Antrenament în creştinism 1

: Stăpînirea Sa ca Domn

Ce trebuie să facem? Mulţi L-au primit pe Isus ca Domn, dar numai cu buzele.

. Alţii se numesc creştini chiar fără această mărturisire cu buzele. Totdeauna a exis-
tat împotrivire contra domniei Lui (Luca 19:14,27). Societatea a dezvoltat concepţia
unui om autonom, de sine stătător, independent de conducere străină. Această învă-
ţătură a cîştigat deja multă influenţă. Omului i se spune: „Tu eşti important, şi con-
tează numai ce gîndeşti şi simţi tu. Important este numai să ai o părere bună despre
tine însuţi". Noţiuni ca autorealizarea, descoperire de sine, egoism, autoperfecţiona-
re, mulţumire de sine sunt aduse frumos ambalate printre oameni.

Sfînta Scriptură ne spune că noi suntem chemaţi la voia lui Dumnezeu şi nu la

voia noastră proprie; la domnia lui Dumnezeu, nu la domnia eului, la descoperirea
lui Dumnezeu, nu la descoperirea de sine, la iubirea de Dumnezeu, nu la egoism, la
Dumnezeu ca punct central, nu la Eu ca punct central. Temelia Bibliei nu este „mai
întîi eu" ci „mai întîi Dumnezeu, apoi aproapele şi la urmă eu". Mulţi oameni din
zilele de astăzi sunt ca Narcis din mitologia greacă. El s-a îndrăgostit de propriul său
chip reflectat de^pă şi a pierit, pentru că iubirea lui sine nu putea găsi nici o împli-
nire. Falimentul moral este rezultatul moral al celor care se iubesc mai mult pe ei
înşişi (2.Timotei 3:2). în zilele noastre se aduce mai multă cinste creaturii decît Cre-
atorului (Romani 1:25).

Necesitatea de a-L primi pe Isus Cristos ca Domn trebuie să fie transpusă în prac-

tica vieţii noastre. Ca să facem progrese în viaţa creştină, trebuie să înţelegem că nu
ne mai aparţinem nouă înşine. Cei din Macedonia „s-au dat mai întîi pe ei înşişi
Domnului" (2.Corinteni 8:5). După ce ne-am considerat morţi faţă de păcat (Ro-
mani 6:11), trebuie să ne punem la dispoziţia lui Dumnezeu (Romani 6:13). Trebuie
să-I aducem corpul nostru ca un sacrificiu viu (Romani 12:1-2), ca să experimentăm
schimbarea fundamentală pe care o află cei care sunt conduşi de Dumnezeu. Cunoş-
tinţa despre domnia Lui ar trebui să ne aducă la atitudinea spirituală: „ca El în toate
lucrurile să aibă întîietatea" (Coloseni 1:18). Trebuie să spunem cu cuvintele din ru-
găciunea domnească: „Facă-se voia Ta" (Matei 6:10).

Iată domenii în care domnia Sa trebuie să devină realitate:

1. PRIORITĂŢI. „Căutaţi mai întîi împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea
[dreptitudinea - conformarea cu standardul divin] Lui" (Matei 6:33). Cristos nu va
sta nicăieri pe locul al doilea şi să lucreze totuşi eficient în viaţa noastră.

2. 
   CORP. Noi suntem răscumpăraţi cu un preţ, şi această răscumpărare include şi
   corpul în care trăim (l.Corinteni 6:19-20). El este Templul Lui.
   
3. 
   POSESIUNI. El este Domn peste tot ceea ce ne-a dat (1.Cronici 29:14). Noi
   suntem administratorii sau ispravnicii (l.Corinteni 4:2). Posesiunile, talentele şi
   timpul îi aparţin şi ne sunt date doar în împrumut.
   
4. 
   RELAŢIILE ÎNTRE OAMENI. El ne porunceşte să ne iubim unii pe alţii cum
   ne-a iubit El (loan 15:12). Această iubire este caracteristica unui discipol al lui Isus
   (loan 13:35). Ea se sacrifică pe sine, nu e sentimentală. Trebuie să ne îngrijim unii
   de alţii cum a făcut El. Noi ştim că El era despărţit de păcătoşi din punct de vedere
   moral (Evrei 7:26), totuşi a mîncat cu ei (Luca 15:2). Amîndouă, iubirea şi sfinţe-
   nia, trebuie să ne definească legăturile cu ceilalţi. Duhul Sfînt interzice „prietenia cu
   lumea" (Iacov 4:4) sau cu ceea ce o reprezintă (l.Ioan 2:15-16). De asemenea, tre-
   

20

buie să avem ordine în legăturile noastre familiale (Efeseni 5:22-25; 6:1-2).

5. 
   CHESTIUNI DE SERVICIU, FAMILIE ŞI ŞCOALĂ. Fie că poruncim şi dăm
   altora de lucru, fie că suntem dintre cei ce execută, ni se cere să fim cinstiţi şi drepţi
   (Efeseni 6:5,9; Iacov 5:4). Tot ce facem să facem din toată inima, ca pentru Domnul
   (Coloseni 3:23).
   
6. 
   VORBIREA ŞI GÎNDIREA. El ar trebui să fie Domn şi peste limba şi mintea
   noastră. El vrea să vorbească prin noi, dacă îl lăsăm (Matei 10:20). Trebuie să fim
   grabnici la ascultare, dar înceţi la vorbire (Iacov 1:19). Nu ar trebui să vorbim nimic
   rău despre alţii (Iacov 4:11). El ne cunoaşte gîndurile şi vede murdăria din ele (Ma-
   tei 5:19-20).
   
7. 
   SPERANŢE ŞI PLANURI. Ce va rezista cercetării şi judecăţii Sale în vederea
   eternităţii (l.Corinteni 3:11-15)? Noi trebuie „să umblăm după lucrurile de sus, un-
   de Cristos sade la dreapta lui Dumnezeu" (Coloseni 3:1). Ce lucruri pămînteşti au
   valoare eternă? Următoarea listă ne poate ajuta să ne îndreptăm atenţia spre acele
   domenii unde trebuie să creştem:
   

• 
  începe fiecare zi cu o nouă predare a vieţii mele în mîna Lui?
  
• 
  îmi pun toate interesele mele pe locul doi după interesele Lui?
  
• 
  îl întreb mai întîi pe El înaintea fiecărei hotărîri pe care trebuie s-o iau? - Merge
  fiecare dintre îndatoririle mele conform cu îndatorirea faţă de El?
  
• 
  Are fiecare din legăturile mele aprobarea Lui?
  
• 
  Poate fi El prezent cu bucurie la fiecare din acţiunile şi faptele mele?
  
• 
  Este El domnitor în toate domeniile vieţii mele?