Anexa 1 strategia naţională de siguranţĂ rutieră pentru perioada 2016 – 2020 Cuprins

Capitolul 3.PRIORITĂŢI, POLITICI, CADRUL JURIDIC EXISTENT

Priorităţile Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2016 - 2020, de îmbunătăţire a legislaţiei în domeniul rutier, a siguranţei infrastructurii şi de reducere graduală a numărului de victime din accidentele de circulaţie, sunt în strânsă legătură cu obiectivele Guvernului de interoperabilitate şi de interconectare a reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană, cu obiectivul de asigurare a coerenţei şi continuităţii lucrărilor de infrastructură pe termen lung prin promovarea pactului naţional “Autostrăzile României”, cu cel de refacere a reţelei de drumuri naţionale la un nivel calitativ european, mai ales în contextul adoptării Directivei Consiliului şi Parlamentului 2008/96/CE privind managementul siguranţei infrastructurii rutiere, transpusă prin Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu prioritățile planurilor integrate de mobilitate urbană durabilă, care se elaborează la nivelul celor 7 poli de dezvoltare și a municipiului București conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, cu obiectivele prevăzute în Master Planului General de Transport al României, precum şi cu obiectivul dezvoltării infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, în conformitate cu cerinţele europene.
Dreptul la viaţă, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la securitate sunt drepturi fundamentale ale omului, conform art.3 şi 13.1. din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite a Drepturilor Omului. Aceste drepturi se regăsesc în Constituţia României, statul fiind obligat să asigure cetăţenilor condiţiile optime pentru exercitarea drepturilor lor.
De asemenea, în Constituţia României sunt garantate, conform art. 34 şi 35:

• 
  dreptul la ocrotirea sănătăţii – statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, pentru organizarea asistenţei medicale în caz de accidente şi luarea de măsuri de protecţie a sănătăţii fizice a persoanei, și
  
• 
  dreptul la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
  

Din punct de vedere al cadrului instituţional, în prezent România are legislaţie şi instituţii care să acopere aproape întreaga arie a problematicii siguranţei rutiere, şi anume: ministerele și autoritățile publice centrale reprezentate în CISR, CNADNR, ARR, RAR, DR, DRPCIV, precum şi ISCTR. Lipsesc însă organismele care să coordoneze la nivel descentralizat activitatea de siguranţă rutieră, precum şi o mai bună comunicare inter-instituţională.

Coordonarea siguranţei rutiere în România este, în principiu, realizată la două niveluri:

• 
  CISR la nivel politic (miniştri);
  
• 
  DPISR formată din instituţiile reprezentative.
  

18. 
    Mai jos este prezentat schematic modul în care responsabilităţile sunt distribuite între instituţiile responsabile pentru a asigura legătura dintre nivelul tehnic şi politic, aşa cum este regelementat CISR
    

POLITIC					TEHNIC
1	2	3		4	5	6	7		8
CONFERINŢA NAŢIONALĂ PENTRU SIGURANŢA RUTIERĂ – (annual) – informare Parlamet	CISR – (semestrial) – prim ministru sau ministru	1	Ministerul Transporturilor	Direcţia de specialitate pentru transport rutier	ARR Autorizează şcolile de conducători auto, asigură managementul siguranţei infrastructurii rutiere	DPISR – (lunar) – secretar de stat	Grupuri de lucru – preşedinte ales + secretar CISR	a	Pentru colectare de date, analiză şi informare publică, transporturi rutiere, pregătire profesională conducători auto și examinare pentru aptitudine medicală și psihologică
					RAR inspecția tehnică a vehiculelor și cercetare în domeniul siguranței rutiere
					SCISR – Sectretariat CISR
					ISCTR controlul transporturilor de mărfuri și pasageri, al şcolilor de conducători auto și al centrelor de pregătire profesională
				Serviciul Medical*	Unitățile agreate
				Direcţia specialitate pentru intrastructură rutieră	CNADNR drumuri naţionale şi autostrăzi			b	Pentru infrastructură şi semnalizare rutieră
		2	Ministrerul Afacerilor Interne	Direcția Rutieră	Aplicarea reglementărilor privind circulaţia pe drumurile publice			c	Pentru supravegherea circulaţiei rutiere
				Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor	Acordă permisele auto şi înmatriculează vehiculele			d	Pentru examinare în vederea obținerii permisului și pentru înmatricularea vehiculelor
				Departamentul pentru Situații de Urgență	Managementul integrat al intervenției			e	Pentru intervenția în caz de accident
		3	Ministrerul Finanţelor Publice		Aprobă bugetele			f	Pentru finanțarea siguranței rutiere
		4	Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice		Infrastructură rutieră (drumuri judeţene, urbane, comunale)				Dezvoltare urbană mediu şi sănătate
		5	Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice	Educaţie Rutieră	Programa şcolară pentru educaţie rutieră			g	Pentru educaţie rutieră
		6	Ministerul Sănatăţii	Direcția de specialitate pentru aptitudine medicală pentru conducerea vehiculelor*	Unitățile agreate			h	Pentru examinare de aptitudine medicală și psihologică
				Serviciul medicină de urgenţă	Tratarea persoanelor rănite în accidente			i	Pentru intervenţia în caz de accident
		7	Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională		Număr unic de urgenţă 112
		8	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor		Impact asupra mediului			j	Pentru avizarea de mediu a investițiilor de infrastructură
		9	Administraţia locală Bucureşti		Infrastructura rutieră drumuri urbane şi transport public local			k	Pentru infrstructura rutieră drumuri urbane şi transport public local
			Alte administraţii locale		Infrastructura rutieră drumuri urbane şi transport public local

Figura . Instituții implicate în siguranța circulației rutiere