Antrenament în creştinism 1

Are botezul ceva de a face cu salvarea?

Foarte multe confesiuni susţin aşa-numita „naştere din nou prin botez", adică

faptul că botezul cu apă regenerează (produce naşterea din nou) şi aduce iertarea pă-
catelor. Ce pasaje din Scriptură sunt citate în sprijinul acestei învăţături?

1. IO AN 3:5. Se spune că expresia „născuţi din apă şi din Duh" indică faptul că

naşterea din nou e realizată prin botezul cu apă. Dar aici trebuie spus că înjprimul
rînd cuvîntul „botez" nu e deloc amintit. Apă nu înseamnă totdeauna botez. In loan
7:38-39 este folosită ca simbol al Duhului Sfînt. Conjuncţia între „apă" şi „Duh"
(greceşte: kai) nu este o conjuncţie obişnuită şi ar trebui poate mai bine să fie înlo-
cuită cu „anume", „adică". Atunci ar însemna: „... din apă, adică din Duh". loan

25

3:6-8 indică clar faptul că cineva trebuie să fie „născut din Duh". Apa însă ar putea

aici să fie şi un simbol pentru Cuvîntul lui Dumnezeu. loan 15:3 vorbeşte despre
curăţirea prin Cuvînt. în Efeseni 5:26 citim despre curăţirea „prin botezul cu apă
prin Cuvînt", iar 1 .Petru 1:23 spune că naşterea din nou se face prin „Cuvîntul lui
Dumnezeu care este viu şi care rămîne în veac". în al treilea rînd, apa este folosită
şi ca simbol pentru viaţa eternă, cînd Domnul vorbeşte în loan 4:14 despre „izvorul
apelor", „care ţîşneşte în viaţa veşnică". Alte două ilustraţii ale noii naşteri din loan
3 folosesc imaginea vîntului şi a şarpelui de bronz. Nici una dintre cele două nu are
ceva de a face cu botezul. Vîntul în suflarea lui este nevăzut nu poate fi apucat. Ni-
mic nu indică un serviciu religios de botez sau ceva asemănător.

2. 
   TIT 3:5. Acest verset vorbeşte despre „spălarea naşterii din nou", dar iarăşi, nu
   citim nimic despre „botez" (alte traduceri spun „baia naşterii din nou"). Paralel cu
   aceasta stă expresia „înnoirea Duhului Sfînt". în afară de aceasta, cuvîntul grecesc
   pentru „spălare" nu este baptismos (ca în Evrei 6:2; 9:10), care e înrudit cu cuvîntul
   pentru botez baptisma, ci loutron, cu înţelesul de „spălare, spălare în întregime, ba-
   ie" (el apare doar în Tit 3:5 şi Efeseni 5:26).
   
3. 
   1.PETRU 3:21. Expresia „icoana aceasta închipuitoare vă mîntuieşte acum pe
   voi, şi anume botezul" pare să sprijinească la prima vedere învăţătura despre salva-
   rea prin botez. Următoarea propoziţie ia însă acestui gînd suportul, prin faptul că se
   spune clar şi categoric că botezul nueo „curăţire de întinăciunile trupeşti", cum afir-
   mă susţinătorii naşterii din nou prin botez, ci „cererea unui cuget bun către Dumne-
   zeu" (trad, lui Cornilescu din 1931). Contextul acestui verset vorbeşte despre apele
   judecăţii din zilele lui Noe^care au nimicit viaţa de pe pămînt, însă au purtat arca
   salvării în siguranţă (v.20). în această imagine, Cristos este arca salvării. El a mers
   în locul nostru prin apa morţii, şi noi trecem prin ea cu El. La El ca şi arca noastră
   salvatoare se referă deci acest tablou al siguranţei şi salvării. Noi avem siguranţa şi
   adăpostul în Cristos, nu în botezul cu apă.
   
4. 
   MARCU 16:16. Expresia „cine crede şi se botează va fi mîntuit" pare totuşi să
   prezinte acum botezul ca o condiţie necesară pentru salvare. De fapt, ar trebui apoi
   să nu luăm în considerare următoarea jumătate de verset: „... Dar cine nu crede, va
   fi osîndit". Aici nu scrie: „... Dar cine nu se va boteza, va fi osîndit".
   
5. 
   FAPTE 22:16. Acest verset spune: „Primeşte botezul şi fii spălat de păcatele
   tale", şi susţine aparent iertarea păcatelor prin botez. Dar dacă acesta ar fi adevărul,
   s-ar nega astfel că iertarea păcatelor se face numai prin sîngele lui Isus (l.Ioan 1:7;
   Evrei 9:22). Acest verset este o parte din relatarea lui Pavel despre convertirea sa.
   Anania i-a cerut lui Pavel să se lase botezat, dar şi să cheme Numele Domnului (cf.
   Romani 10:13). Apa botezului nu spală de păcate (Apocalipsa 1:5).
   

Biblia învaţă clar că salvarea noastră eternă nu se face prin apă, ceea ce se vede
limpede din următoarele exemple:

1. 
   Tîlharul de pe cruce a fost salvat fără apă (Luca 23:43).
   
2. 
   Pavel nu a botezat niciodată personal pe aceia pe care i-a condus la Domnul
   - o neglijenţă de neiertat, dacă prin aceasta s-ar fi lucrat naşterea din nou (l.Corin-
   teni 1:14-17).
   
3. 
   Isus însuşi nu a botezat, deşi El era Salvatorul (loan 4:2).
   
4. 
   Cei dintre neevrei au fost salvaţi şi au primit Duhul Sfînt înainte să fi fost
   

26

botezaţi (Fapte 10:44-48).

Pe de altă parte, ar trebui să ne fie foarte clar nu numai ceea ce pasajele din Biblie
care leagă botezul de „salvare" (Marcu 16:16; Fapte 2:40-41; l.Petru 3:21), de „spă-
larea de păcate" (Fapte 22:16) şi de „iertarea păcatelor" (Fapte 2:38) nu înseamnă,
ci şi care este adevăratul lor înţeles.

Soluţia stă după părerea noastră în faptul că Biblia, pe lîngă salvarea „pe verti-

cală" de condamnarea eternă pentru cer şi eternitate (în acest sens exclusiv e înţelea-
să de cele mai multe ori „salvarea" de către noi), cunoaşte foarte bine şi o „salvare"
în sens orizontal, temporar: Aşa de exemplu, salvare din mîna duşmanilor (1. Samuel
12:10; Luca 1:71-74), salvare din mîna egiptenilor (Exod 3:8; 14:13,30; Judecători
10:11-12; Iuda 5), salvare de moarte (fizică) (Iosua 2:13; Psalm 33:19; Proverbe
24:11), salvare de pericole (2.Timotei 3:11; 4:18), salvare din mare (Fapte 27:31,
34; 28:1,4), salvare de oamenii răi (2.Tesaloniceni 3:2), etc.

Salvarea „din acest neam ticălos" (Fapte 2:41), salvarea din Egipt prin marea Ro-

şie, salvarea din lumea cea veche prin apele botezului în cazul lui Noe (Evrei 11:7;
l.Petru 3:20-21) le-am putea considera în rezumat ca „salvarea din vechiul sistem
lumesc cu toate modurile lui de gîndire şi comportare împotriva lui Dumnezeu".
Salvarea se face totdeauna prin apă, care înseamnă în momentul respectiv iarăşi
moarte faţă de „vechiul sistem lumesc" (omenirea dinainte de potop, respectiv egip-
tenii). Tocmai acestea două devin în Noul Testament cele mai însemnate „acţiuni de
salvare prin apă" care se referă la botez: l.Corinteni 10:1-2 şi l.Petru 3:20-21).

Astfel deci, botezul nu este în chip absolut salvare în sensul salvării de păcatele

noastre şi salvarea eternă pentru cer (pe „verticală"), ci salvarea de lume ca de siste-
mul ei de gîndire şi de valori din prezent duşmănos faţă de Dumnezeu, stăpînit de
Satan („Egipt", lumea stricată dinainte de potop, „neamul acesta ticălos"), spre o
lume nouă, unde principiile şi normele lui Dumnezeu hotărăsc viaţa noastră (pe
„orizontală"). Această salvare „orizontală", temporară, de aici, a precedat şi precedă
însă totdeauna salvarea „verticală", eternă, de dincolo (în cazul lui Israel, aceasta era
sîngele mielului uns pe uşorii uşii; în cazul lui Noe, Cuvîntul lui Dumnezeu ne arată
că el era deja cu mult înainte de potop un om drept şi fără pată).

Despre pasaje luate individual:

Marcu 16:16. Şi aici, salvarea „verticală", lăuntrică („cine crede") o precedă,
cum s-a spus deja, pe cea „orizontală", exterioară („şi se botează"). Totuşi, amîndo-
uă alcătuiesc în mod clar o unitate. Credinţa salvează pentru cer. Dar, ca o urmare a
ei, aş vrea să fac această salvare vizibilă şi pe pămînt, prin aceea că vreau să-mi tră-
iesc restul vieţii pe pămînt după principii, reguli noi, cereşti.

Fapte 2:40-41. Cei care au primit în Ierusalim cuvîntul predicat de apostolul Pe-
tru au strigat cu şapte săptămîni mai înainte: „Crucifică-L! La moarte cu El! Nu
vrem să domnească peste noi!" Prin botez s-au distanţat în mod public de vechea lor
viaţă şi gîndire şi au trecut vizibil pentru toţi de la cei din partea „neamului ticălos"
în cea a Cristosului respins şi a urmaşilor Lui.

Fapte 22:16. Legătura dintre botez şi spălarea păcatelor arată că botezul este în
mod vădit imaginea, chipul exterior al iertării păcatelor. Cristos ne-a spălat prin sîn-
gele Său de păcatele noastre (1 Joan 1:7; Apocalipsa 1:5). Aceasta este salvarea pen-
tru cer. în botez ne condamnăm vechea noastră viaţă din lume. Aceasta este salvare

27

pentru oameni.

1.Petru 3:21. Noe a fost salvat prin apa potopului. El a trecut de la un pămînt
necurat la unul judecat şi curăţit prin apă. Simbolul acestui lucru e botezul. Botezul
ne salvează de această lume, de oamenii care au o conştiinţă rea şi murdară (în pri-
mul rînd pentru că nu vor să asculte de Dumnezeu şi de Cristosul Lui). Prin faptul
că ne botezăm, mărturisim că avem şi că am vrea să avem o conştiinţă bună, curată
înaintea lui Dumnezeu, adică faptul că am ascultat odată la convertirea noastră de
Dumnezeu şi vrem acum să ne petrecem restul vieţii noastre în ascultare permanen-
tă de Dumnezeu (vezi 1 .Petru 4:1-5).