Analiza politica empirica



Yüklə 172,19 Kb.
səhifə2/3
tarix07.04.2018
ölçüsü172,19 Kb.
#47403
1   2   3

Q. De ce un model care cuprinde simultan mai multe variabile independente este superior unuia cu mai putine? Ginditi-va la exemplele cu barza si natalitatea, pompierii si focul.

3.2. concepte

concept - un simbol al unui obiect sau a unei proprietati a unui obiect, sau a unui fenomen comportamental. (Nachmias & Nachmias)

Conceptele contribuie la delimitarea unei discipline:

fizica-masa, gravitatie, forta psihologie: personalitate, devianta sociologie: clasa sociala, mobilitate demografie: mortalitate, fertilitate st.pol.: democratie, putere, reprezentare, justitie, egalitate.

granitele nu sint rigide: ex. socializare, comportament rational.

cele mai multe concepte din s.p. sint imprecise iar intelesurile care li se atribuie pot sa difere intre politologi: democratie, liberalism, drepturile omului, integrare politica.

de aceea astfel de concepte trebuie definite, precizate de fiecare data cind sint folosite.
Exemplu:

Ne intrebam daca tarile tind sa fie mai democratice atunci cind sint mai dezvoltate economic. Avem la dispozitie date referitoare la 12 tari (notate a, b, c, d, ... l). Atit pentru notiunea de "tara democratica" cit si pentru cea de "tara dezvoltata economic" avem la dispozitie cite doua definitii:



tara democratica

def1. multipartitism, alegeri libere, participare publica in procesul de guvernare.

def2. libertatea cuvintului, a presei, religiei, etc.

tara dezvoltata economic

def 1. proportia ridicata populatiei angajate in sectorul tertiar

def 2. produsul national brut pe cap de locuitor

Urmatorul tabel reprezinta clasificarea simultana a celor 12 cazuri in functie de cele doua criterii folosite, fiecare avind doua variante.
Q. Interpretati rezultatele din perspectiva problemei de studiat, pentru fiecare din cele 4 variante.





ECONOMIE













DEF1

DEF2




DEMOCRATIE







dezv.

nedezv.

dezv.

nedezv.







DEF1

dezv.

a b c d e f




a b c

d e f










nedezv.




g h i j k l

g h i

j k l







DEF2

dezv.

d e f

g h i

g h i

d e f










nedezv.

a b c

j k l

a b c

j k l



























Acesta este un motiv important pentru care o cercetare trebuie precedata de un studiu bibliografic.


definitie conceptuala: definitie care descrie conceptele facind apel la alte concepte.

definitie operationala: descriere a unei multimi de proceduri pe care cercetatorul trebuie sa le urmeze pentru a stabili existenta fenomenului descris de concept.

ex. inteligenta - capacitatea de adaptare rapida la situatii noi

- performanta la un test de inteligenta (set de intrebari+modalitatea de interpretare a raspunsurilor).
Exemple:

A. participare politica: acele activitati ale cetatenilor particulari care sint intreprinse cu scopul de a influenta selectia personalului guvernului sau a actiunilor intreprinse de acesta (Verba si Nie, Participation in America)

Operationalizare: Verba si Nie, pag.351
B.eficacitate politica: Sentimentul (feeling) ca actiunile politice individuale au, sau pot sa aiba, impact asupra proceselor politice - adica, ca merita sa iti realizezi indatoririle civice.(Campbell, Gurin, Miller, The voter decides.)

Operationalizare: Verba si Nie, pag.370.


C. cultura politica.

Political Culture: the beliefs, orientations and attitudes2 of individual toward a political system.(~Dahl)

PC ----> PParticipation+anumite atitudini fata de sistemul social
comentariu: operationalizarea poate fi diferita, de ex. sa includa informarea politica.

Conceptul de participare politica poate fi considerat ca o operationalizare a conceptului de cultura politica (Dahl, Poliarchy).


Ex. proiectul Cultura Politica in Romania

Political Participation: We consider 5 dimensions of the political participation concept: (1) voting, (2) electoral campaign participation, (3) contact with democratic institution, (4) participation within groups, (5) political information.

1. Questions:

As you probably know, voting is not compulsory in Romania, some people vote, some others not.

1.Did you vote at local elections this year?

2.Did you vote in the first round at the national elections?

3.Did you vote in the first round at the national elections?

2. Questions:

1.During elections do you ever try to show people why they should vote for one of the parties or candidates?

2.(If yes), Do you often, sometimes, rarely, or never? (Verba&Nie)

3. Have you ever prepared or distributed the materials of a candidate during campaign?

3. Questions:

1. Q12. from CSES (during the past 12 months, have you had any contact with a member of Parliament?

3. Have you ever sent letters or called to newspaper, radio-station or TV- station?

4. Have you ever personally gone to see or spoken to, or written to some person of influence in the community about some need or problem?

4. Questions:

1. Are you a member of an organization, such as a profesional organisation, sport group, church-affiliated group, ecological movement, non-governmental organisation etc.? (if yes, open answer: what kind of organisation, activity, membership)

2. CSES module: Are you a member of a trade union?

3. Have you ever participated to a legal protest, march(?) or rally?

5. Questions:

1. A variable consisting in number of "Haven't heard of..." at Q7. batery of questions from CSES module (What do you think about each of the following parties...).

2. A variable consisting in number of "Haven't heard of..." at Q8. batery of questions from CSES module (What do you think about each of the following political leaders...).

3. A dichotomous variable (yes / no) from Q6. CSES question (Do you happen to remember the name of any candidates ran in your district in the last parliamentary election?

4. How interested are you in politics? (4 categories)

5. How often is requested your opinion by other persons (friends, relatives)?

6 - 8. Have you ever heard anything about Romanian-Hungarian Treaty before the elections?

(If yes), Could you mention, please, the name of a party which supported the signing of RHT?

Could you mention, please, the name of a party which opposed the signing of RHT?



Q: De ce este importanta operationalizarea conceptelor?
3.3. Ipoteze de cercetare
I. sint exprimari explicite cu privire la modul in care cercetatorul crede ca fenomenele de interes sint legate intre ele.

presupuneri despre modul in care variabilele independente le influenteaza pe cele dependente.

Exprima modul in care variatia variabilei dependente poate fi explicata prin cea a variabilei independente.

Caracteristici ale ipotezelor bune

1. Au un caracter empiric si nu normativ: sint despre ce este si nu despre ce ar trebui sa fie.

2. generalitate: afirmatii nu despre un senator, dar despre senatori in general, nu despre o tara dar despre tari in general, nu despre un razboi ....

3. plauzibilitate

4. consistente cu datele

5. sint testabile

6. este precizata relatia dintre variabile: sens, forma, intensitate.


4. Etica in cercetarile din stiintele sociale.

(Nachmias&Nachmias)

4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.
Scopul stiintei este de a produce cunostinte sistematice si verificabile. Fiecare din etapele procesului de cercetare implica aspecte etice pe linga cele stiintifice:

alegerea problemei, alegerea locului de cercetare, metodele de colectare a datelor, tipurile de persoane alese ca subiecti, tipurile de date colectate.

etica (ethos, comportament) - sistem de principii morale si valori.
Dilema etica este data de tensiunea dintre dreptul cercetatorului de a cerceta, de a afla informatie si dreptul subiectului la autodeterminare, viata privata, demnitate.

Dilema etica nu are un raspuns clar. Problema este a raportului dintre costuri si beneficii.


Exemple:

1.Studiul privind comportamentul politiei. 1960 Albert Reiss, The Police and the Public, 1971, Yale Press.

2. Studiu privind atitudinile studentilor. 1960...

3. Sondajul telefonic din campania electorala.

4. Stanley Milgram, Obedience to Authority., Harper and Row, 1975

influenta pedepsei asupra invatarii / obedienta

30 de butoane: 15-450 volti

-75, 75-105 grimase, 120 strigat, 130 strigat puternic, 150 refuza sa continue,

180-nu mai rezista, 270-strigate agonice 300-nu mai raspunde, 330-nici o reactie.

precautii: intilnire, scopuri, interviu psihiatric dupa un an.


4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.
A.Consimtamint in cunostinta de cauza ( Informed consent).
IC: "procedura prin care indivizii aleg daca sa participe la o investigatie dupa ce au fost informati in legatura cu faptele care care ar fi fost posibil sa le influenteze deciziile".
Atunci cind participantii la cercetare sint expusi la durere, sint afectati fizic sau psihic, sint stresati fizic sau psihic, viata privata nu le este respectata, sau cind li se cere sa renunte temporar la autonomia lor, IC trebuie sa fie pe deplin garantat.
libertatea - un drept natural John Locke; fiecare alege ce e mai bine pentru el.

Ce inseamna participant informat?

Cum putem sti cind o persoana intelege informatia data?
IC presupune competenta, voluntarism, informare si comprehensiune din partea subiectului.
voluntarism:

Codul de la Nuremberg: "orice persoana ar trebui sa fie in situatia de a fi capabila sa isi exercite dreptul la o alegere libera, fara interventia nici unui element de forta, frauda, inselaciune, a unei alte forme ulterioare de constringere sau coercitie."

informare - consimtamint in conditii de informare rezonabila.

6 elemente de baza:

1. o explicatie corecta a procedurii si a scopurilor

2. riscuri

3. beneficii

4.proceduri alternative care ar putea fi aplicate participantului

5.oferta de a raspunde la orice intrebari

6. informare cu privire la faptul ca participantul se poate retrage oricind.


B. Dreptul la o viata privata (Privacy)
dreptul la o viata privata: "libertatea individului de a alege pentru el insusi timpul si circumstantele, si mai important, masura in care, atitudinile, credintele, comportamentul, opiniile ii pot fi impartasite sau ne... altora."
Protectia participantilor: anonimitate si confidentialitate.
5. Masurare

5.1. Natura masurarii:

5.2. Nivele de masurare

5.3. Erori de masurare

5.4. Validitate
5.1. prin masurare intelegem asocierea de numere sau alte simboluri unor variabile, proprietati sau evenimente, in functie de anumite reguli.

Notiunea de m. este strins legata de cea de operationalizare: definitiile operationale descriu proceduri care realizeaza legatura intre nivelul teoretic conceptual si cel empiric-observational prin masurare.

regula: ex. ataseaza 1 pt. masculin, 0 pt. feminin.Celsius etc.
5.2. nivele de masurare

masurarea presupune o clasificare, atasarea de simboluri fiecarei clase, precizarea proprietatilor sistemului de simboluri (de numere). In functie de aceste proprietati pot fi distinse 4 categorii de masuri (nivele de masurare)



a.scala nominala

realizeaza o clasificare (partitie): A = A1 U A2 U ... An Ai intersectat cu Aj = multimea vida.

ex: nationalitatea, sexul, tipul de localitate de provenienta

b.scala ordinala. Are proprietatile de la (a) si ,in plus , intre clasele partitiei exista o relatie de ordine. Relatia de ordine are urmatoarele proprietati:

1. asimetrie

2. ireflexivitate

3. tranzitivitate

ex: Aveti o parere buna, nici buna, nici proasta sau proasta despre ...?
exercitiu: Problema agregarii opiniilor individuale (Condorcet, Arrow)

C > R > I 300 (150)

R > I > C 100

I > C > R 100


c.scala de intervale

este o scala de tip (b) si, in plus, distanta intre masuri este cunoscuta si este constanta.

ex: temperatura in grade Celsius
d.scala de rapoarte

este o scala de tipul (c) si, in plus, exista un zero absolut.

ex: proportia celor care s-au prezentat la vot intr-o sectie de votare, produsul national brut, indicele de mortalitate infantila, etc.

5.3. Erori de masurare - diferente in rezultatele masurarii (masuri) care se datoreaza altor factori decit diferentelor de manifestare a proprietatii studiate.

cauze:


1. este masurat si altceva decit se intentiona sa se masoare

ex: dezirabilitate sociala, verbalizare, inteligenta etc.

ex cu IMAS

2. conditii conjuncturale: dispozitia persoanei (tocmai a vazut un film politist, horror)

3. intervievatori diferiti (studenti/pensionari, studenti obositi)

4. situatii diferite


5.4. notiunea de validitate se refera la intrebarea: "masor ceea ce vreau sa masor?".

ex: este prezenta la vot o masuta a dezvoltarii democratice a unei tari? Este raspunsul afirmativ la intrebarea "Lumea asta este condusa de citiva oameni care au puterea, iar oamenii obisnuiti nu pot sa schimbe nimic?" un indicator al prezentei fenomenului de "alienare"?

mai multe tipuri de validitate: de continut, empirica, de construct.
A. validitate de continut: relevanta unui instrument cu privire la caracteristicile unui fenomen pe care ar trebui sa il masoare. Este pusa in evidenta de:

1. Aprecierea subiectiva a cercetatorului.

ex. eficacitate politica

2. Alegerea instrumentului prin esantionare din multimea itemilor care masoara acel construct.

ex. masura a autoritarismului

B. validitate empirica. are in vedere relatia dintre instrumentul de masura si efectele masurarii. Se verifica prin compararea a doua instrumente sau a instrumentului ales cu un criteriu extern (ex. conservatorism politic si clasa sociala).

Situatia ideala este cea in care exista un instrument etalon.

e. matrici Raven pentru inteligenta.

C. validitate de construct. Acest tip de validitate este pus in evidenta punind in relatie instrumentul de masura cu un cadru teoretic general pentru a vedea daca instrumentul are legatura cu conceptele si asumtiile teoretice presupuse de acestea.

ex.: Milton Rokeach, The Open and the Closed Mind (NY, Basic Books, 1960).

chestionar pt. masura dogmatismului (o trasatura de personalitate asociata cu aderenta la orice sistem de credinte sau ideologie, indiferent de continut)

ex. masurarea temperaturii cu un termometru, cu un instrument care masoara viteza moleculor, prin identificarea tipului de fractal care desrie fisura barelorde uraniu in cazul centralelor nucleare.



Distributii de frecvente. Reprezentari grafice.
Obiectivul principal al colectarii de observatii empirice este de a testa ipoteze despre fenomene politice. Realizarea sa necesita analiza relatiilor dintre variabile si, deci, considerarea simultana a e doua sau mai multe variabile. O etapa preliminara a acestui tip de analiza, aplicata relatiilor, consta in studiul distributiilor variabilelor care intervin, luate separat.

Acest tip de activitate, prin care este investigata distributia valorilor unei variabile, prin reprezentari grafice sau cu ajutorul unor marimi numerice, este numita analiza univariata.


1.Distributia de frecvente a unei variabile este o succesiune de numere care exprima numarul de observatii pentru fiecare din valorile variabilei.

Distributia procentuala este o succesiune de procente care exprima proportia observatiilor pentru fiecare din valorile variabilei.

Alti termeni: distributie valida, distributie cumulativa


Exemplu: 1.Variabila este 'partidul reprezentat de consilieri la alegerile locale din 1996 pentru Cluj-Napoca'; populatia teoretica este data de cei 31 de consilieri ai Clujului. Variabila ia 9 valori distincte: PUNR, CDR,..., USD.

Ce tip de variabila este aceasta?



2. Variabila este 'numarul de persoane care au sub 18 ani din gospodarie' intr-un esantion din populatia Clujului.



Reprezentari grafice
Tipuri de grafice folosite mai des: histograma, bar chart, pie (placinta).
Exemple: 1. Bar chart si pie pentru 'nr. de persoane sub 18 ani'.

Bar chart, spre deosebire de histograma are plasate valorile variabilei pe axa orizontala la distante egale, si nu la distante precizate de marimea fiecareia. Observati in graficul de mai sus ca valoarea "8" este la aceeasi distanta fata de "6" ca si valoarea "5".


2. Reprezentare grafica a distributiei virstelor in esantionul national RPC:


3. Distributia variabilei 'educatie' (9 categorii, 9 este nivelul cel mai inalt) pentru fiecare din categoriile variabilei 'partidele politice sint necesare pentru functionarea sistemului politic' (5 categorii, 5 inseamna ca nu sint necesare).



6. Experimentul

6.1. Experimentul clasic

6.2. Alte tipuri de experimente

6.3. Cercetarea transversala

6.4. Quasi-experimentul
Un proiect de cercetare este programul care ghideaza cercetatorul in colectarea, analiza si interpretarea observatiilor. Este un model logic de demonstratie care ii permite sa faca inferente (generalizari) cu privire la relatiile cauzale care sint investigate. Proiectul de cercetare stabileste si domeniul de generalizare.
Proiectele de cercetare experimentale constituie modalitatea cea mai riguroasa de demonstratie. Vom vedea ce este un experiment, si de ce sint mai bune decit alte p.c.
Ex: Robert Rosenthal, Lenore Jacobson, Pygmalion in the Classroom,1968.

test al efectelor pe care asteptarile celorlalti le au asupra comportamentului unei persoane.

Intr-o scoala sint testati toti elevii cu un test de inteligenta. Sint impartiti apoi in doua grupe identice in cea ce priveste inteligenta, precum si alti factori care ar putea sa aiba legatura cu fenomenul studiat (ex.mediul social de provenienta, notele de pina atunci). Profesorilor li se spune ca a fost folosit un test prin care pot fi identificati elevii care urmeaza sa cunoasca o dezvoltare intelectuala deosebita in urmatorul an si ca impartirea in grupe s-a facut astfel: membrii unuia din grupuri (avind 20% din total) au avut rezultatele cele mai bune la test.

Dupa un an are loc o retestare cu acelasi test de inteligenta si se constata ca grupul de 20% are, in medie, un scor mai ridicat.

6.1. Experimentul clasic

2 grupuri, g. experimental, g. de control, variabila independenta, pretestare, testare.


1.2. Inferenta cauzala

demonstrarea i.c. implica trei pasi: demonstrarea covariatiei, eliminarea relatiilor aparente (spurious), stabilirea ordinii aparitiei.



Covariatie: doua sau mai multe fenomene variaza impreuna. Masurile covariatiei se numesc corelatii si asocieri.

non-falsitatea relatiei: o relatie intre doua variabile care nu poate fi explicata de o a treia variabila. Exista un lant cauzal intre var. iar covariatia observata nu este rezultatul unor legaturi cu alte fenomene asociate.

ordinea temporala: cauza are loc inaintea efectului.

ex: urbanizare si dezvoltare politica democratica

cultura politica si dezvoltare economica

etica protestanta si spiritul capitalist.


1.3. Componente ale proiectului cercetarii

In forma sa clasica, ideala, p.c. are 4 componente: comparatie, manipulare, control, generalizare.



comparatie:operatia necesara pentru a pune in evidenta covariatia intre doua variabile.

tari dezvoltate economic, tari democratice.

fie acelasi grup la doua momente de timp / fie grupe. cu grup c.
manipulare: stabilirea ordinii de timp. efectul var.i. are loc dupa activarea acesteia.
control: eliminarea altor explicatii alternative -- problema validitatii interne.

factori care pot afecta val.int.:



extrinseci: anteriori cercetarii -- probleme de selectie.

intrinseci au loc in timpul studiului:

1. istorie - se refera la toate ev. care au avut loc in timpul experimentului si ar putea afecta indivizii studiati.

ex. comportament elect -- informatie, evenimente politice.

2. maturizare

3. mortalitate experimentala.

ex.: studii in timp, prejudecati -- expunere mass-media, efectul campaniei (Ion Dragan, studiu panel).

4. instrumentare: masurare cu acelasi instrument : Oak School .

5. testare: reactivitatea masurarii (Ion Dragan, test de inteligenta, sondaj cu P.Wagner).

6. artefact de regresie. are loc cind indivizii sint inclusi in experiment pe baza unor scoruri extreme rezultate dintr-o masurare cu erori.

Proceduri de control:

1. matching (imperechere, potrivire pe perechi): modalitate de a face ge si gc egale din perspectiva acelor factori extrinseci despre care se stie ca au legatura cu ipoteza de cercetare.

a. m. de precizie

b. m. dupa frecvente.

ex. studiu al celor care refuza sa raspunda in sondaje.

2. randomizare (potrivirea aleatoare).

esantionare, ex.


Yüklə 172,19 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin