Animalele sunt fiinte VII, pluricelulare, care se pot deplasa si hrani, au simt de orientare si se reproduc de obicei prin imperecherea cu un partener



Yüklə 458 b.
tarix31.10.2017
ölçüsü458 b.



Animalele sunt fiinte vii, pluricelulare, care se pot deplasa si hrani, au simt de orientare si se reproduc de obicei prin imperecherea cu un partener.

  • Animalele sunt fiinte vii, pluricelulare, care se pot deplasa si hrani, au simt de orientare si se reproduc de obicei prin imperecherea cu un partener.

  • Ai mult de un milion de feluri de animale traiesc pe pamant si multe altele sunt descoperite an de an. Fiecare animal este unic in felul sau, dar trasaturile comune fac ca ele sa fie separate de alte fiinte ca plantele, ciupercile si organismele unicelulare.

  • Ca si alte fiinte, animalele se reproduc. Majoritatea se imperecheaza cu un partener. De obicei, femela alege partenerul, iar masc ulii sunt puternic colorati sau elaboreaza ritualuri de curtare atragand



Toate animalele adulte sunt multicelulare, ceea ce inseamna ca sunt formate din mai multe celule. Unele animale, ca rotiferele si hidrele, au doar putine celule, dar animalele mari, ca si oamenii, pot avea pana la 50 de milioane de celule.

  • Toate animalele adulte sunt multicelulare, ceea ce inseamna ca sunt formate din mai multe celule. Unele animale, ca rotiferele si hidrele, au doar putine celule, dar animalele mari, ca si oamenii, pot avea pana la 50 de milioane de celule.

  • Hrana pentru a trai

  • Spre deosebire de plante, animalele nu-si produc singure mancarea-ele trebuie sa manance plante sau hrana animala. Majoritatea au un fel de gura, dar modul in care le intra hrana in stomac este diferit. Pasarile nu au dinti, asa ca hrana este macinata de pietrisul din stomacul lor.Serpii isi inghit hrana vie, intreaga, digerand-o incet, cu ajutorul sucurilor gastrice.





Toate animalele, de la cel mai lent la cea mai rapida gazela, se misca cu ajutorul unor muschi. Felul in care ele se misca difera: unele se tarasc, altele sar sau fug. Aceasta abilitate a dat posibilitatea speciilor de a se raspandi in lumea intreaga.

  • Toate animalele, de la cel mai lent la cea mai rapida gazela, se misca cu ajutorul unor muschi. Felul in care ele se misca difera: unele se tarasc, altele sar sau fug. Aceasta abilitate a dat posibilitatea speciilor de a se raspandi in lumea intreaga.

  • Zoologi clasifica sau grupeaza animalele dupa trasaturile lor comune. De exemplu, toate insectele au sase picioare, toate pasarile au pene si toate mamiferele isi hranesc puii cu lapte produs de corpul mamei. Gruparea animalelor in acest fel se numeste taxonomie. Aceasta a ajutat zoologii sa le identifice cum s-au dezvoltat in timp si care animale se inrudesc.

  • Oamenii de stiinta au studiat constitutia genetica a diferitelor animale, pentru a afla ce animale se inrudesc. De multi ani zoologii au discutat despre panda rosie, daca este inrudita cu ursii, cu ratonii, sau cu mangustele. Studiile genetice au dovedit in final ca panda rosie apartine familiei ratonilor. Intr-un alt studiu, la pasarile kiwi, se credea ca exista o singura specie, dar s-a dovedit ca exista doua specii- ele seamana foarte mult, dar nu se pot reproduce intre ele.



  • Specii disparute

  • Lupul tasmanian sau thylacine este un alt marsupial asemanator cu cainele, dar nu a fost vazut viu din 1936 si probabil ca a disparut. Fermierii l-au vanat pentru ca erau convinsi ca le mananca oile. Multe alte marsupiale australiene au murit pentru ca erau omorate de pisici sau caini si alte mamifere introduse de om.

  • Balena si delfin

  • Balanele, delfinii si marsuinii in mod colectiv sunt denumite cetacee care in seamna ‘animal marin urias”. Ele se clasifica in doua grupe: balene cu dinti si balene cu fanoane.

  • Exista cca. 37 de specii de delfini, 23 de balene mari cu dinti, 10 de balene cu fanoane si 6 tipuri de marsuini. Ele pot arata ca pestii, insa balenele si delfinii sunt mamifere cu sange cald, care respira aer.

  • De la pamant in apa

  • Balenele au aparut pe pamant acum 50 de milioane de ani. Stramosii lor candva au trait pe pamant, dupa care au intrat in apa gradual, pierzandu-si picioarele din spate, iar picioarele din fata au devenit inotatoare. Acestea sunt pentru orientare si echilibru, insa puterea sta in marea coada cu inotatoare orizontale, care este miscata in sus si in jos, pentru deplasarea in fata a balenei. Pestii au inotatoare codale verticale, care se misca dintr-o parte in alta.

  • Uriasul prietenos

  • Balena albastra este cel mai mare animal care a trait vreodata pe pamant. Poate ajunge la o lungime de 30 de metri si la o greutate de 150 de tone-greutate echivalenta cu cca. A 20 de elefanti maturi. Ca si alte balene uriase, nici balena albastra nu are dinti. Se hraneste cu plancton. Alte balene si delfini au numerosi dinti si se hranesc cu pesti, calmari, foci si pinguini.



Delfinii sunt cele mai inteligente mamifere marine. Ei traiesc in grupuri, in toate oceanele lumii dar se gasesc in mod special in Oceanul Atlantic si cel Pacific. Desi isi petrec foarte mult timp in ape, delfinii sunt nevoiti sa iasa la suprafata pentru a respira.

  • Delfinii sunt cele mai inteligente mamifere marine. Ei traiesc in grupuri, in toate oceanele lumii dar se gasesc in mod special in Oceanul Atlantic si cel Pacific. Desi isi petrec foarte mult timp in ape, delfinii sunt nevoiti sa iasa la suprafata pentru a respira.



Se hranesc, in deosebi noaptea, cu pesti si cu calmar. Isi folosesc sonarul pentru a descoperi pestii ascunsi in nisip. Delfinii sunt vanatori extraordinari. Pot sa survoleze chiar si apele putin adanci si pot ataca chiar si animalele care stau pe marginea apelor. Cand ataca in haita pastreaza liniste. Sunt iuti si agili. Cand vad mai multi pesti intr-un loc ii aduna in bancuri foarte restranse, dupa care inhata pestii unul cate unul. » Delfinii inoata repede ceea ce ii protejeaza de posibilii pradatori. Sunt foarte protectori unii cu ceilalti. In cazul in care sunt atacati de pradatori formeaza manunchiuri de mai multi delfini pentru a se putea apara mai bine. Cand o femela este pe cale sa nasca, pentru a o proteja, ceilalti delfini fac un zid in preajma ei, de jur in prejur. » Cel mai mare delfin se numeste Orca si i se mai spune balena ucigasa. Poate atinge 10 metri lungime dar si o greutate de circa 7 tone. Desi este atat de imensa, Orca poate atinge viteze de 45 km/h. Acesti delfini mai sunt numiti si "lupii marilor". Se hranesc cu pinguini, pesti, lei de mare dar si cu alte vietati. Femelele conduc vanatoarea si ataca primele apoi masculii sunt cei care dau lovitura de gratie vanatului. Sunt adevarati ucigasi.

  • Se hranesc, in deosebi noaptea, cu pesti si cu calmar. Isi folosesc sonarul pentru a descoperi pestii ascunsi in nisip. Delfinii sunt vanatori extraordinari. Pot sa survoleze chiar si apele putin adanci si pot ataca chiar si animalele care stau pe marginea apelor. Cand ataca in haita pastreaza liniste. Sunt iuti si agili. Cand vad mai multi pesti intr-un loc ii aduna in bancuri foarte restranse, dupa care inhata pestii unul cate unul. » Delfinii inoata repede ceea ce ii protejeaza de posibilii pradatori. Sunt foarte protectori unii cu ceilalti. In cazul in care sunt atacati de pradatori formeaza manunchiuri de mai multi delfini pentru a se putea apara mai bine. Cand o femela este pe cale sa nasca, pentru a o proteja, ceilalti delfini fac un zid in preajma ei, de jur in prejur. » Cel mai mare delfin se numeste Orca si i se mai spune balena ucigasa. Poate atinge 10 metri lungime dar si o greutate de circa 7 tone. Desi este atat de imensa, Orca poate atinge viteze de 45 km/h. Acesti delfini mai sunt numiti si "lupii marilor". Se hranesc cu pinguini, pesti, lei de mare dar si cu alte vietati. Femelele conduc vanatoarea si ataca primele apoi masculii sunt cei care dau lovitura de gratie vanatului. Sunt adevarati ucigasi.



Dupa un adevarat razboi sangeros care a durat mai mult de doua saptamani in savanele Etiopiei, leii au demonstrat inca o data ca sunt “regii animalelor”. Hienele din tabara rivala au avut 35 de victime, comparativ cu doar 6 lei care si-au pierdut viata in lupta cu redutabilele hiene.

  • Dupa un adevarat razboi sangeros care a durat mai mult de doua saptamani in savanele Etiopiei, leii au demonstrat inca o data ca sunt “regii animalelor”. Hienele din tabara rivala au avut 35 de victime, comparativ cu doar 6 lei care si-au pierdut viata in lupta cu redutabilele hiene.

  • Rapoartele venite in urma unui reportaj al televiziunii nationale din Addis Abeba arata ca un grup de lei a omorat nu mai putin de 35 de hiene cu pretul a doar 6 lei ucisi la randul lor de hiene. Politia etiopiana declara ca in urma acestui sangeros conflict interspecii, teritoriul revendicat de lei este in prezent in posesia acestora, restul hienelor supravietuitoare parasind regiunea. Expertii in studiul carnivorelor declara ca in astfel de batalii pentru obtinerea unui teritoriu de vanatoare si a prazilor aferente, hienele sunt cele care au de suferit cele mai mari pierderi, in ciuda “armelor” lor specifice care constau in falci capabile sa sfarame oase de elefant.  In Africa, nu exista dusmanie mai mare intre animale precum este cea dintre hienele si leii care concureaza in mediul natural unii impotriva celorlalti



Ghepardul poate să alerge ca vântul. Este incredibil, însă acesta poate să accelereze până la viteza de 65 km/h, pornind de pe loc, în doar două secunde şi poate să atingă viteze de până la 110 km/h. Este cel mai rapid animal terestru. Comparativ cu acesta, un cal de curse nu poate ajunge decât la viteze cu puţin peste 72 km/h, iar câinele de vânătoare poate să sprinteze numai până la circa 65 km/h. Cu toate acestea, ghepardul nu poate să-şi menţină uluitoarea viteză decât pe distanţe scurte.

  • Ghepardul poate să alerge ca vântul. Este incredibil, însă acesta poate să accelereze până la viteza de 65 km/h, pornind de pe loc, în doar două secunde şi poate să atingă viteze de până la 110 km/h. Este cel mai rapid animal terestru. Comparativ cu acesta, un cal de curse nu poate ajunge decât la viteze cu puţin peste 72 km/h, iar câinele de vânătoare poate să sprinteze numai până la circa 65 km/h. Cu toate acestea, ghepardul nu poate să-şi menţină uluitoarea viteză decât pe distanţe scurte.

  • Ghepardul are o constituţie zveltă, având picioarele lungi şi subţiri şi un spate suplu şi curbat. Coada lui lungă, plină de pete îi asigură echilibrul când ia viraje şi face întoarceri la viteze mari. Când atinge viteza maximă, poate alerga în salturi de peste 6 m. Ceea ce îl ajută să atingă asemenea viteze sunt picioarele lui unice; acestea seamănă mai mult cu cele ale unui câine decât cu cele ale unei feline. Cu ajutorul ghearelor, el prinde pământul ca să obţină o forţă de tracţiune mai mare.



Ursii sunt mamifere carnivore, fac parte din familia Ursidae, sunt animale greoaie dar puternice. Chiar daca par animale infricosatoare ursii sunt niste animale fascinante. Traiesc in multe locuri din lume de la tropice pana in zonele arctice, atat in paduri cat si in zone de campii inzapezite. » Dieta ursilor. Mananca radacini, fructe de padure si alte plante, dar si insecte sau carne (peste, rozatoare dar si carnivore mai mari precum caprioarele). De exemplu, ursii polari mananca fructe de padure si rozatoare pe timpul verii, peste si foci pe timp de iarna. Unii ursi mananca si plante agricole precum: graul, ovazul, secara sau orzul. Uneori ursii sunt nevoiti sa calatoreasca foarte multi kilometri pentru a gasi hrana.

  • Ursii sunt mamifere carnivore, fac parte din familia Ursidae, sunt animale greoaie dar puternice. Chiar daca par animale infricosatoare ursii sunt niste animale fascinante. Traiesc in multe locuri din lume de la tropice pana in zonele arctice, atat in paduri cat si in zone de campii inzapezite. » Dieta ursilor. Mananca radacini, fructe de padure si alte plante, dar si insecte sau carne (peste, rozatoare dar si carnivore mai mari precum caprioarele). De exemplu, ursii polari mananca fructe de padure si rozatoare pe timpul verii, peste si foci pe timp de iarna. Unii ursi mananca si plante agricole precum: graul, ovazul, secara sau orzul. Uneori ursii sunt nevoiti sa calatoreasca foarte multi kilometri pentru a gasi hrana.



Descoperit de Armand David, în 1869, acest urs “mare, negru şi alb” era deja cunoscut în China încă din secolul XII.

  • Descoperit de Armand David, în 1869, acest urs “mare, negru şi alb” era deja cunoscut în China încă din secolul XII.

  • El trăieşte în China centrală, în regiunile muntoase unde accesul este dificil. Deşi este cunoscut ca un carnivor, el este în principal erbivor. Bambusul reprezintă mai mult de 90% din alimentaţia lui, petrecându-şi mai mult de jumătate din zi mestecând aproape 25 de kilograme. În captivitate, ursul Panda gigant nu trăieşte mai mult de 30 de ani.



Pisica salbatica se aseamana foarte mult cu suratele ei domestice. Chiar sunt exemplare domestice care seamana izbitor de mult cu pisica salbatica si la la colorit. Diferenta ar fi ca cea salbatica este de dimensiuni mai mari, poate ajunge pana la o greutate de 10kg, are parul mai lung si coada mai stufoasa. Pisica salbatica poate atinge o lungime de 80cm din care coada poate avea pana la 40cm. Blana este alcatuita din spic si puf iar culoarea este bruna cenusie cu dungi negre. Blana este foarte placuta la atingere, fiind moale si matasoasa, acesta este si unul din motivele vanarii sale de catre om. Coada are aceeasi grosime pe toata lungimea ei iar la varf este neagra sau are cateva inele negre.

  • Pisica salbatica se aseamana foarte mult cu suratele ei domestice. Chiar sunt exemplare domestice care seamana izbitor de mult cu pisica salbatica si la la colorit. Diferenta ar fi ca cea salbatica este de dimensiuni mai mari, poate ajunge pana la o greutate de 10kg, are parul mai lung si coada mai stufoasa. Pisica salbatica poate atinge o lungime de 80cm din care coada poate avea pana la 40cm. Blana este alcatuita din spic si puf iar culoarea este bruna cenusie cu dungi negre. Blana este foarte placuta la atingere, fiind moale si matasoasa, acesta este si unul din motivele vanarii sale de catre om. Coada are aceeasi grosime pe toata lungimea ei iar la varf este neagra sau are cateva inele negre.

  •   Constitutia corporala este specifica felinelor, cu corpul lor suplu si zvelt, ca un arc gata oricand sa se destinda cu scopul capturarii prazii. Ghiarele sunt incovoiate si retractile si sunt unelte atat de atac cat si de aparare extrem de eficiente.

  •   Pisica salbatica este intalnita cel mai des in zonele de deal cu paduri linistite, cu arbori batrani dar este intalnita si in zona deltei si in zonele montane mai joase.

  •   Imperecherea are loc in lunile februarie-martie iar dupa o gestatie de 60 de zile pisica fata pana la 5 pui care sunt orbi in primele 10 zile. Pisica salbatica isi creste puii fara ajutorul masculului pana ce acestai ajunga la varsta de 3 luni si sunt capabili sa vaneze singuri.

  •   



Prezentare facuta de :

  • Prezentare facuta de :

  • Eleva:

  • Mustata Larisa






Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə