"Apele Române" Administratia Bazinalã de Apã Buzãu-Ialomita

Administratia Nationalã "Apele Române"

Administratia Bazinalã de Apã Buzãu-Ialomita

Buzău, Strada Bucegi, nr. 20 bis 120208

Tel. [phone], 725447, 725448

Fax. [phone]

E-mail: [e-mail]

COD FISCAL: RO23706189/01.01.2007 COD IBAN: RO36 TREZ 1665 025X XX00 6016

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

14 februarie 2013

CUPRINS

Teme ABA:

Teme similare :

Teme de mediu :

Director nou la APM Brăila………………………………………………………………………..3

Cine răspunde pentru distrugerea Bălţii Costeiu?................................. …….4

Teme ABA

Teme similare

Teme de mediu

Director nou la APM Brăila

În respectiva funcţie a fost numit dl. dr. ing. Ciprian Cuzmin. Are de condus o instituţie cu multe şi mari atribuţiuni în domeniul protecţiei mediului; prin eliberarea de autorizaţii, avize, analize de laborator, dezbateri publice, etc. Exigenţa APM nu convine însă tuturor, dar legea se cuvine a fi respectată! Şi fără a se mai spune că “mediul” este, prin exagerare şi găsirea de chichiţe, o stavilă în demararea unor investiţii de profil.

De altfel, noul director al APM a trecut cu tact şi multă atenţie la cunoaşterea/verificarea tuturor aspectelor din instituţie; cunoaşterea oamenilor şi la o mai bună organizare, redistribuire a funcţiilor, etc. Cu unicul scop ca toţi cei care apelează la APM să fie trataţi cu solicitudine, oferindu-li-se informaţiile necesare, iar cu tact şi maleabilitate să se procedeze operativ la eliberarea avizelor necesare. Cu condiţia ca beneficiarii lor să vină din timp şi cu toate actele necesare, în termenele/ condiţile prevăzute de lege.
Evident că şi la APM lucrurile sunt perfectibile sau de rezolvat “problemele de personal”, dar principalul avantaj este profesionalismul şi experienţa specialiştilor de aici. Mult succes!/ Arcasu’ de Braila

http://www.arcasu.ro/Director_nou_la_APM_Braila_id_1360775404.html

Cine răspunde pentru distrugerea Bălţii Costeiu?

Comunitatea buzoiană a pierdut un loc de agrement, iar comuna Săgeata o sursă de venit serioasă

Banca încearcă să vîndă la licitaţie obiectivul, dar e puţin probabil să găsească un cumpărător care să plătească 5,2 miliarde de lei pentru o ruină

Balta de pescuit Costeiu, din localitatea Baniţa, comuna Săgeata, este un exemplu de ratare a unei finanţări europene. Obiectivul a fost reabilitat prin fonduri Sapard, dar afacerea a fost abandonată după ce balta a fost pusă gaj la o bancă pentru un credit care nu a mai fost plătit. Afacerea, simplă în aparenţă, ascunde mari interese şi numeroase complicităţi între funcţionari diverşi şi beneficiari, iar finalul este dezastruos pentru mediu şi comunitatea buzoiană. Unii, însă, par să  fi cîştigat bani grei din această grozavă operaţiune.

Totul a început cu accesarea unui fond Sapard

Istoria bălţii Costeiu cuprinde momente de mare satisfacţie, dar şi părţi lugubre. Totul a început cu accesarea unui fond Sapard de către firma fratelui şi actualului primar liberal al Rîmnicului, Viorel Holban. Preot şi om de afaceri, înainte de toate, Holban şi firma sa au pus la punct un plan de finanţare cu bani europeni pentru balta Costeiu,  de la Baniţa, comuna Săgeata. Aşa se face că, în urmă cu mai mulţi ani, firma Vivian Auto Gaz Rm. Sărat, a familiei lui Viorel Holban, a primit o finanţare Sapard de 500.000 euro, pentru reamenajarea obiectivului de la Săgeata. Proiectul s-a pus în mişcare, s-a făcut cîte ceva, activitatea de piscicultură a început să meargă. Cînd toată lumea părea mulţumită, mai ales pescarii care dădeau buzna zi de zi pe baltă, dar şi autorităţile locale plus proprietarii, Holban a gajat afacerea cu totul către o bancă pentru un credit pe care însă nu l-a mai plătit niciodată. Astfel că, în cele din urmă, totul s-a distrus, ba chiar, la un moment dat, s-a produs un dezastru ecologic.

La mijloc e doar un concurs de împrejurări nefericite?

Luînd la puricat filmul măririi şi decăderii bălţii Costeiu, observăm, în primul rînd, că Sapard a dat 500.000 euro pentru o afacere obligînd, prin contract, ca activitatea piscicolă să fie menţinută numai 5 ani. Mult prea puţin pentru o sumă atît de serioasă, dar mai ales judecînd din punct de vedere social şi economic, dar mai ales din perspectiva impactului unui dezastru asupra mediului. Dezastru care deja s-a întîmplat acum trei ani cînd, profitînd de faptul că localnicii, după ce au distrus tot ce însemna incinte şi amenajări specifice activităţii de pescuit, s-au apucat să distrugă populaţia piscicolă prin eliberarea zăgazurilor ca să scoată peştele cu mîna. Totul a fost scăpat de sub control, apa s-a scurs rapid şi zeci de tone de peşte au murit. Aşa încît, pe cheltuiala comunităţii locale, cadavrele au trebuit incinerate, iar impactul asupa mediului a fost devastator, ca să nu mai vorbim despre cel exercitat de peştele în putrefacţie asupra sănătăţii localnicilor, care-l strîngeau în saci din plastic şi uneori îl vindeau. În aceste condiţii, cea mai îndreptăţită întrebare este: "Există o complicitate între gestionarii fondurilor programului Sapard şi beneficiar?". Aşteptăm aşadar un răspuns, cîtă vreme nu e prea clar cît s-a investit exact în reabilitarea bălţii, cît s-a cîştigat din gajare şi cine suportă pagubele. Mai ales că între timp între Holban şi bancă a apărut un nou proprietar, căruia i-a fost vîndută balta. Aşadar, o suveică de tip clasic…/Sansa Buzoiana

http://www.sansabuzoiana.ro/politica_locala.html?aid=54721