénte, scr. páñca, v. pers. *pancha, celt. qenqe. Apare în denumirile actuale ale cifrei din aria italică (cf. sp., port. cinco; occit., cat., cinc; fr. cinq; it. cinque; rom. cinci, sard. chimbé), slavă (cf. rus., ucr. pyat'; belarus. piac'; bulg., sloven., maced. pet; ceh., srb.-cr. pêt; slovac. pät'), baltică (cf. lit. penki; let. pìeci), din gr. pénde, alb. pesë etc. Numărul natural indicat prin cifra 5, cu formă asemănătoare unei palme strânse, cu degetul mare izolat şi îndoit, sau prin simbolul roman V, care reprezintă imaginea palmei întinse cu degetul mare răsfirat, aminteşte originea numărării cu ajutorul degetelor. Forma scr. páñca este asociată de Paolo Santangelo cu cea din lat. pugnus „pumn” (palma strânsă), dar şi cu cuvintele germane finger „deget”, fang-en „a apuca” (pentru apucare oamenii foloseau cele cinci degete)¹².

şase < lat. sex < i.e. *seks, rădăcină comună ariilor indo-europene, cf. got. saihs, scr. şáş¹³, celt. svex, v. germ. seks, v. engl. sex. Se regăseşte în denumirile actuale ale cifrei din aria italică (cf. sp., port. seis; fr. six; cat. sis; occit. sièis, it. sei; sard. ses; rom. şase), germanică (cf. engl. six; germ. sechs; norv., dan. seks; sued. sex), slavă (rus., slovac. shest'; ceh., bulg. maced., sloven. shest; ucr. shist'; srb.-cr. shêst; pol. szes'c'), baltică (lit. sheshì; let. seshi) din gr. éksi etc. Forma cifrei 6, asemănătoare secerii pe care o face luna în poziţie descrescătoare, trimite către astronomie, unde numerele au fost folosite din cele mai vechi timpuri. În sistemul roman cifra 6 este notată prin simbolul VI.

şapte < lat. septem < i.e. *septm, rădăcină regăsită în v. gr.épta, scr. saptá, celt. septn, v. sl. sedmŭ, având corespondenţe în majoritatea ariilor. De exemplu, denumirile actuale ale cifrei din aria italică (cf. rom. şapte; fr. sept; port. sete; sp. siete; it., sard. sette; cat. set; occit. sèt), slavă (cf. rus. sem'; ucr. sim; belarus. sem; slovac., sloven. sedem; bulg. sédem; srb.-cr. sëdam; ceh. sedm; pol. siedem), baltică (cf. lit. septynì, let. septini), din gr. eftá, alb. shtatë. În sistemul roman cifra 7 este notată prin simbolul VII.

opt < lat. octō < i.e. *oktōu, rădăcină comună ariilor indo-europene, cf. celt. octô, scr. aştá, v. pers. *ashta, v. germ. *ahto. Se regăseşte în denumirile actuale ale cifrei din aria italică (cf. rom. opt; it., sard. otto; port. oito; sp. ocho; cat. vuit; fr. huit, occit. vuèch), germanică (cf. germ. acht; engl. eight; norv. åtte; sued. åtta; dan. otte), din gr. ohtó etc. În sistemul roman cifra 8 este redată prin simbolul VIII.

nouă < lat. novem < noven < i.e. *newn, rădăcină comună ariilor indo-europene, cf. scr. náva, v. pers. *nava, v. sl. novu, celt. nevn. Se regăseşte în denumirile actuale ale cifrei din aria italică (cf. port., it., sard. nove; sp. nueve; cat. nou; occit. noù; rom. nouă; fr. neuf), germanică (cf. engl. nine; germ. neun; norv., dan. ni; sued. nio), din gr. ennéa, alb. nëntë etc. Forma cifrei 9 a fost asemănată cu secera pe care o face luna în poziţie crescătoare (luna nouă cu corespondent latin nov-em, gr. ennéa), după cum observa Santangelo¹⁴. În sistemul roman cifra 9 este notată prin simbolul IX.