Articole științifice de specialitate: dileme etice

II.2. Publicații duplicate-autoplagiate

Publicațiile duplicate = contribuții identice sau suprapuse semnificativ uneia deja publicate, cu același autor, cu sau fără confirmarea acetui fapt. Este, de asemenea, un subset de publicații redundante prin faptul că două lucrări împărtășesc aceeași ipoteză, rezultate și concluzii. Ambele situații au fost denumite, de asemenea, autoplagiate.

Conceptul de autoplagiat tinde să fie puțin mai ușor aparent. Plagiatul de sine apare atunci când un autor își reutilizează textul în scrieri ulterioare, fără a o atribui publicației anteriore.

Se pot lua mai multe măsuri pentru identificarea publicațiilor duplicate. Editorii pot efectua căutări în literatură pentru a evalua duplicările, în caz de apar întrebari privind acest lucru. Autorii sunt adesea solicitați să afirme că publicația este originală înainte de depunere. În urma încălcărilor, autorilor le sunt interzise publicările în acel jurnal, în mod special.
II.3. Plagiatul
Plagiatul = copiere intenționată sau neintenționată a cuvintelor care aparțin altei persoane.

Plagiatul poate fi împărțit în:

• 
  direct (plagiatul textului);
  
• 
  mozaic (împrumutul de idei și opinii de la sursa originală și de câteva cuvinte sau fraze fără a credita autorul);
  
• 
  plagiatul de sine (care se referă la reutilizarea unei informații personale fără citări).
  

Dacă plagiatul este mare –de cel puțin 25% din publicația inițială, articolul poate fi respins. Dacă plagiatul este descoperit după publicare, editorii vor informa cititorii despre infracțiune prin „Nota editorului” sau retragerea articolului.

Plagiatul poate fi uneori dificil de detectat, dar s-au făcut unele descoperiri în ceea ce privește detectarea tehnologizată a unei lucrări plagiate. Un exemplu este algoritmul motorului de căutare eTBLAST care permite utilizatorilor detectarea citărilor duplicate și a similarității textului.

Recenzorii pot, de asemenea, juca un rol semnificativ în depistarea plagiatului datorat familiarizării cu materialele publicate din zona lor de expertiză. Dacă se constată faptul că o contribuție este plagiată, aceasta ar trebui respinsă imediat.

Plagiatul poate duce la pedepse care variază de la rușine, umilință, reputație deteriorată și scrisori de mustrare, demisie forțată, pierderea acreditărilor academice, reziliere din datorie și urmărire în justiție.

Câteva strategii pentru prevenirea etică a plagiatuluia ar fi:

• Folosirea altor cuvinte pentru a exprima ideea autorului;

• Parafrazarea ideilor, dar cu referire la sursele originale;

•Obținerea permisiunii scrise pentru utilizarea tuturor desenelor animate, desenelor sau figurilor.