2.1. Dovada necesitãţii realizãrii proiectului. Încadrarea sa în domeniile prioritare de cercetare ale PNII. Analiza obiectivelor şi avantajelor scontate. 2.1.1 Dovada necesitatii proiectului
Infrastructura actuală Internet nu este potrivită pentru transmiterea simultană de evenimente în direct catre milioane de utilizatori (broadcasting). Problema apare deoarece un flux de date dedicat trebuie să fie trimise pentru fiecare utilizator unic. Cu milioane de utilizatori potenţiali, simultan, fluxurile de date vor congestiona cu usurinta mediul Internet. De mai mulţi ani, se considera ca răspunsul la această problemă este "multicastul", prin care fluxul de date este distribuit la mai multe servere locale, care, ulterior, "re-broadcasteaza” conţinutul utilizatorilor locali. Cu toate acestea, cele mai multe routere IP din Internet nu au suport pentru multicast şi nu pare să existe vreun stimulent financiar pentru furnizorii de servicii Internet pentru a-l introduce.
De asemenea, utilizarea mediilor audiovizuale evolueaza de la o abordare colectivă şi pasivă faţă catre un comportament activ personalizat, atat in medii fixe cat si in medii mobile. In acelasi timp, pattern-urile de utilizare se modifica spre utilizari non-lineare, indepartandu-se de modelul clasic liniar de transmisie TV. Televiziunea nu mai are monopolul de livrare a conţinutului audiovizual. Calculatoarele, centrele media interconectate, telefoanele mobile şi, posibil, iniţiativele unor noi comunitati interesate devin din ce în ce mai importante.
În astfel de medii eterogene, livrarea eficienta de conţinut are nevoie de unicast, multicast si broadcast optimizat dar si de suport pentru noile mecanisme care au făcut posibile recentele progrese în reţelele P2P. Această situaţie are consecinţe importante pentru modelele de afaceri şi instituţiile existente, precum şi pentru producerea de conţinut, distribuirea de conţinut, şi pentru experienta utilizatorilor pe diferite terminale. In particular acest lucru este esential şi pentru părţile interesate care propun servicii bazate pe terminale şi reţele eterogene, împreună cu cererea din partea utilizatorilor de continuitate pentru servicii transparente.
Acest lucru face ca tehnologiile peer-to-peer care pot oferi furnizare eficientă si cu un pret redus de conţinut profesional sau creat de utilizator sa fie esenţiale pentru dezvoltarea tehnologica-concurenţiala viitoare a Europei.
Ca răspuns la aceste provocări, obiectivul P2P-Next este de a permite dezvoltatorilor sa faciliteze crearea de noi scenarii de business pe lantul complet de la modelul push liniar unidirectional la paradigma platformei orientata spre utilizator, independenta de tip si locatie. O abordare de tip platformă permite dezvoltarea modulara si aplicatii modulare, permite schimbul de cunoştinţe şi facilitează integrarea tehnologiei si reutilizarea codului si a solutiilo. Acest lucru se traduce in dezvoltarea rapidă a unor noi aplicaţii de livrare de conţinut care să creeze valoare pentru servicii şi furnizorii de conţinut.
2.1.2 Încadrarea sa în domeniile prioritare de cercetare ale PNII.
Proiectul se incadreaza in domeniul CDI Tehnologia Informatiei si Comunicatii. In cadrul acestui domeniu, prin tema proiectului si din analiza obiectivelor si a planului de activitati se constata circumscrierea mai multor directii de cercetare conform strategiei nationale:
Informatica teoretica si stiinta calculatoarelor. Tematica de cercetare:
-
Studiul algebric al reţelelor şi al proceselor distribuite, concurente, mobile
-
Specificarea şi validarea programelor; tehnici de „model checking”
-
Modele matematice pentru securitatea datelor şi a calculatoarelor
-
Modele matematice de concurenţă reală: reţele Petri, reţele de fluxul datelor etc.
Tehnologii, sisteme si infrastructuri de comunicatii. Tematica de cercetare:
-
Algoritmi, metode/tehnologii şi sisteme de prelucrare în sistemele de comunicaţii a informaţiei şi semnalelor (voce, audio, video/ imagini, date, multimedia) în vederea producerii, prelucrării, transportului la distanţă şi livrării de conţinut informaţional
-
Algoritmi şi sisteme adaptive/inteligente în infrastructuri de comunicaţie
-
Tehnologii de acces şi transport în bandă largă şi sisteme incluzând reţele terestre şi satelitare pe medii variate de transmisiune.
-
Sisteme şi infrastructuri de comunicaţii dispozitive, circuite, subsisteme de comunicaţie şi reţele fără fir
-
Arhitecturi şi infrastructuri (reţele) convergente din punct de vedere al serviciilor de comunicaţii de nivel înalt,permiţând, în acelaşi timp, diversitate tehnologică de soluţii pentru comunicaţii
-
Algoritmi, metode de simulare a sistemelor complexe de telecomunicaţii pentru evaluarea performanţelor şi planificarea reţelelor
-
Specificarea, validarea, implementarea protocoalelor de comunicaţie începând de la nivelul fizic până la cele de aplicaţie
-
Aplicaţii şi servicii integrate, flexibile şi reconfigurabile, în pachete multiple oferite utilizatorilor în maniera universală, cu garanţii de calitate a serviciilor variate
-
Metode şi software pentru managementul serviciilor şi resurselor în sistemele complexe de comunicaţie
-
Tehnologii şi sisteme de testare funcţională şi de performanţă pentru sistemele de telecomunicaţii
-
Securitatea sistemelor şi infrastructurilor de comunicaţie
-
Strategii de dezvoltare a domeniului, standarde şi reglementări, aspecte tehnice, economice, legislative şi sociale
Inteligenţa artificială, robotica şi sistemele autonome avansate. Tematica de cercetare:
-
Dezvoltarea de noi metode de reprezentare a conţinutului multimedia (noi paradigme media, noi forme (neliniare) de conţinut digital etc.)
-
Dezvoltarea de sisteme de agenţi inteligenţi inspirate din biologie, capabile să perceapă, să înţeleagă, să înveţe şi să evolueze, să acţioneze autonom
Securitatea si accesibilitatea sistemelor informatice. Tematica de cercetare:
-
Managementul securităţii informatice şi al riscurilor
-
Sisteme de autentificare şi identificare interoperabile, infrastructuri de certificate
-
Algoritmi şi mecanisme criptografice
-
Securitatea sistemelor distribuite
Tehnologii pentru sisteme distribuie si sisteme incorporate. Tematica de cercetare:
-
Optimizarea comunicării în reţele de mare viteză pentru cantităţi mari de date, reţele care intră în componenţa infrastructurii Grid
-
Arhitecturi, tehnologii şi instrumente pentru lucru colaborativ inclusiv pentru organizaţii virtuale
-
Asigurarea transparenţei la localizare, migrare, relocare, replicare, concurenţă, defectare, persistenţă în sisteme peer-to-peer şi în sisteme client – server
-
Organizarea, stocarea şi regăsirea informaţiei în sisteme distribuite de mari dimensiuni
-
Asigurarea securităţii în sisteme distribuite
-
Metode, modele, instrumente pentru dezvoltarea aplicaţiilor distribuite
-
Medii de execuţie (frameworks) a aplicaţiilor distribuite pentru Grid şi internet
-
Metode, modele şi algoritmi de simulare şi optimizare pentru rezolvarea unor probleme complexe din ştiinţă, inginerie, economie şi societate
-
Metode şi instrumente pentru dezvoltarea software-ului încorporat
-
Metodologii şi tehnologii obiectuale, bazate pe componente, pentru sisteme încorporate
-
Metode de personalizare pentru sisteme încorporate
2.1.3 Analiza obiectivelor şi avantajelor scontate
P2P-Next isi propune sa ofere solutii pentru nucleul business-ului media din ziua de azi: natura fluctuanta a finantarii productiilor media intr-o perioada cu schimbari frecvente. In acest sens proiectul si-a propus obiectivele urmatoare.
P2P-Next isi propune sa creeze o extensie evolutiva pentru media existente şi sistemele de distribuţie de divertisment
Proiectul P2P-Next extinde noţiunea de reţea de distribuţie convenţionale mass-media. Aceasta introduce concepte noi in acest domeniu ca: furnizare de continut la cerere, personalizare şi reţele sociale.
P2P-Next va crea un overlay peste infrastructura existenta
Sistem P2P-Next este un sistem media de livrare continut la nivelul aplicatie, care poate, în principiu, să fie adaugat peste orice infrastructura duplex de comunicare.
P2P-Next isi propune sa îmbunătăţeasca dramatic modelul economic al reţelei
P2P-Next va aduce modificari modelului traditional de business pentru distribuirea convenţionala de continut media in Internet. Folosind tehnologiile convenţionale (de exemplu, unicast, IP multicasting, reţele de distribuţie de conţinut), costurile de distribuţie sunt proporţionale cu numărul de utilizatori, lăţimea de bandă necesară calitatea ceruta pentru servicii (SLA). Costul in P2P-Next nu este direct proporţional cu numărul de utilizatori; de fapt, costul per utilizator scade cu numărul de utilizatori. Prin urmare, P2P-Next reduce semnificativ costurile de distribuţie.
Abordarea P2P-Next nu se limitează la computere
Conceptul de distributie peer-to-peer poate fi adaptat pentru practic orice dispozitiv sau terminal electronice de consum, cum ar fi box-urile DVB set-top şi gateway-urile pentru acasă. Din motive de interoperabilitate, astfel de soluţii P2P trebuie să fie standardizate şi validate. Dispozitivele înglobate P2P-Next vor putea fi folosite si pentru accesul la Internet, precum şi pentru controlul şi gestionarea sistemelor IPTV.
P2P-Next isi propune sa dezvolte o tehnologie de tip win-win, ajutand toţi actorii din lanţul valoric
Prin derularea serviciilor P2P-Next, toţi actorii din lanţul de distribuţie valoarea mass-media ar putea beneficia în mod semnificativ.
P2P-Next va oferi live steaming, descărcare progresivă
S-a afirmat deseori că media audio-vizuale se îndepărtează de canalele liniare şi devin din ce în ce mai mult orientate pe difuzare de continut la cerere, in functiie de preferintele utilizatorului final, atunci când doreste, şi pe orice terminal. Acelaşi sistem P2P-Next va ajuta utilizatorii finali sa poata face streaming pentru canale TV, sa descărce o melodie sau un clip video, sau sa descărce un fişier progresiv (şi urmări în timpul downloadului).
P2P-Next permite soluţii orizontale de piaţă
Deoarece P2P-Next este un sistem non-proprietar, open source, standard deschis va fi adoptat ca standard la nivel international si va permite implementarea unei pieţe orizontale
P2P-Next facilitează crearea de reţele sociale
Unul dintre principiile de bază al oricărui sistem P2P este participarea peer-ilor intr-un proiect comun (de exemplu, partajarea de clipuri video). P2P-Next va facilita introducerea mai multor elemente sociale de tipul Joost, Flickr si YouTube: primitive de comunicare, autentificare extinsa a peer-ilor, verificari exhaustive de integritate pentru continut, stocare permanentă a contextului, clustering semantic, recomandări, reputatii, microplati, etc.
2.2 Referinţe despre interesul comun existent al ţãrilor partenere pentru proiectul propus şi justificarea necesitãţii de colaborare cu celelalte echipe de cercetare
P2P-Next va dezvolta o platformă care foloseste dezvoltarea open-source, standardele deschise si integrarea iterativă a conceptelor revolutionare ca principii cheie de proiectare. Aceste cerinte vor fi dezvoltate prin colaborare cu initiative nationale si europene si unii dintre cei mai mari si mai sofisticati actori din sectorul media si de telecomunicatii, asigurând relevantă industrială si extintere pe întreg globul. P2P-Next include 21 de parteneri din 12 tări diferite, incluzând jucători europeni majori care să asigure sustenabilitatea viitorului proiect, companii mici si mijlocii si experti în materie care să coordoneze componente tehnologice de impact precis.
Cu un personal de peste 2500 de persoane, VTT furnizează solutii tehnologice de ultimă generatie si servicii inovative. Din cadrul bazei de cunostinte ample, VTT poate combina diferite tehnologii, poate crea inovatii si un spectru large de tehnologii de prim rand si servicii de cercetare aplicată. Expertiza VTT include domenii precum: tehnici de interfatare cu utilizatorul, utilizarea informatiei de context pentru utilizatori de interfete mobili, tehnologii media, adaptarea continutului.
DACC Systems AB este o companie suedeză stabilită în 2002 pentru rezolvarea problemelor de acces simplu si sigur si pentru plata serviciilor media digitale. Accesul se realizează folosind Internet-ul de pe orice tip de terminal sau aplicatie online. DACC Systems AB oferă un raport performantă/pret redutabil pentru serviciile sistemului său AAA (authentication, authorization and accounting). DACC Systems AB are expertiză în: captura cerintelor si specificarea serviciilor, modele de business pentru distributia de continut, modele de business open source si open content, dezvoltarea de sisteme AAA.
Departamentul de calculatoare al Universitătii din Lancaster este o echipă renumită de cercetători care investighează toate aspectele comunicatiei si sistemelor distribuite. Cercetătorii de aici sunt interesati în mod particular de provocări contemporane în acest domeniu, incluzând suport pentru multimedia si calitatea serviciilor, provocările date de mobility computing si problemele care apar din nivelurile crescânde de eterogenitate expuse de aceste sisteme. Una din puterile cele mai mare ale universitătii din Lancaster este concentrarea pe cercetare pragmatică în domeniul sistemelor de calcul.
Institutul Jozef Stefan este cel mai mare institut de cercetare din Slovenia. JSI joacă rolul unui institut national, completând rolul universitătilor si reducând distanta dintre stiintă si aplicatii. Laboratorul de Sisteme Deschise si Retele are o traditie întinsă de cercetare si dezvoltare în câmpul retelelor de calculatoare, tehnologia comunicatiei, a sistemelor integrate si a componentelor si a aplicatiilor si a serviciilor societătii informationale. În aceste moment, principalele activităti de cercetare si dezvoltare se concentrează pe retele de nouă generatie, securitatea informatiei, internationalizare în sistemele ICT si arhitecturi si protocoale pentru medii inteligente.
Universitatea Tehnică din Delft detine cel mai mare grup de cercetare pe tehnologii de distributie P2P, grup denumit echipa Tribler. Echipa Tribler este un grup de cercetare multidisciplinară care leagă diverse facultăti. Echipa a create sistemul P2P Tribler (www.tribler.org). Cu peste 100.000 de descărcări, acesta serveste rolul unui laborator de test si spatiu de dezvoltare a tehnologiilor P2P de ultimă generatie.
ST Microelectronics este lider global în dezvoltarea si livrarea de solutii de semiconductor si System-on-Chip (SoC). Grupul de cercetare SEMP din cadrul STM este focalizat pe codificatoare audio/video precum MPEG2, H.264, VC1, SVC, transcodere, algoritmi potriviti epntru streaming, codificare distribuită de complexitate redusă, ARQ-uri (Automatic Repeat Requests) inteligente plus integrarea cu tehnologii criptografice si DRM (Digital Rights Management). STM este, în ziua de azi, unul dintre cei mai mari furnizori de settup boxes. STM este interesat în dezvoltare de solutii complete si componente cu setul corect de cerinte solicitate de noi piete si clienti.
Insititutul Regal de Tehnologie (KTH) reprezintă una dintre cele mai mari universităti din Suedia. Laboratorul de sisteme de telecomunicatii (TSLab) este unul din laboratoarele din cadrul KTH, cuprinzând membri care combină expertiza în tehnologie, economie si stiinte sociale. Principala competentă este dezvoltarea de sisteme de comunicatie din perspectiva utilizatorului. TSLab oferă si are acces la suite de teste multiple pentru comunicare, incluzând fibră optică si retele de bloc, retele wireless si legături de fribă optică submarine între Suedia si Letonia.
Markenfilm a fost fondat în 1957 si a devenit unul dintre cele mai mari si mai de succes companii de film din lume. Grupul Markenfilm contine alte 7 subsidiare care tintest domenii orecum continut editorial si promotional. Productiile Markenfilm au câstigat numeroase premii la festivalul de la Cannes, la ADC (the Art Directors' Club), etc.
Initiativa Kendra, o aliantă industrială, academică tehnologică internatională recomandă si dezvoltă îmbunătătiri pietei de continut media digital care facilitează interoperabilitatea între utilizatori si detinătorii de continut si furnizorii de servicii. Acest grup aflat la intersectia mai multor domenii investigează descrierea, căutarea, vizibilitatea, descoperirea, livrarea si plata continutul în timp ce dezvoltă si testează prototipuri.
Pioneer Digital Design reprezintă un centru de cercetare si dezvoltare din cadrul Pioneer, una dintre cele mai mari companii din lume specializată în produse pentru divertisment digital. Centrul are două misiuni: o misiune este să furnizeze suport laterl unitătilor de business ale Pioneer, prin realizarea de sondaje ale ultimelor trend-uri tehnologice în contact cu institutele europene de cercetare, universităti si grupuri industriale. A doua misiune este dezvoltarea si evaluarea celor mai recente tehnologii si inovatii specifice Europei si transmiterea acestora diviziilor de dezvoltare pentru exploatare în cadrul pietelor cheie pentru Pioneer: televizoare pe bază de plasmă, sisteme de înregistrare digitală sisteme de entertainment Incar.
Echipa din cadrul UPB a fost implicată în proiecte internationale precum proiectul EUNCIT FP6 SSA care urmăreste domeniile de prioritate: sisteme bazate pe Grid pentru rezolvarea de probleme complexe, sisteme de cunosinte semantice, eLearning si sisteme colaborative. Echipa este de asemenea implicată în proiecte precum EGEE (Enable Grid for EsciencE), SEEGrid si Romanian Distributed Collaborative Architectures projects.
Nivelul ridicat de compentente de cercetare si interesul participantilor pentru tehnologiile Internet distribuite si colaborative justifică necesitatea unor sesiuni de colaborare strânse între participanti. Fiecare dintre participanti posedă cunostinte, abilităti si resurse performante pe directii multiple relevante proiectului. Stabilirea canalelor de comunicatie conduce la obtinerea de rezultate de tip win-win prin integrarea diverselor competente specifice partenerilor într-o suită de activităti de interes general si impact stiintific.
Acoperirea unui spatiu larg din harta Europei permite testarea, promovarea si evaluarea tehnologiilor propuse de proiectului P2P-Next într-un set eterogen de medii sociale, economice, politice si geografice.
În concluzie, diversitatea intereselor si competentelor participantilor, ca si varietatea mediilor de trai si activitate în tările aferente furnizează un climat propice pentru stabilirea de canale de comunicare trainice care pot fi explorate ulterior dincolo de interesul particular al proiectului P2P-Next.
2.3 Nivelul actual al cunoştinţelor şi experienţei în cercetare pe plan naţional şi internaţional în ţãrile partenere în domeniul proiectului propus (se anexeazã o listã cu bibliografia relevantã, maxim 20 de lucrări)
În prezent, producătorii din UK si Europa adopta cu reticenta tehnologiile P2P în produsele lor. La cumpararea unui receptor de televiziune consumatorii au o posibilitate restransa de a alege de obicei un dispozitiv cu unul sau mai multe tunere orientate spre canalele de distribuţie de difuzare a DTT, prin cablu sau satelit. Aceste dispozitive sunt în prezent limitate la STB-uri, video-înregistratoare şi iDTVs personale (televizioare digitale integrate).
In prezent cercetarile europene din domeniile DVB si DTG investighează o combinaţie hibrid de receptor de receptie tranditional si o conexiune la Internet, deşi acesta din urmă este de obicei orientata mai degraba spre aplicatii si servicii limitate, cum ar fi VoD (Video on Demand), decât spre un catalog de conţinut larg şi variat - aşa cum este se are in vedere in cadrul proiectului P2P-Next. Alte modele aflate in cercetare iau în considerare posibilitatea de a utiliza conexiunea IP ca mijloc de acces la sistemele de transmisie IPTV. IPTV contrastează puternic cu P2P sau cu sistemul de Televiziune Internet in general, în sensul că IPTV se referă de obicei la o retea inchisa si gestionata in totalitate de un operator, care are mai degraba o abordare speculativa decât una inovatoare. Pe scurt, IPTV este obicei furnizat împreuna cu un tuner tradiţional RF si deseori e utilizat doar pentru a creşte numărul de canale de difuzare aflate la dispoziţia consumatorilor şi nu influenţează în mod dramatic comportamentul lor de vizionare sau opţiunile de stil de viaţă.
În prezent, nu există o soluţie pentru livrarea eficienta din punct de vedere al comunicatiei si al costurilor, de text, imagini şi video pe Internet. Scopul nostru este sa rezolvam această problemă şi sa bootstrapam un sistem economic pentru un nou val de antreprenori in Internet.
Web-ul se bazează in general pe paradigma clasica client / server si ofera cantitati foarte mari de continut. Cu toate acestea, serverele de web sunt scumpe in oeprare, acestea nu pot gestiona fluxuri mari bruste de utilizatori, sunt ineficiente in manevrarea fisierelor mari, şi sunt predispuse la caderi. Liderul de piata in domeniul Internet TV, site-ul Youtube.com, are costuri enorme operaţionale. Acesta serveste peste 100 milioane vizualizari de clipuri pe zi. Datorită acestei utilizari la scara larga si a folosirii serverelor video de ultima ora LimeLight, costurile operaţionale ale Youtube sunt 1 milion dolari pe lună şi în creştere, odata cu popularitatea site-ului. Datorită acestei dependenţe de servere YouTube nu va scala şi se va gasi în imposibilitatea de a trece la un nou nivel de sofisticare. Suportul pentru HDTV, personalizarea si recomandarea, sau orice altă tehnologie intensiva in resurse nu este sustenabila comercial cu modelul de publicitate actual din Youtube.
Cercetarile nationale si europene in domeniul sistemelor P2P de partajare de fisiere existente ofer solutii rentabile, fiabile si scalabile de publicare de fisiere. Cu toate acestea, sistemele existente P2P sunt adesea ineficiente pentru fişiere de mici dimensiuni, sunt penalizare de lipsa redarii media sau de lipsa integrarii intr-un browser web, şi au numeroase alte probleme care variază de la sistem la altul. Cele mai bune solutii din cele doua domenii (web si P2P) sunt inca departe de actualul state-of-the-art. Scopul nostru ambiţios este de a aduce aceste două paradigme împreună. P2P-Next va redefini state-of-the-artul cu o creştere a eficienţei costurilor de livrare pentru media de un ordin de mărime.
Cei doi experti in tehnologie P2P din cadrul P2P-Next, TU Delft şi Norut sunt aproape singurele organizaţii de cercetare care au efectuat cercetări experimentale P2P. În cazul general, majoritatea centrelor de cercetare se axeaza pe probleme abstracte de rutare. Pentru o imagine de ansamblu despre cercetarea academică in acest domeniu, ne referim la cel mai extins sondaj efectuat vreodată in domeniul P2P pentru care reuneste peste 350 de referinţe ştiinţifice.
În prezent, cinci solutii de Internet TV exploateazaa tehnologie P2P, acestea fiind Bittorrent, Joost (Beta), Babelgum (Beta), Zattoo, şi Azureus. Din 2007 ele definesc state-of-the-art-ul in domeniul de cercetare P2P. Protocolul BitTorrent este cea mai mare sursa de trafic pe backbone-ul Internet, si totodata vârful de lance al societăţii cu acelasi nume. Cu toate acestea, BitTorrent nu a reuşit să producă o solutie inovativa din 2003 şi nu este în măsură să duca tehnologia P2P spre o nouă generaţie. Dezvoltatorii BitTorrent exceleaza in dezvoltarea de software eficient, nu insa si in crearea de noi arhitecturi. Joost este cel mai apropiat concurent pentru P2P-Next. Ei au cele mai experimentate echipe de cercetare P2P care a creat anterior Skype si Kazaa. Cu toate acestea, în special sistemul Kazaa a fost în centrul unor controverse. Pentru a maximiza veniturile, Kazaa era livrat cu spyware, care trimitea informatii sensibile despre masinile gazda catre terte organizatii (ex: Amazon.co.uk).
Element central al Internet TV este metoda de navigare intre programe. Metoda de selecţie în Joost se bazează pe paradigma traditionala canal cu canal, bazata pe controale in sus si in jos. Acest lucru simplifică utilizarea, dar limiteaza scalabilitatea nelimitata. Navigarea in Joost va putea fi gestionata doar pana la câteva sute de canale. Joost nu foloseste un standard deschis şi nu este Open Source, care sunt abordarile centrale ale P2P-Next. Conţinutul generat de utilizatori nu este permis, limitand serios functionalittea sa intr-un mediu tot mai orientat Web 2.0. Software-ul Joost este proprietar şi controlat de către servere centralizate. Ca atare, propunerea P2P-Next bazata pe standarde Open Source este superiora, deoarece permite antreprenorilor de a crea noi solutii si aplicatii atat comerciale cat si non-profit. Prin crearea unui sistem ecnomic deschis cu conţinut generat de utilizator şi întreprinzători independenţi soluţia P2P-Next va putea concura cu succes cu Joost.
O diferenţă crucială este, de asemenea, lipsa de suport pentru TV live, Joost necesitand peste o zi de prelucrari înainte de a avea un conţinut gata de livrare. P2P-Next permite oricarui utilizator sa porneasca o emisiune în direct, folosind doar un webcam conectat la Internet. Tehnologia care stau la baza Joost folosesc SVG, (X) HTML, XUL, CSS, RDF, ECMAScript şi DOM şi alte tehnologii de resurse pentru a genera o interfaţa cu utilizatorul atrăgătoare. Aceasta implică faptul că Joost va avea dificultăţi severe de a se deplasa în afara domeniului calculatoarelor (de ex: spre STB-uri).
Consideram sistemul Tribler P2P ca definind state-of-the-art în P2P pentru livrare media folosind standarde deschise în domeniul non-profit. Tribler este dezvoltat de Delft University of Technology în colaborare cu alte universităţi. Tribler a fost operaţional de la începutul anului 2006 şi permis mai multe inovatii tehnologice. Acesta a fost primul sistem care a inclus soluţii pentru descoperirea de conţinut fara servere centrale si bazate pe protocoale epidemice, recomandare si personalizare, reţelele sociale, precum şi navigaţie in conţinut bazata pe pictograme.
In concluzie, componente P2P-Next care vor redefini state-of-the-art-ul in domeniu sunt:
-
Convergenţa Web, sisteme multimedia si de colaborare, de cunoştinţe, cum ar fi Wikipedia.org
-
Fuzionareaa consumului media cu protocoale de comunicare şi comunităţ
-
Sistem economic pentru crearea de noi companii media online
-
Un pas spre o piata online a resurselor de calcul
-
Zero-cost de difuzare
-
Crearea de noi forme de media, livrare, şi consum
-
Accent pe incredere online la nivel global şi reputaţie a sistemului
-
Scalabilitate, robusteţe, flexibilitate şi uşurinţa de utilizare
Referinte:
-
J Risson, T Moors, “Survey of research towards robust peer-to-peer networks”, ACM Computer Networks Journal, Volume 50 , Issue17, December 2006
-
J.A. Pouwelse et. al., “Tribler: A social-based peer-to-peer system”, Concurrency and Computation Journal, 2007
-
Liu, S. C. and Chen, T. H. 2010. Enabling adaptive live streaming in P2P multipath networks. J. Supercomput. 53, 1 (Jul. 2010),
-
Li, Z., Yu, Y., Hei, X., and Tsang, D. H. 2008. Towards low-redundancy push-pull P2P live streaming. In Proceedings of the 5th international ICST Conference on Heterogeneous Networking For Quality, Reliability, Security and Robustness(Hong Kong, July 28 - 31, 2008). Quality Of Service In Heterogeneous Wired/Wireless Networks. ICST (Institute for Computer Sciences Social-Informatics and Telecommunications Engineering), ICST, Brussels, Belgium, 1-7.
-
Liu, Z., Shen, Y., Panwar, S. S., Ross, K. W., and Wang, Y. 2007. Using layered video to provide incentives in P2P live streaming. In Proceedings of the 2007 Workshop on Peer-To-Peer Streaming and IP-TV
2.4 Desfãşurarea în timp a proiectului şi rezultatele estimate, prezentate pe etape. Descrierea activitãţilor fiecãrei echipe de cercetare cu evidenţierea contribuţiei fiecãrui partener 2.4.1 Planificarea activitătilor
Proiectul P2P-Next se desfăsoară pe o durată de 4 ani. Activitătile în cadrul proiectului sunt grupate în 9 pachete de lucru (work packages) după cum urmează.
WP1 - Management
WP1 este coordonat de VTT. Contine sarcini si milestone-uri legate de coordonarea proiectului si aspecte de raportare.
WP2 - Ecosistemul business si legislativ
WP2 cuprinde Markenfilm, BBC, EBU, IRT, DACC. Rolul său este de furnizare de rapoarte de cerinte către celelalte pachete de lucru; fiecare an va rezulta în crearea unui raport.
WP3 - Cerinte de sistem si arhitectură
Cuprinde: NORUT, TUD, VTT, DACC, PDD. Rolul WP3 este de stabilire a detaliilor de proiectare si integrarea cerintelor de sistem si de ecosistem provenite de la celelalte pachete de lucru. WP3 actionează ca furnizor direct de specificatii către WP4.
WP4 - Motorul sistemului de distributie P2P si a protocoalelor de retea
Cuprinde TUD, Norut, KTH, UPB, AGP, BBC, VTT. WP4 este pachetul central din perspectiva cercetării si dezvoltării. Produsul central al WP4 - NextShare core - constituie nucleul platformei de distributie Peer-to-Peer.
WP5 - Continut profesionist si generat de utilizatori si metadate
Cuprinde BBC, Kendra, PDD, UNIKLU. WP5 furnizează continutul de test pentru Living Lab (WP8) si pentru evaluarea NextShare core (WP4). De asemenea, pentru adăugarea facilitătilor suplimentare de căutare, clasificare, integrare, revizie, cost (în cazul modelelor de business), WP5 se ocupă de crearea unui sistem de "rich metadata" care să furnizeze informatii utile în momentul distributiei continutului.
WP6 - Integrarea cu PC
Cuprinde STM, UNIKLU, UOR. WP6 se ocupă cu dezvoltarea unei platforme PC compusă din hardware standard, biblioteci si aplicatii care permit utilizatorilor să exploateze tehnologie P2P pentru streaming multimedia.
WP7 - Integrarea cu dispozitive CE (Consumer Electronics)
Cuprinde PDD. WP7 asigură dezvoltarea unei platforme hardware CE care să contină o stivă integrată si aplicatii care vor permite utilizatorilor interactivitate socială si consumul continutului media.
WP8 - Experimente/scenarii în Living Lab
Cuprinde ULANC, PDD, UPB, VTT, KTH, IJS. Partenerii din WP8 vor colabora pentru lansarea unei suite de teste care să evalueze eficienta abordării P2P-Next aplicată peste o varietate de servicii, peste o infrastructură de retea eterogenă care tinteste diverse terminale/dispozitive.
WP9 - Diseminare si exploatare
Coordonat de VTT, ULANC. WP9 se ocupă cu diseminarea descoperirilor majore si rezultatelor proiectului.
2.4.2 Desfăsurarea în timp a activitătilor
Rezultatele estimate pentru derularea proiectului sunt cele de mai jos, exprimate în functie de luna de la începutul proiectului. Astfel, M18 (month eighteen) se referă la a 18-a lună din cadrul proiectului.
M08: Testarea prototipului Next-Share în cadrul laboratorului către un număr redus de utilizatori
După primele 8 luni din desfăsurărea proiectului se doreste verificarea viabilitătii ideilor, performantei, cazurilor de utilizare si a potentialului de business. Această activitate presupune implicarea partenerilor din WP4 (în frunte cu TUD) pentru asigurarea engine-ului P2P, WP6 si WP7 pentru integrarea PC si CE si WP8 pentru obtinerea de informatii referitoare la lansarea tehnologiilor în cadrul Living Lab.
M09: Comunicare între Controller Client Tracking Unit Adapter si Controller Server Tracker Unit
Se configurează mediul de test si Controller Server TrackerUnit si Client Tracker Unit Adapter pot cominca folosind SOAPoverHTTP. Clasele de interfată pentru comunicare reală sunt pregătite, dar implementate folosind metode de test pentru comportamentul clientului si serverului. Realizat de WP2.
M12: Controller Server poate livra test-AdMedia la cerere
Controller Client poate solicita metadate de tip AdMedia de la serverul de control, iar serverul livrează metainformatiile corespunzătoare clientului în contextul datelor colectate anterior. Actiunea este realizată de WP2.
M18: integrarea în browser, instalare
NextShare core este împachetat în NextShare Plugin, un plugin de browser care permite folosirea tehnologiilor P2P peste protocoale web. Acest lucru va permite câstigarea unui număr important de utilizatori. Atât aplicatia cât si pluginul vor dispune de un mecanism de instalare de tipul "click-and-run" usor de folosit. Responsabili de această activiate sunt TUD, cu suport din partea VTT, în cadrul WP4.
M21: versiunea 1 a portalului
Cu suport de continut din partea WP5, partenerii din cadrul WP8 lansează o primă versiune a portalului. Portalul nu este încă deschis pentru public, lansarea acestuia va fi realizată în cadrul unui test trial în M24.
M21: suport live streaming si on-demand, suport high definition 720/1080p
Se adaugă suport live-streaming (LS) peste suportul video-on-demand (VoD) existent în NextShare core. Se obtine o tehnologie concurentă tehnologiilor de streaming actuale de tip YouTube sau Akamai. Tehnologiile P2P permit folosirea mai multor peeri si a unei lătimi de bandă superioare care să asigure transferul eficient al informatiei media, chiar folosind tehnologii HD (high definition). Activitatea presupune implicarea partenerilor din WP3 si WP4 pentru construirea si implementarea arhitecturii engine-ului si WP6 pentru partea de codificare.
M24: primul test trial - cel putin 50.000 de participanti
Acest test trial presupune lansarea NextShare în cadrul unei comunităti de utilizatori pentru un test public. Se vor planifica periodic îmbunătătiri regulate ale prototipului. Partenerii din WP8 sunt principalii implicati în această activitate, cu suport din partea partenerilor WP4.
M24: proprietăti UDP (latentă, lătime de bandă, pierderea pachetelor, proprietăti NAT/firewall)
Se urmăreste obtinerea unor performante avansate ale NextShare prin folosirea UDP. Printre obiectivă se numără latentă redusă, folosirea eficientă a lătimii de bandă, evitarea pierderii pachetelor, analiza proprietătilor NAT/firewall. Rezultatele analizei vor fi folosite ca feedback pentru evaluarea si îmbunătătirea NextShare. Activitatea este realizată de TUD.
M24: performanta algoritmului de control al congestiei, contributii la standardul Ledbat
UPB, VTT, TUD (WP4) analizează si propun solutii pentru îmbunătătirea algoritmului de control al congestiei. Se obtin contributii la standardul LEDBAT si se realizează un prototip de implementare în cadrul NextShare. Va fi testată intens în versiunea 2 a portalului.
M24: teste de UDP NAT puncturing
TUD, VTT (WP4) realizează teste legate de UDP puncturing, posibilitatea pătrunderii la sisteme de calcul aflate în spatele NAT. Modulele aferente vor fi integrate în NextShare core si testate în versiunea 2 a portalului.
M24: Serverul AdMedia poate lansa AdMedia la cerere din cadrul clientului NextShare în cadrul sistemului P2P
Prin prelucrarea comportamentului utilizatorului si a metadatelor media, serverul AdMedia poate lansa AdMedia în reteaua Peer-to-Peer iar clientul NextShare poate aloca si afisa aceste informatii. Activitatea va fi realizată de WP2.
M27: versiunea 2 a portalului: noi facilităti si functionalitate
Versiunea 2 a portalului presupune existenta unor faclităti noi de căutare/playback/servicii. WP8 va coordona activitatea aferentă portalului si va folosi informatii din partea WP5 pentru căutarea si îmbogătirea continutului. Versiunea 2 a portalului va fi folosită pentru testele Living Lab ulterioare.
M27: experienta a utilizatorului îmbunătătită
VTT, TUD (WP4) contribuie la îmbunătătirea experientei utilizatorului (usor de instalat, căutarea în video, alterarea bitrate-ului). Scopul acestei activităti este de organizare a interfetei si de oferirea de feedback spre core. Engine-ul NextShare va trebuie să ofere acele functionalităti pentru a permite o calitate a experientei (Quality of Experience) ridicată pentru utilizator.
M27: plugin pentru Mozilla Firefox 3.5
TUD îmbunătăteste NextShare Plugin pentru a fi folosit în cadrul Mozilla Firefox 3.5. Versiunea anterioară functionează doar peste InternetExplorer.
M27: interactivitate si HTML5
WP5, în frunte cu BBC, adaugă suport de interactivitate pentru căutarea si personalizarea continutului. Colaborare cu WP8 si WP4. Se adaugă suport de HTML5 (tag-ul video) pentru integrarea în browser a pluginului.
M27: Server de publicitate
Markenfilm implementează si promovează un server de publicate pentru scenariile de business care includ folosirea clipurilor publicitare.
M27: detectarea si evitarea congestiei upload-ului
UPB implementează si adaugă în cadrul NextShare core suport pentru detectarea si evitarea congestiei upload-ului. Se folosesc algoritmi de tipul LEDBAT. Implementarea va fi supusă testelor în cadrul următoarei versiuni de LivingLab.
M27: mecanisme de plată
DACC si WP2 implementează mecanisme de plată pentru scenariile de business care necesită acest aspect.
M27: caching în P2P
Oversi si parteneri din WP4 propun solutii de suport de caching a informatiei în sistemele P2P.
M27: Pauză inteligentă
STM si TUD implementează suport de pauză inteligentă în cadrul NextShare core si NextSharePC.
M27: engine P2P nou, bazat pe implementare UDP
TUD propune un engine Peer-to-Peer nou, bazat pe UDP, care permite revitalizarea conceptului de file-sharing si a protocolului BitTorrent. Sistemul foloseste UDP pentru a asigura un transfer eficient al informatiei si un set de algoritmi care evită folosirea unei paradigme clasice client/server pentru comunicarea între peeri.
M27: sistem de reputatie în Internet
TUD implementează un sistem solid de reputatie în cadrul sistemului Peer-to-Peer. Scopul este asigurarea unui mecanism de ierarhizare a peerilor dintr-o retea si garantarea succesului unui transfer si a autenticitătii datelor transmise.
M30: Portal v3
Se lansează versiunea 3 a portalului care integrează mecanismele de interactivitate propuse de WP5. Actiune realizată de WP8 în colaborare cu WP5, WP6 si WP7.
M30: căutare distribuită după tag-uri
KTH, TUD implementează un mecanism de căutare distribuită a informatiei în reteaua P2P după tag-uri si alte mecanisme de clasificare si identificare a continutului.
M30: Controlul accesului si interactiunea cu dispozitivele locale
NORUT urmăreste atingerea a două obiective: furnizarea de mecanisme de control al accesului (Closed Swarm) si explorarea altor dispozitive locale pentru o experientă a utilizatorului îmbunătătită. Interactiunea locală si colaborarea multi-dispozitiv va fi implementată folosind uPnP si extensii compatibile. Această activitatea implică existenta canalelor de comunicare cu PDD pe STB si BCC pentru sistemul de interactivitate.
M32: Integrare CE si demo-uri
WP7 este însărcinat cu integrarea si verificarea facilitătilor propuse de WP4 si WP5 din punctul de vedere al comunitătii de consumatori electronici, reprezentând punctul de vedere al utilizatorilor finali. PDD va lucra aproape de WP4, WP5 si WP8 pentru adresarea întrebărilor referitoare la nivelul platformă si nivelul serviciu furnizate de dispozitivele de tip CE.
M36: portal v4
WP8 lansează versiunea 4 a portalului cu facilităti de generare de continut din partea utilizatorilor (prosumers)
M36: engine P2P de nouă generatie
WP4 generează un engine P2P de nouă generatie, bazat pe implementare UDP nouă, suport de NAT traversal, căutare rapidă, controlul congestiei.
M36: Scalabilitate DHT
KTH implementează un modul DHT scalabil. Modulul foloseste un identificator apropiat de informatia de hash specifică unui swarm. Modulul permite receptionarea a mii de cereri DHT pe minut.
M36: suport prosumer
WP5 integrează suport de prosumer = producer + consumer. Se asigură posibilitate ca utilizatorul final să fie generator de continut pe care să-l pună la dispozitie retelei Peer-to-Peer.
M42: Monitorizarea furnizării de servicii
JSI implementează monitorizarea furnizării de servicii si măsurare nivelului de relevantă si succes a continutului furnizat. Pe baza măsurătorilor se vor lua decizii referitoare la nature si relevanta continutului, actiunile utilizatorilor, impactul factorilor timp si spatiu asupra deciziilor utilizatorilor.
M42: Încurajarea engine-urilor si portalurilor 3rd party pentru căutare
WP5, împreună cu WP8, întreprinde o actiune care are ca scop promovarea tehnologiilor P2P-Next în randul furnizorilor si portalurilor de servicii de căutare. Se urmăreste integrarea facilitătilor de căutare specifice retelei P2P în cadrul enginer-uilor si portalurilor cunoscute.
2.5 Stadiul propunerii de colaborare
Existã un acord de colaborare privind prezentul proiect, între instituţiile partenere de colaborare (este anexat)
2.6 Modalitãţi şi posibilitãţi de înregistrare şi anunţare a rezultatelor colaborãrii: publicaţii, rapoarte, patente comune, know-how, prototipuri, altele (precizaţi)
Pentru a informa comunitatea stiintifică, industria, organizatiile comerciale si publicul larg despre obiectivele, activitătile si rezultatele proiectului, sunt planificare o serie de activităti de diseminare.
Aceste activităti de diseminare încep, în decursul desfăsurării proiectului P2P-Next, încă din timpul etapei de planificare, continuând în timpul etapelor de implementare si extinzându-se după încheierea desfăsurării proiectului. De asemenea, perioada de exploatare a rezultatelor proiectului nu este limitată, si această etapă continuând dupa cele 48 de luni planificate pentru proiect.
În afară de canalele de comunicare specifice CE (Comisiei Europene) - întâlniri, brosuri, programe electronice - consortiul a planificat urmatoarele activităti de diseminare, care pot fi realizate atât la nivel de consortiu, cât si la nivel de partener
-
realizarea unei pagini web, care sa prezinte informatii despre proiect. Pagina este actualizată si mentinută în mod regulat si reprezintă un punct central de acces la servicii, documentatie si persoane de contact
-
o brosură care prezintă principalele avansuri tehnologice si rezultate obtinute de proiect
-
o brosură care prezintă principalele servicii si produse oferite de proiect
-
materiale care includ recomandări obtinute în urma proiectului
-
o brosură finală care include toate rezultatele proiectului
-
stabilirea unor puncte de contact pentru întrebări (externe) legate de proiect
-
seminarii si workshop-uri desfăsurate anual, la care pot participa si persoane interesate externe proiectului
-
conferinte anuale pentru persoanele si organizatiile interesate. În cadrul acestor conferinte sunt prezentate rezultatele proiectului si sunt discutate diverse probleme legate de proiect
-
cursuri de pregătire pentru studenti sau persoane din mediul academic/industrie
-
prezenta la târguri si întalniri comerciale care au ca tematică arii atinse de proiect
-
publicatii în reviste stiintifice
Un alt element care contribuie la diseminarea proiectului este crearea unui grup de utilizatori asociati proiectului. Acest grup de utilizatori are ca tintă principală testarea si validarea rezultatelor proiectului, în special din punctul de vedere al utilizabilitătii. Grupul de utilizatori afiliati include si utilizatori avansati care fac parte din mediul academic sau din industrie. Existenta acestui grup oferă un mecanism de promovare a proiectului care atinge direct grupuri de utilizatori tintă, parteneri din industrie si producători de continut media.
Diseminarea realizată de partenerii din mediul academic este centrată pe actiuni de comunicare, publicatii si participarea la evenimente internationale.
Actiunile de comunicare cuprind realizarea de brosuri, comunicate de presă si newsletter-e care descriu scopurile proiectului, mizele acestuia, tehnologiile utilizate si consortiul care participă la realizarea proiectului. Publicatiile vor prezenta rezultatele proiectului sub formă de articole trimise la conferinte si jurnale de prestigiu, europene si mondiale. Participarea la evenimente internationale, care includ workshop-uri si conferinte organizate de către organizatii internationale importante, are ca scop cresterea impactului proiectului în rândul factorilor de decizie interesati de aria acoperită de proiect.
De asemenea, proiectul va fi diseminat de către parteneri prin prezenta regulată la târguri si întruniri comerciale, ca de exemplu:
-
IBC, Amsterdam
-
NAB, Las Vegas
-
Streaming Media Europe, Asia and US
-
IPTV World Forum
-
Milia, Cannes
-
Sportel, Monaco
-
3GSM, Barcelona
-
Cebit, Hannover
-
Internationale Funkausstellung, Berlin
-
Münchner Medientage
-
Satis, Franta
-
Broadcasting, Spania
|