Dezvoltare rurală -
Cele mai atractive oportunități pentru fermieri și antreprenori din mediul rural:
-
În 2016 au fost deschise 19 linii de finanțare PNDR (din care 11 au mai fost deschise și în 2015 iar 8 linii de finanțare sunt noi).
-
Cel mai mare interes a fost pentru submăsura „Instalarea tinerilor fermieri”, prin care fiecare proiect poate beneficia de maxim 50.000 de euro. Peste 4.500 de proiecte au fost depuse din care 692 au fost selectate (selecția fiind inca în curs de desfășurare).
-
De asemenea un interes mare a fost manifestat pentru „Dezvoltarea fermelor mici” – peste 3.000 de cereri de finanțare au fost depuse, din care 151 au fost selectate, cu precizarea ca selecția este înca in curs de desfășurare;
-
Câteva mii de proiecte pentru înființarea de activități neagricole și investiții în aceste activități (peste 3.500).
-
Interesul pentru aceste segmente nu este întâmplător: au contat și măsurile suplimentare de simplificare și accesul mai ușor la finanțare care s-au adoptat in aceasta perioada, în scopul de a facilita crearea și consolidarea CLASEI DE MIJLOC LA SATE.
-
Pachetul de măsuri Clasa de Mijloc la sate, reflectat în finanțările prin PNDR:
-
Accent pe stimularea asocierii producătorilor: 14,5 mil. euro alocate în 2016 (doua sesiuni derulate in cadrul masurii 16 in anul 2016, o sesiune in perioada aprilie-august 2016 si o a doua sesiune in perioada decembrie 2016 – februarie 2017).
-
Pentru tinerii fermieri și fermele mici: mai puține restricții și condiții, cu o valoare a fondurilor alocate în 2016 de peste 260 mil. euro. Măsurile de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și schema pentru micii fermieri au avut ca scop principal stimularea schimbarii de generații în agricultură. Practic, s-a dorit o corelare între cele două submăsuri: astfel, beneficiarii măsurii 6.5 (micii fermieri) sunt punctați în plus pentru a primi plata compensatorie pentru transferul explotatiei, in sensul realizarii obiectivului comasarii, daca aceasta exploatatie este preluata de catre un tanar fermier beneficiar al submasurii 6.1 (tinerii fermieri). Măsura 6.5 a fost lansată în luna decembrie 2016.
-
Redefinirea fermei de familie. A fost inițiată modificarea pragului aplicabil, prin redimensionarea acestuia la un maximum de 100.000 SO (Standard Output), față de pragul inițial de 12.000 SO. Acest lucru a pornit de la faptul că pragul de 12.000 SO limita dezvoltarea fermelor cu potențial de creștere. (Baza legală națională este în curs de avizare la nivelul Guvernului);
-
Masura de informare și formare profesională a fost adaptată nevoilor fermierilor mici și medii;
-
Măsuri cuplate cu fondurile structurale europene (MFE): pentru activare mai puternică a Grupurilor de Acțiune Locală si pentru practică plătită în sectorul agro-alimentar;
-
Finanțările, mai accesibile fermelor mici în domeniul eco-și agro turism: Exemplu: Sunt prioritare la finanțare activitățile turistice/agroturistice desfășurate în zonele cu potențial turistic ridicat/destinații ecoturistice/arii naturale protejate.
-
În acest moment, la nivelul MADR sunt încă în lucru cateva măsuri, precum fondul de creditare pentru agricultori, care își vor face simțite efectele în timp, in perioada urmatoare.
-
În acest context, dar și în spiritul măsurilor de simplificare pe care le-a urmărit Guvernul în toate acțiunile sale:
-
S-au simplificat substanțial documentele necesare solicitării de plăți precum și a procedurilor pentru proiectele de dezvoltare rurală: zeci de simplificări în total pe liniile de finanțare. DE EXEMPLU:
-
reducerea numărului de documente și de avize solicitate la depunerea proiectului - au fost eliminate: depunerea avizelor care însoțesc certificatul de urbanism, rapoartele de progres a investiției, opisul dosarului cererii de finanțare, obligația ștampilării documentelor de către solicitanții/beneficiarii privați, obligativitatea depunerii certificatului de înregistrare la ONRC etc.
-
extinderea posibilității de a depune online dosarul; reducerea perioadelor de timp în cazul avizărilor unor modificări în proiecte şi a dosarelor de achiziţii;
-
simplificarea procedurilor de licitaţii, revizuite condiţiile artificiale, utilizarea costurilor simplificate pentru înfiinţarea şi reconversia plantaţiilor pomicole şi struguri de masă;
Alte beneficii ale noii politici în agricultură Facilități fiscale: TVA redus la 9% pentru inputuri și lucrari agricole -
În sprijinul producătorilor agricoli: De la 1 august a fost aplicat TVA de 9% pentru lucrări agricole, pentru livrarea de materie primă necesară lucrărilor şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole şi întreţinerii culturilor agricole
-
Rezultate așteptate: Sunt stimulate lucrări agricole de calitate şi, deci, creşterea productivităţii în agricultură. Sunt scoase lumină anumite servicii care se prestează în agricultură şi care, în unele cazuri, acum se realizează la negru.
Mecanism TVA mai simplu pentru agricultori -
Agricultorii nu deduc TVA pentru achiziții, dar nici nu colectează TVA pentru vânzări de produse agricole/prestări de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizată și nu țin nici un fel de evidențe în scopuri de TVA (cu excepția operațiunilor intracomunitare);
-
Motivație și avantaje: propusă ca urmare a dificultăților majore ale agricultorilor în aplicarea regimului normal de TVA. Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligațiile ce revin celor care aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să țină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidențe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA, etc.
Alte plăți, facilități și simplificări: -
Prin APIA s-au efectuat in anul 2016 plati din Bugetul Național reprezentând suma de 313,32 milioane euro (1,38 miliarde lei) aferente cererilor de plata depuse in Campania 2015 pentru:
-
Ajutorul National Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil (ANT1) suma de 124,43 milioane euro (549,69 milioane lei);
-
Ajutor National Tranzitoriu pentru canepa pentru fibra (ANT3) suma de 0,008 milioane euro (0,036 milioane lei)
-
Ajutor National Tranzitoriu pentru tutun (ANT4) suma de 1,08 milioane euro (4,78 milioane lei);
-
Ajutor National Tranzitoriu pentru hamei (ANT5) suma de 0,124 milioane euro (0,547 milioane lei);
-
Ajutor National Tranzitoriu pentru sfecla de zahar (ANT6) suma de 2,21 milioane euro (9,78 milioane lei);
-
Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema decuplata de productie in sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7) suma de 25,04 milioane euro (110,60 milioane lei);
-
Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema decuplata de productie in sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8) suma de 104,39 milioane euro (461,15 milioane lei);
-
Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema cuplata de productie –specia caprine (ANTZ 9) suma de 6,61 milioane euro (29,18 milioane lei);
-
Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema cuplata de productie – specia ovine (ANTZ 9) suma de 49,43 milioane euro (218,37 milioane lei);
-
La aceste plati se adauga suma de 171,38 milioane euro, autorizata la plata de APIA in anul 2016 pentru scheme de ajutoare de stat si masuri de piata (motorina, renta viagera, fructe in scoli, lapte in scoli, reconversie-restructurare, masuri exceptionale, grupuri producatori, etc.).
Ajutoarele de minimis -
Susținerea achiziţionării de animale din rase specializate prin adoptarea următoarelor acte normative care reglementează scheme de ajutor de minimis în sectoarele ovine/caprine, bovine și porcine, în valoare totală de peste 70 milioane lei:
-
"Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate" (33,8 milioane lei);
-
"Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne".(23,5 milioane lei)
-
"Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de animale de reproducţie din rase pure şi/sau hibride din specia porcine". (13,5 milioane lei).
În plus:
-
sprijin național și european pentru sectoarele laptelui și cărnii de porc, afectate de criză
-
deschiderea piețelor pentru exportul de ovine vii în țări arabe; bovine și carne de vită în Turcia; porci vii in UE, dupa 9 ani de la aderare
Viticultură
-
susţinerea financiară a grupurilor/cooperativelor agricole de producători care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile
-
simplificarea măsurilor Programului Naţional de sprijin al României
-
certificarea vinurilor varietale
-
alte modificări legislative importante cu impact în domeniu
Sectorul legume–fructe
-
actualizarea legislaţiei nationale privind condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar;
-
a fost aprobat sprijinul financiar excepţional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe şi legume
Industrie alimentară -
A fost reglementată activitatea Agenției Zonei Montane și implementarea politicii de calitate a UE referitoare la denumirea facultativă de calitate produs montan.
-
„Telemeaua de Ibănești" și „Salamul de Sibiu" au fost recunoscute și protejate la nivelul UE ca produs cu denumire de origine protejată (DOP), respectiv, produs cu denumirea de indicație geografică (IGP); Se află în analiză dosarele produselor „Novac afumat din Ţara Bârsei”, „Cârnaţi de Pleşcoi”, „Scrumbie de Dunăre afumată”.
-
MADR a eliberat 60 de atestate pentru produse tradiţionale și 39 de atestate pentru produse obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.
Refacerea infrastructurii de irigații -
Guvernul a aprobat Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI). Vizează o suprafață de circa 1,8 milioane hectare. Trebuie derulat etapizat până în 2020, suma necesară fiind de 1 miliard euro.
-
Modernizarea infrastructurii secundare de irigații prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020): peste 400 mil.euro disponibile;
-
Pana in prezent 86 Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) au depus proiecte din care 49 OUAI-uri au semnat contractele de finanțare în valoare publică de 46,7 mil.euro
-
Pe termen mediu si lung trebuie avute in vedere solutii integrate pentru combaterea efectelor secetei, respectiv:
-
construirea si refacerea lacurilor de acumulare pentru a utilza apa la irigat cu costuri reduse;
-
instalarea perdelelor de protectie forestiera
-
utilizarea de soiuri si plante rezistente la deficitul de apa.
Comitet consultativ în cadrul APIA -
obiectiv realizat in 2016, prin Ordin de ministru.
-
Comitetul Consultativ APIA - o structură paritară fără personalitate juridică, cu rol consultativ în procesul de adoptare a deciziilor care pot afecta interesele fermierilor, cu respectarea legislaţiei europene şi naţionale.
-
CC APIA va asigura implicarea fermierilor, în calitate de beneficiari ai fondurilor europene pentru agricultură, prin consultarea acestora.
-
Din acest Comitet fac parte reprezentanți din mai multe instituții și structuri asociative.
Situația Camerelor agricole (consultanța agricolă) -
În anul 2016 au fost preluate camerele agricole în cadrul Direcțiilor Agricole Județene, rezultând o instituție consolidată, al carei principal obiectiv era de a răspunde nevoilor fermierilor din teritoriu. De asemenea, scopul acestei modificari a fost de a asigura o mai buna implementare a politicilor şi strategiilor Ministerului la nivel teritorial, de a oferi asistenţa tehnică, informarea, îndrumarea si consilierea fermierilor, pentru accesarea fondurilor europene şi naţionale.
-
La sfarsitul acestui an, la nivelul MADR au avut loc consultari cu personalul de la nivel teritorial pentru elaborarea de propuneri pentru modificarea legislației de funcționare a camerelor agricole înființate în baza Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala.
Lege vânzare terenuri agricole -
În semestrul I 2016: circa 73.000 oferte de vânzare, din care s-au eliberat 24.000 mii avize care atesta respectarea dreptului de preemptiune si circa 36.000 adeverinte pentru vanzarea terenurilor in cazurile in care nici un preemptor nu si-a manifestat dreptul de preemptiune. Suprafata totala care a facut obiectul acestor oferte este de circa 117 mii ha, cu mentiunea ca nu se refera la suprafata totala care a fost achizitionata.
-
Evaluările efectuate, privitoare la aplicarea legii în vigoare şi evoluţiile pe piaţa funciară, au identificat aspecte care implică necesitatea modificării condiţiilor de vânzare a terenurilor.
-
Au avut loc intalniri cu structurile asociative reprezentative din sectorul agricol urmand sa se definitiveze un proiect de lege pentru revizuirea legislaţiei prin care se va reglementa:
-
condiţionarea achiziţiei de terenuri agricole in favoarea persoanelor care desfăşoară activităţi agricole, inclusiv tinerii fermieri pentru înfiinţarea de exploataţii agricole viabile economic;
-
mentinerea dreptului de preemptiune pentru urmatoarele categorii de preemptori, in aceasta ordine: coproprietari, vecini, arendasi si statul roman (prin ADS);
-
includerea unor facilitati pentru instalarea tinerilor fermieri in zona rurala;
-
stabilirea unor condiţii privind utilizarea terenului agricol (in sensul mentinerii destinatiei agricole) si interdictia revânzarii acestuia pentru o perioadă de 9 ani;
-
cresterea gradului de transparenta si monitorizare a pietei funciare in ceea ce priveste achiziţia terenurilor agricole in scopuri speculative. In acest sens, la nivelul MADR, prin proiectul de act normativ urmeaza a se stabili un registru al tranzactiilor cu obligativitatea cumparatorilor de a inscrie in acest registru orice transfer al dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole.
Legea privind comercializarea produselor alimentare -
Intervenţiile legislative au vizat revitalizarea accesului facil pe piaţa de desfacere a producătorilor locali.
-
Pentru elaborarea acestei legi, au avut loc dezbateri ale iniţiativelor legislative iniţiate de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, din cadrul Camerei Deputaţilor. La acestea au participat atat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cât şi alte ministere din Guvernul României
-
Deşi este o lege cerută şi susţinută de producătorii şi procesatorii locali, aceasta a creat confuzie în rândul distribuitorilor şi comercianţilor, până la apariţia normelor de aplicare, confuziile fac referire la modul de aplicare. Contextul legii a deschis şi subiectul practicilor comerciale neloiale, acestea fiind şi una din consecinţele diferenţelor semnificative cu impact economic pe lanţul alimentar.
-
Pentru a clarifica problemele privind conformitatea amendamentelor cu dreptul european, autoritatile romane sunt angajate intr-un dialog bilateral cu reprezentantii Comisiei Europene, in urma caruia se va stabili daca vor fi necesare măsuri suplimentare.
-
De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a iniţiat o serie de discuţii cu formele asociative din agricultură dar şi cu reprezentanţii marilor reţele comerciale cu scopul definitivării normelor metodologice privind Legea nr. 150/2016. Rezultatul acestor întâlniri de lucru cu toţi cei implicaţi s-a concretizat într-un proiect de act normativ care a fost supus dezbaterii publice la inceputul lunii decembrie 2016, fiind in prezent postat pe site-ul www.madr.ro.
Stadiul implementarii Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 -
În total, peste 21.361 proiecte depuse, din care peste 13.600 în 2016. Au fost semnate contracte pentru mai mult de 4.300.
-
Plăți pe proiecte în valoare de 740 mil euro în 2016 + 475 mil. euro în decembrie 2015 (pentru Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013).
-
Rambursări de la Comisia Europeană în 2016: 556.1 milioane euro.
-
Așadar, rata absorbției pentru PNDR este de circa 13% (plati nedeclarate trimestrul IV.2016 +rambursări+prefinanțare), deși suntem la început de program.
Simplificări în gestionarea POPAM 2014-2020: -
Solicitanții vor depune cererile de finantare și documentele conexe doar online (aplicaţia MySmis);
-
Nu vor mai fi solicitate documente emise de autorități publice care pot fi verificate direct de către personalul AM POPAM;
-
Conformitatea și eligibilitatea cererilor de finanţare se va face într-o singură etapă;
-
Reducerea perioadei de rambursare a cheltuielilor de la 90 de zile la 30 de zile;
-
Evaluarea tehnică, economică și financiară se va realiza în cadrul AM POPAM, ceea ce va determina minimizarea perioadei de evaluare (în exercitiul financiar 2007-2013 această activitate a fost externalizată).
Simplificări pentru restructurarea și creșterea performanței în sectorul pomicol -
A fost reglementată autorizarea înființării plantațiilor pomicole pe pajiștile permanente;
-
Au fost simplificate Ghidurile Măsurii 4.1 și 4.2a referitoare la Programul de reconversie în pomicultură,respectiv procesare, de ex:
-
Au fost relaxate condițiile de utilizare a materialului certificat (poate fi achiziționat de pe piața europeană);
-
Se admite procesarea la nivelul fermei a producției provenite de la terți in anumite conditii;
-
Cooperativele sunt eligibile, sunt acceptate investițiile care procesează materia primă atât din sectorul pomicol cât și din cel legumicol.
Îmbunatatirea cadrului legislativ in sectorul de agricultura ecologică -
A fost intensificat sistemul de control în rândul operatorilor și posibilitatea desemnării unor laboratoare de referintă pentru efectuarea de analize, la operatorii controlați de către organismele de inspecție și certificare.
-
Au fost îmbunatațite regulile privind organizarea sistemului de inspecție și certificare, de aprobare a organismelor de inspecție și certificare/organismelor de control și de supraveghere a activității organismelor de control, în agricultura ecologică (Ordinul MADR nr.895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică).
Dostları ilə paylaş: |
