Antologie

Curând îmi revenisem destul de mult, şi la anumite ore îmi era permis să mă plimb prin toată casa, dar eram atent ferită de a vedea orice bărbat până la sosirea Lordului B…, din Bath, căruia doamna Brown, din respect pentru generozitatea sa în astfel de ocazii, i-a propus să-i ofere fecioria mea, care avea o valoare imaginară atât de mare; şi din moment ce domnia sa era aşteptat în oraş în mai puţin de două săptămâni, doamna Brown considera că frumuseţea şi prospeţimea mea vor fi complet refăcute până atunci, oferindu-i astfel un târg mult mai bun decât cel pe care îl încheiase cu domnul Crofts.

Între timp eu am fost atât de riguroasă, după cum spuneau ei, şi atât de docilă încât dacă uşa coliviei mele ar fi fost deschisă, nu aş fi ştiut că ar trebui să zbor undeva, ci mai degrabă aş fi rămas acolo; şi nu aveam nici cea mai mică pornire de a-mi regreta situaţia, ci aşteptam în linişte orice ar fi ordonat doamna Brown în ceea ce mă privea, iar aceasta, ajutată şi de agenţii ei, au luat toate măsurile necesare pentru a adormi toate gândurile juste referitoare la „destinaţia” mea.

Prelegeri despre moralitate desfiinţate, o viaţă de plăcere zugrăvită în cele mai vesele culori, dezmierdări, promisiuni, tratament indulgent: pe scurt, nimic nu era prea mult pentru a mă îmblânzi complet şi pentru a mă împiedica să caut un sfat mai bun în altă parte. Dar, din păcate, eu nici nu visam să fac aşa ceva.

Până în zjiele noastre le-am rămas îndatorată fetelor din casă pentru coruperea inocenţei mele: pălăvrăgeala lor lascivă, care, cu toată modestia, era departe de a fi respectabilă, descrierile lor despre angajamentele pe care le aveau cu diferiţi bărbaţi, îmi permise-seră să îmi fac o idee despre natura şi misterele profesiei lor, şi în acelaşi timp îmi provocau o senzaţie de fierbinţeală ce îmi alerga prin fiecare venă: dar mai presus de toate, arn rămas îndatorată colegei mele de pat Phoebe, a cărei elevă devenisem, şi care şi-a exersat talentele oferindu-mi primele clipe de plăcere: în timp ce naturii mele, acum încălzită şi intrigată de descoperiri atât de interesante, i-a fost stârnită curiozitatea pe care Phoebe o stimula cu viclenie, şi conducându-mă din întrebare în întrebare şi prin sugestii, mi-a explicat toate misterele lui Venus. Dar nu puteam rămâne mult timp într-o casă precum era aceea, fără să fiu martora a mai mult decât puteam să-mi imaginez în urma descrierilor ei.

Într-o zi, cam pe la ora doisprezece, la prânz, m-am aşezat într-un loc din care să pot vedea totul, dar de unde să nu pot fi văzută eu; şi cine credeţi că a venit, dacă nu chiar venerabila matroană Abbess, însăşi! Codusă de un soldat din regimentul de gardă, cavalerie, înalt, musculos şi tânăr, modelat precum Hercule: aceasta fiind alegerea multor doamne experimentate în astfel de chestiuni, din Londra.

Oh! Cât de nemişcată şi de tăcută am rămas, astfel încât nici un zgomot să nu mă dea de gol şi să nu o determine pe doamnă să se uite în dulapul unde eram ascunsă!

Dar nu prea aveam motive să mă tem de aşa ceva, căci aceasta era atât de prinsă cu marea ei problemă, încât nu mai putea fi atentă la nimic altceva.

A fost nostim să văd acea siluetă corpolentă şi neîndemânatică a ei cum se prăbuşeşte la marginea patului, faţă în faţă cu uşa dulapului, astfel încât aveam o privelişte completă a farmecelor sale.

Iubitul ei s-a aşezat şi el lângă ea: părea să fie un bărbat foarte tăcut şi cu un apetit mare; căci a început imediat cu lucrurile esenţiale, i-a aplicat câteva palme, şi înfigându-şi mâinile în sânii ei, îi eliberă din corset, din a cărui strânsoare aceştia se revărsară liberi, atârnând în jos, cel puţin până la buric. O pereche de sâni mai mari nu am văzut niciodată, şi nici de o culoare mai urâtă, atârnând moi şi foarte apropiaţi unul de altul: totuşi, aşa cum erau ei, acel mâncător de carne de vită părea să-i mângâie cu multă ardoare, încercând, în zadar să cuprindă sau să acopere imul dintre ei cu o mână puţin mai mică decât umărul unui berbec. După ce un timp s-a jucat astfel cu sânii ei, de parcă aceştia ar fi meritat, el o întinse pe femeie destul de energic, şi ridicându-i jupele, aproape că-i acoperi cu ele faţa iată şi roşie, ce căpătase această culoare de la brandy.

În timp ce ea rămase pe o parte, pentru un minut sau cam aşa, descheindu-i lui vesta şi pantalonii, coapsele ei grase şi musculoase atârnau în jos, înfaţişându-mi vederii întreaga privelişte unsuroasă a sa; o gaură largă precum o gură deschisă, umbrită de un tufiş sur, ce părea că se oferă precum portofelul unui cerşetor în aşteptarea mărunţişului.

Dar în curând privirea mea a fost atrasă de un obiect mult mai interesant, care m-a captivat complet.

Armăsarul ei robust îşi descheiase acum pantalonii şi descoperise acea maşinărie superbă, rigidă şi dreaptă, pe care nu o mai văzusem înainte, şi care începură să trezească, cu furie, interesul propriului meu centru al plăcerii, astfel că am rămas să privesc fix la el: totuşi, simţurile mele erau mult prea agitate, prea concentrate asupra feminităţii mele care acum parcă ardea, pentru a mai putea observa şi altceva decât mişcările acelui instrument, de la care, mai mult din instinct şi mai puţin din ceea ce auzisem, am realizat că urma să primesc acea plăcere supremă născută din întâlnirea acelor părţi ce se potrivesc atât de bine.

Deşi am simţit câţiva fiori în corp, mica scânteie nu a rezistat; apoi bărbatul s-a aşezat deasupra femeii, dar spatele lui fiind întors către mine, am putut doar să îmi dau seama că era complet cuprins de ea; şi apoi a început să se mişte, zgâlţâind patul şi draperiile baldachinului atât de tare încât abia mai puteam auzi suspinele şi murmurele, gâlgâielile şi respiraţiile care au însoţit activitatea celor doi de la început până la sfârşit; sunete care mi-au înfiorat sufletul şi mi-au trimis foc prin vene: emoţia mea a crescut atât de violent, încât aproape că mi-am auzit propria respiraţie peste zgomotele din cameră.

Pe atunci fiind pregătită şi dispusă de discursurile colegelor mele şi descrierile amănunţite ale lui Phoebe, nici nu este de mirare că acea privelişte a fost lovitura fatală dată inocenţei mele native.

În timp ce cei doi se aflau în focul pasiunii, ghidaţi doar de natură, mi-am furişat mâna pe sub jupe, şi cu degete arzătoare am cuprins acel centru al feminităţii mele, mult mai fierbinte: inima a început să-mi palpite de parcă ar fi vrut să-mi iasă din piept; am răsuflat într-un dulce chin; mi-am răsucit coapsele, am strâns şi am apăsat buzele acelui locaş virgin, şi urmând mecanic exemplul lui Phoebe, atât cât bariera fecioriei îmi permitea, mi-am provocat, în sfârşit, acel extaz deosebit, acel flux în care simţi că te topeşti, care după extazul plăcerii se dizolvă şi moare, aşa cum a lăsat natura.

Apoi, simţurile mele au revenit destul cât să pot observa restul tranzacţiei dintre această pereche fericită.

Tânărul bărbat tocmai se dăduse la o parte, când bătrâna doamnă se ridică imediat, cu o vigoare tinerească, venită, fără îndoială, din momentele tocmai petrecute; şi făcându-l să se aşeze, începu să-l sărute, să-i dezmierde şi să-i ciupească obrajii; şi să se joace cu părul lui: toate acestea el primindu-le cu un aer rece şi indiferent, care mi l-a înfăţişat mult mai schimbat decât fusese când intrase în cameră.

Totuşi, pioasa mea învăţătoare, nefiind sub demnitatea ei să ceară ajutor, deschise o casetă mică, de lângă pat, în care se aflau întăritoare, şi îl obligă să toasteze şi să bea împreună destul de multe înghiţituri; apoi după câteva tratative drăgăstoase, doamna se aşeză în acelaşi loc, la picioarele patului, cu tânărul stând lângă ea, şi cu cea mai mare insolenţă imaginabilă, îi descheie pantalonii, îi scoase cămaşa şi îi descoperi obiectul plăcerii, atât de micşorat, încât nu am putut să nu mă mir de această diferenţă, şi care acum atârna în jos: dar matroana noastră experimentată, dezmierdându-l cu mâinile, îl făcu să ajungă din nou la acea mărime şi rigiditate pe care o văzusem înainte.

Atunci am observat şi am admirat textura acelei părţi importante a unui bărbat: capătul roşu şi înflăcărat, nedescoperit încă, paloarea pielii ce îmbracă restul acelui organ, şi părul cârlionţat care închide la culoare rădăcina acestuia, punguţele rotunjoare care atârnă la bază, toate mi-au capturat atenţia şi mi-au reaprins focul lăuntric. Dar, pentru că instrumentul plăcerii se afla acum în starea în care întreprinzătoarea doamnă muncise să-l aducă, nu se afla în dispoziţia de a amâna răsplătirea eforturilor ei, şi întin-zându-se, îl trase şi pe el peste ea, cu blândeţe, şi astfel sfârşiră în acelaşi mod ca mai devreme, acesta fiind ultimul act.

Când totul se sfârşi, ieşiră amândoi din cameră, plini de afecţiune, nu înainte ca bătrâna doamnă să-i dea bărbatului un cadou, trei sau patru monede, din ce am observat; căci el nu era doar favoritul ei, datorită performanţelor sale, ci şi un obişnuit al casei; de a cărui privire ea a avut multă grijă să mă ascundă, căci acesta nu ar fi avut răbdare să aştepte întoarcerea lordului, ci ar fi insistat ca el să fie „degustătorul”, lucru pe care bătrâna doamnă nu ar fi îndrăznit să i-l refuze, căci era mult prea cucerită de el; însă, în timp ce fiecare fată din casă trecea prin mâinile sale, iar bătrânei doamne îi venea rândul doar din când în când, nu se poate spune că nu avea destulă vigoare pentru a mulţumi femeile acestei case.

Imediat ce i-am auzit coborând la parter, m-am furişat încet în camera mea, de unde nu mi se observase absenţa, din fericire; acolo am început să respir precipitat şi să mă las în voia acelor senzaţii calde pe care întâlnirea celor doi mi le provocase. M-am întins în pat, dorindu-mi cu ardoare să găsesc orice mijloace de a-mi potoli sau linişti tumultul şi furia pasiunilor redeşteptate în mine, şi care toate cereau cu putere un bărbat. Mă aruncasem în pat de parcă aş fi căutat ceva de care să mă prind în visul meu cu ochii deschişi, şi negăsind îmi venea să plâng de supărare; fiecare părticică din mine strălucea de flăcările dorinţei, în cele din urmă, mi-am îndreptat atenţia spre singurul remediu la îndemână, acela de a mă ajuta singură, dar mica mea teacă şi bariera virginităţii nu ofereau încă destul loc degetelor mele, reuşind doar să îmi producă o slabă plăcere, deocamdată. Toate acestea mi-au trezit o idee cu care nu mă puteam acomoda până când nu aş fi discutat cu Phoebe şi nu aş fi primit explicaţiile acesteia.

Totuşi, ocazia de a vorbi cu ea nu s-a ivit decât a doua zi dimineaţă, căci Phoebe nu venise la culcare decât mult după ce eu adormisem. Imediat ce ne-am trezit amândouă, era normal să aducem în discuţie problemele noastre, iar scena de dragoste la care fusesem spectatoare, din întâmplare, mi-a servit drept introducere.

Phoebe nu m-a putut asculta până la sfârşit fără să nu izbucnească în râs de mai multe ori, iar modul meu ingenios de a povesti a distrat-o şi mai mult.

Dar, după ce i-am povestit şi modul în care mă afectase vederea acelei scene, fără să-i ascund nimic din emoţiile plăcute pe care mi le trezise, i-am spus şi faptul că o remarcă a celor doi mă nedumerise foarte mult. „Vai!” spuse ea, „care a fost acea remarcă?” – „Ei bine,” i-am răspuns eu, „după ce am comparat, cu multă atenţie, mărimea acelei maşinării enorme, care, în imaginaţia mea temătoare, nu părea a fi mai mică decât încheietura mâinii mele şi de cel puţin trei ori mai lungă decât degetele mele, nu pot să îmi imaginez cum va fi posibil să se contopească cu acea parte din mine care este menită pentru asta, fără să mor, poate în cele mai mari chinuri, când tu ştii bine că doar şi un deget introdus acolo mă doare destul de mult… Iar în ceea ce te priveşte pe tine şi pe stăpâna mea, îmi dau seama că aveţi alte dimensiuni decât mine, căci sunt vizibile şi palpabile; astfel că, pe scurt, oricât de mare este plăcerea promisă, mă tem de durerea pe care mi-o poate provoca acest experiment.”

La acestea râsul lui Phoebe s-a înteţit, şi în timp ce eu aşteptam o soluţie serioasă pentru a înţelege această problemă, ea mi-a spus doar că nu a auzit niciodată de vreo rană mortală cauzată de vreo armă teribilă în acele locuri, şi că ştia destule fete mult mai tinere decât mine, şi cu o constituţie la fel de delicată ca a mea, care au supravieţuit operaţiei; şi că ea credea, în cel mai rău caz, că voi fi doar foarte epuizată; şi că era adevărat faptul că acele lăcaşuri ale femeilor erau de diferite mărimi, după cum le lăsase natura, dacă născuseră copii, dacă făcuseră dragoste frecvent cu bărbaţi lipsiţi de delicateţe, dar că la o anumită vârstă şi obişnuinţă a corpului, chiar şi cel mai experimentat în arta amorului nu putea distinge bine între o fecioară şi o femeie, presupunând că nu exista nici un artificiu şi toate lucrurile erau în starea lor naturală: dar din moment ce soarta îmi adusese în drum o scenă precum cea la care asistasem, ea îmi va arăta o alta, mult mai delicată, şi care mă va ajuta să îmi depăşesc temerile cu privire la acea imaginară nepotrivire de mărimi.

Apoi mă întrebă dacă o ştiu pe Polly Philips. „Bineînţeles,” am răspuns eu, „fata frumoasă ccare s-a purtat foarte blând cu mine când am fost bolnavă, şi care era în această casă de doar două luni, după cum mi-ai spus chiar tu”. „Chiar ea,” spuse Phoebe. „Atunci trebuie să ştii, că este amanta unui tânăr negustor genovez, al cărui unchi, care este foarte bogat şi care îl iubeşte foarte mult pe tânăr, l-a trimis aici, cu un negustor englez, sub pretextul rezolvării unor treburi, dar în realitate pentru a-i satisface înclinaţia pentru călătorii şi de a vedea lumea. Acesta s-a întâlnit o dată, din întâmplare cu Polly, şi plăcând-o mult, o recompensează foarte bine pentru a fi doar amanta lui. Vine aici de două sau trei ori pe săptămână, iar ea îl primeşte în budoarul ei, care este cu un etaj mai sus, unde el se bucură de farmecele fetei într-un mod caracteristic ardorii sale sau poate capriciilor ţării sale, presupun. Nu voi spune mai multe, dar mâine fiind ziua în care vine el, vei vedea ce se întâmplă între ei dintr-un loc cunoscut doar stăpânei şi mie.

Puteţi fi sigură că nu am avut nici o obiecţie faţă de acea propunere, şi chiar aşteptam cu nerăbdare a doua zi.

La ora cinci seara, a doua zi, Phoebe, punctuală după cum promisese, a venit la mine în cameră şi mi-a spuse să o urmez.

Am coborât foarte încet pe scara de serviciu şi am deschis uşa unei debarale întunecoase, unde erau păstrate mobile vechi, câteva lăzi cu băutură. Aici am intrat amândouă şi Phoebe a închis uşa în urma noastră; nu aveam nici o lumânare cu noi, dar lumina care venea printr-un panou lung aflat pe peretele dintre noi şi camera fetei era suficientă; astfel, stând pe cutiile joase, am putut vedea, cu multă uşurinţă şi claritate, toate obiectele din camera fetei, fără ca noi să fin văzute) doar apropiindu-ne ochii de panou, acolo unde modelul acestuia ne permitea.

Tânărul domn a fost prima persoană pe care am văzut-o, stând cu spatele direct spre mine, privind o gravură. Polly nu venise încă, dar în mai puţin de un minut, două se deschise uşa şi ea intră; la zgomotul făcut de uşă el se întoarse, şi se duse să o întâmpine, cu un aer foarte mulţumit şi plin de tandreţe.

După ce o salută, el o conduse la o canapea care se afla cu faţa spre noi, unde s-au aşezat şi tânărul genovez o servi cu un pahar de vin şi cu nişte biscuiţi Naples de pe o tavă de argint.

Apoi, după ce schimbară câteva săruturi şi fraze într-o engleză stricată, el începu să-şi descheie cămaşa şi, în sfârşit, şi-o scoase.

Ca şi când acesta ar fi fost semnalul pentru a-şi scoate toate hainele, lucru pe care căldura anotimpului îl favoriza, Polly începu să-şi scoată acele din păr, şi cum nu purta corset, fiind îmbrăcată într-o rochie, cu ajutorul lui galant, îşi scoase toate hainele în afară de cămăşuţă.

Atunci el îşi descheie imediat pantalonii, lăsându-i să cadă jos peste glezne; gulerul lenjeriei lui de corp era şi el descheiat: apoi, sărutând-o pe Polly, îi scoase cămăşuţă; fata, deşi fiind obişnuită, presupun, cu înclinaţia aceasta a lui, roşi, dar mult mai puţin decât mine când am văzut-o stând complet goală, aşa cum o născuse mama ei, cu părul negru curgându-i liber peste gâtul şi umerii ei uimitor de albi, în timp ce pielea obrajilor ei începu să capete nuanţa zăpezii strălucitoare: căci pielea ei era un amestec de satin şi nuanţe.

Fata nu putea avea mai mult de optsprezece ani: faţa ei avea trăsături regulate şi dulci, silueta ei era perfectă; nu mă puteam abţine să nu-i invidiez sânii frumoşi şi copţi, atât de plini, rotunzi şi fermi încât se susţineau singuri, fără ajutorul nici unui corset: sfârcurile sale erau îndreptate în direcţii diferite, subliniind plăcutul spaţiu dintre sâni; abdomenul plat se termina cu despicătura care aproape nu se observa şi care părea să caute adăpost între două coapse pline: părul cârlionţat ce-i acoperea partea din faţă îi îmbrăca feminitatea precum cea mai scumpă blană din lume: pe scurt, în mod evident fata putea fi un model al pictorilor, căci întrupa un ideal de frumuseţe în toată goliciunea şi splendoarea sa.

Tânărul italian (având încă pe el lenjeria de corp) rămăsese Privind şi transpus de vederea frumuseţilor care ar fi putut trezi la viaţă şiun sihastru; privirea lui înflăcărată o devora, în timp ce ea adopta diferite poze la indicaţiile lui: dar nici mâinile lui nu erau excluse de la festin, ci se plimbau peste fiecare părticică a corpul ei, căutând plăcerea atât de îndemânatice.

Între timp, nu te puteai abţine să nu observi umflătura din partea din faţă a lenjeriei sale de corp, care ieşea în afară, şi arăta starea lui: dar curând el îşi scoase şi lenjeria de corp trăgând-o peste cap; şi rămaşi amândoi complet dezbrăcaţi erau superbi.

Tânărul domn, după cum presupunea Phoebe, avea cam douăzeci şi doi de ani, era înalt şi bine proporţional. Corpul său era fin şi viguros clădit, avea umeri laţi şi un piept larg: figura lui nu se remarca prin nimic în mod special în afara unui nas roman; avea ochii mari, negri şi strălucitori, şi o roşcată în obraji care constituia mai mult un farmec, căci tenul lui era foarte închis, dar nu de culoarea aceea întunecată, cenuşie ce exclude prospeţimea, ci de un măsliniu clar, strălucind de viaţă, care poate uimeşte mai mult decât frumuseţea, şi totuşi place mai mult Părul lui, fiind prea scurt pentru a fi legat în coadă, nu-i ajungea mai jos de baza gâtului şi cădea în cârlionţi uşori; avea şi câteva fire de păr în jurul mameloanelor ce îi împodobeau pieptul într-un mod bărbătesc şi viril. Apoi mai era şi bărbăţia sa mare, ce părea că răsare dintr-un desiş de păr creţ întins de la rădăcina dintre coapse până aproape de buric, şi care stătea drept şi rigid, dar de o mărime care mă făcea să mă tem pentru micuţa teacă ce constituia obiectul dorinţei sale, şi care acum se afla expusă privirii mele arzătoare; căci imediat ce se dezbrăcase complet, el o culcase uşor pe canapea pe Polly. Coapsele fetei erau depărtate complet, dând la iveală feminitatea ei, centrul roşu şi despicat, ale cărui buze purpurii arătau precum o linie de rubine în miniatură, culoare pe care penelul lui Guido nu ar fi putut să o redea cu exactitate.

Acum, Phoebe mă înghionti uşor, atenţionându-mă că doreşte să mă întrebe ceva: şi anume dacă credeam că feminitatea mea era mult mai mică decât ce vedeam? Dar eram mult prea absorbită şi adâncită în tot ceea ce observam încât să îi mai pot răspunde.

Tânărul domn o întinsese acum pe fată complet pe canapea: dar coapsele ei erau încă depărtate, cu feminitatea îndreptată către el, iar el îngenunchind între acestea, ne înfăţişă privirii o parte a acelei maşinării rigide a lui, ce ameninţa să o sfâşie pe blânda sa victimă, care stătea zâmbitoare, părând să nu refuze ceea ce o aştepta. Bărbatul îşi privi „arma” cu o oarecare mulţumire şi ghi-dând-o cu mâna către feminitatea ce-l invita, îi despărţi buzele şi o pătrunse până la jumătate (după câteva împingeri la care Polly părea chiar să îl ajute); dar acolo se bloca, presupun din cauza grosimii tot mai mari: apoi o scoase din nou, şi după ce o udă cu salivă o pătrunse din nou cu uşurinţă până la capăt, moment în care Polly suspină adânc, dar nu pe un ton plin de durere; el împingea, ea se ridica în întâmpinarea lui, la început uşor şi într-un ritm regulat; dar mai apoi deveniră din ce în ce mai plini de ardoare pentru a mai putea observa vreo ordine sau măsură; mişcările lor erau prea rapide, iar săruturile lor prea feroce şi înflăcărate pentru ca natura să suporte o astfel de furie prea mult timp: ambii îmi păreau că nu mai erau ei înşişi: ochii lor aruncând flăcări: „Oh! oh!… Nu mai rezist… Este prea mult… Mor… Voi…” astfel îşi exprima Polly extazul: plăcerea lui era mai silenţioasă; dar în curând începu şi el să murmure, să gâfâie şi să suspine din suflet şi în sfârşit o pătrunse rapid ca şi cum i-ar fi invadat tot trupul, rămânând apoi nemişcat, savurând momentul „micii morţi” de care şi ea părea că se bucură alături de el, după ochii închişi şi suspinul adânc ce părea să răspândească o agonie de extaz.

După ce el se ridică de lângă ea, Polly rămase în continuare nemişcată, respirând precipitat, dar după cum părea, cu plăcere. El o aşeză din nou de-a latul canapelei, iar coapsele sale fiind încă depărtate, am putut observa între ele un fel de lichid alb, precum spuma, ce atârna pe buzele feminităţii ei, care acum strălucea într-un roşu mult mai puternic. Apoi ea se ridică şi îl îmbrăţişa, părând departe de a fi nemulţumită de încercarea la care o supusese el, dacă ar fi să judec după tandreţea cu care fata îl dezmierda.

În ceea ce mă priveşte pe mine, nu voi încerca să descriu ce am simţit în timpul acelei scene; dar din acel moment mi-am luat adio de la toate temerile pe care le aveam cu privire la ce ar fi putut să-mi facă un bărbat; acele temeri se preschimbaseră acum în nişte dorinţe atât de puternice, în pofte atât de greu de controlat, încât aş fi putut dărui primului bărbat întâlnit virginitatea mea, a cărei pierdere, îmi imaginam acum, ar fi fost un câştig.

Phoebe, care era mult mai experimentată, şi pentru care astfel de scene nu erau noi, nu a rămas totuşi neatinsă de acea scenă caldă, şi trăgându-mă încet de lângă locul pe unde priveam de teamă să nu fim auzite, m-a condus cât mai aproape de uşă, pasivă şi ascultătoare la toate îndemnurile ei.

Aici nu era loc de stat jos sau pentru a te întinde, dar m-a aşezat cu spatele rezemat de uşă, mi-a ridicat jupele, şi cu degetele ei experimentate a început să exploreze acea parte din mine care acum era atât de fierbinte şi de excitată încât simţeam că mor de dorinţă; şi doar atingerea degetelor ei a avut efectul unei furtuni ce m-a umplut de extaz. Apoi, satisfăcută de faptul că-mi liniştise senzaţiile ce m-ar fi determinat să devin nerăbdătoare să văd continuarea întâlnirii dintre cei doi iubiţi, m-a adus din nou lângă locul de unde priveam.

Nu am lipsit decât de câteva minute, şi totuşi, când ne-am întors, am văzut că cei doi se pregăteau să reînceapă tandrele ostilităţi.

Tânărul străin stătea jos, cu faţa spre noi, pe canapea, şi cu Polly pe un genunchi, aceasta având braţele încolăcite pe după gâtul bărbatului, în timp ce pielea ei deosebit de albă contrasta foarte plăcut cu cea măslinie a iubitului ei.

Dar cine putea ţine socoteala nenumăratelor săruturi pe care şi le-au dăruit unul altuia? Dar în care am putut observa dezmierdările catifelate şi jocul limbilor lor înlănţuite, şi care păreau să-i încânte pe amândoi.

Între timp, campionul cu capătul roşu al bărbatului, ce până arunci stătuse liniştit, îşi revenea acum, umflându-se şi ridi-cându-se între coapsele lui Polly, care nu aşteptă ca aceasta să se întâmple de la sine, ci se aplecă asupra lui sărutându-l şi dez-mierdându-l cu gura: nu pot spune dacă a făcut asta dintr-o plăcere mai specială sau pentru ca acesta să se contopească mai uşor cu feminitatea ei; dar a avut un aşa efect, încât ochii tânărului domn păreau că strălucesc de plăcere, întreaga sa înfăţişare exprimând extazul. El se ridică, şi luând-o pe Polly în braţe, îi spuse ceva mult prea încet pentru ca eu să-i pot auzi, iar apoi o aşeză pe canapea, făcându-i plăcere să o plesnească uşor peste coapse şi fese cu bărbăţia sa rigidă şi apoi cu mâna, dar fără să o lovească tare, căci fetei părea să-i facă la fel de multă plăcere precum lui.