AsistenţĂ tehnică pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor europeAid/121492/D/SV/RO

Evaluarea situatiei curente

2.1 Descrierea regiunii

1. Scurta prezentare a Regiunii (Date geografice si geologice)

Regiunea Sud - Muntenia se intinde de la 45⁰36’ latitudine nordica pana la 43⁰30’ latitudine sudica si de la 28⁰ longitudine estica pana la 24⁰26’ longitudine vestica.

In partea de nord Regiunea 3 Sud Muntenia se invecineaza cu Regiunea 7 Centru de-a lungul crestei Muntilor Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi.
In partea de NE, limita este una administrativa cu Regiunea 2 Sud-Est (judetele Buzau si Braila), la sud de raul Buzau.
In partea de est si sud limita este data de cursul Dunarii.
Limita vestica este tot una administrativa cu Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia (judetele Valcea si Olt) si este data de cursurile raurilor Topolog, Vedea, Cotmeana.
In centrul regiunii se afla Regiunea 8 Bucuresti Ilfov.
Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafata totala de 34 453 km², reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.
Tabel 2.1 Suprafata Regiunii 3 Sud Muntenia

Sursa : Statistica Regionala

	Regiunea Sud Muntenia		Arges	Calarasi	Dambovita	Giurgiu	Ialomita	Prahova	Teleor-man
	km^2	%	km^2	km^2	km^2	km^2	km^2	km^2	km^2
Suprafata totala	34453	100	6826	5088	4054	3526	4453	4716	5790
suprafata agricola	24430	71	3449	4268	2493	2771	3738	2716	4995
paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera	6776	19	2899	220	1209	381	261	1519	287
ape si balti	1044	3	93	302,00	110	151,00	135	95	157
alte suprafete	2201	6	383	298	242	223	319	384	351

1. Peisajul

Relieful Regiunii 3 Sud - Muntenia este caracterizat de o mare varietate, diferenta de nivel fiind de peste 2400 m este repartizata proportional, coborand in trepte de la nord la sud, din crestele Muntilor Fagaras si Bucegi si pana in Lunca Dunarii.
Muntii Bucegi prezinta variate forme de relief: vai glaciare, chei sapate in calcare, barne aeriene care fac posibila parcurgerea unor pereti abrupti, forme datorate eroziunii diferentiate asa cum sunt Babele sau celebrul Sfinx.
Muntii Baiului sunt situati pe partea stanga a Vaii Prahovei, au inaltimi mult mai mici, altitudinea maxima o atinge Varful Neamtu (1923 m). Inspre est acestia sunt marginiti de minunata Vale a Doftanei.
Subcarpatii, ca unitati de tranzitie de la munte la deal, sunt formati dintr-o succesiune latitudinala de sinclinale si anticlinale puternic foliate, distingandu-se doua subunitati:

- Subcarpatii externi care fac trecerea de la campiile piemontane la zona montana;

- Subcarpatii interni care fac trecerea de la subcarpati la munte.
Piemontul de la marginea subcarpatilor apartine ca relief unitatilor de platforma, cu o larga dezvoltare spre sud (aproape 30 km), iar prin altitudine coboara de la 320 m nord pana la 200 m in sud; Piemontul Candesti in vest si Piemontul Cricovului Dulce in est.
Campia este forma de relief predominanta ai cuprinde in totalitate suprafata judetelor Calarasi, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Astfel, campia detine o pondere de 70,7%, urmeaza dealurile cu 19,8% si muntii cu 9,5%.
Lunca Dunarii. In cuprinsul luncii interne a Dunarii se afla forme pozitive de relief (gradiste sau popine si grinduri) si intense zone depresionare. Lunci puternic aluvionate sunt de tipul Argesului, Ialomitei si Dambovitei si lunci de tipul baltilor (Dunarea).
In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea).
In decursul timpului s-au produs tasari ale terenului care au dat nastere la crovuri (depresiuni) cu intinderi de la citeva zeci de metri la cativa kilometrii patrati avand adancimea de 0,5-4,5 m fata de nivelul general al cimpului si care pot fi usor observate primavara cand se formeaza lacuri cu adancime mica.
Geologia si solul
Partea nordica a regiunii este ocupata de unitatile muntoase cristaline cu exceptia zonei nord-estice, alcatuita din formalitati jurasice (calcare, dolomite) si cretacice (calcare, conglomerate, gresii).
In Subcarpati apar formatiuni tertiare (calcare, conglomerate, gresii, marme, nisipuri, pietrisuri).

In Piemontul getic si Campia Romana apar formatiuni levantine şi mai ales cuaternare-pleistocene pe intrefluvii si halocene in lungul vailor si in campie (pietrisuri, loess).

Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenata unei mari varietati de soluri.

In partea de nord a regiunii au o larga raspandire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, sendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase si de amestec, care sunt soluri brun acide montane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice montane.
Dealurile piemontale si subcarpatice reprezinta domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune-galbui, soluri podzolice pseudogeice si brune-galbui, cu aciditate ridicata.

In zona de campie apar soluri pseudogleizate, iar in lungul vailor apar soluri brun roscate si brun roscate podzolice.

In partea sudica si estica a regiunii dominante ca intindere sunt cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale care formeaza principalele forme de relief. Cernoziomurile levigate ofera conditii excelente pentru culturile agricole.
Clima
Dispunerea in trepte a reliefului conduce la aparitia urmtoarelor tipuri de clima: climatul de munte, climatul de deal, climatul de campie.
Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi scazute, precipitatii bogate si vanturi puternice ce bat tot timpul anului cu preponderenta din NV si E. Zonalitatea pe verticala impune separarea in 2 subtipuri: subtipul climatului alpin (la peste 1900 m) si subclimatul muntilor mijlocii.

Climatul de deal este caracterizat prin temperaturi medii anuale mai ridicate (7⁰-10⁰) si precipitatii mai scazute decat in zona montana.

Climatul de campie se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, mai ales in ultimii ani cand fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influentand vital buna dezvoltare a culturilor agricole.
Tabel 2.2- Temperatura minima, maxima si medie Sursa – Biroul regional statistic

Date privind clima	Arges	Calarasi	Dambovita	Giurgiu	Ialomita	Prahova	Teleorman
Temp. Max. (^o C)	36	38,2	36	42,8	41	39,4	35
Temp. min.(^o C)	-14	-17,7	-21,8	-30,2	-30	-30	-25
Temp. medie(^o C)	10.5	11,4	9,9	11,3	11	10,4	10
Medie anuala de precicpitatii(mm)	740	429	640	600	494,5	588	700

Reteaua hidrografica
Dunarea este elementul dominant a retelei hidrografice a Regiunii 3 Sud - Muntenia. Reteaua hidrografica este una foarte variata, cuprinzand raurile: Arges, Olt, Dambovita, Prahova, Vedea, Teleajan, Teleorman, Ialomita, raul Doamnei si multe altele de o importanta mai mica. Toata aceasta retea hidrografica este colectata in final de fluviul Dunărea.
Alaturi de reteaua de rauri, o serie de lacuri situate cu precadere in regiunea de campie si de deal, completeaza imaginea hidrografica a regiunii. In vederea satisfacerii necesarului de apa pentru alimentarea cu apa potabila si pentru activitatea industriala si agricola s-au construit numeroase baraje care realizeaza lacuri de acumulare precum : Paltinu, Maneciu, Vidraru, Scropoasa, Bolboci, lacul Pucioasa, Vacaresti. Dintre lacurile de lunca amintim: Ciocanesti si Iezer Calarasi din Lunca Dunarii, Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei, Udreast, Adunati, Zavoiul Orbului.
Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale situate de-a lungul Dunarii si anume: Mostistea, Galatui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al vaii Berza.
In zona Muntilor Fagaras se gasesc lacurile naturale glaciale, urmare a glaciatiunii din pleistocenul superior.

2. Resurse naturale

Subsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni.
Zacaminte de petrol si gaze naturale: Baicoi, Tintea, Boldesti-Scaieni, Predeal-Sarari, Urziceni, Colelia Nord, Buiesti, Catrunesti, Strambeni, Badesti, Videle, Mosoaia, Poiana Lacului, Merisani-Valcele, Moreni, Gura Ocnitei, Aninoasa, Ochiuri, Razvad, Sotanga, Corbii Mari, Teis, Valea Mare, Aninoasa, Cobia, Ludesti, Hulubesti, Visina, Cojasca, Poiana, Floresti, Stoenesti, Ulmi, Gaiseni, Roata, Balaria, Videle, Gura Sutii, Bilciuresti, Finta, Nucet, Bratestii de Jos, Gheboaia, Videle-Rosieri de Vede
Zacaminte de carbune: Filipestii de Padure, Ceptura, Campulung, Sotanga, Margineanca.
Zacaminte de sare: Slanic, Ocnita, Gura Ocnitei, Ochiuri.
Resurse de ape minerale si termale in regiune Sud Muntenia se afla in zona Giugeni, Amara, Bughea de Sus, Bradet si Barla. Lacurile terapeutice Amara si Fundata sint importante prin rezervele de namol sapropelic, terapeutic, si de apa mineralizata cu calitati terapeutice benefice pentru sanatatea omului. Resurse de ape minerale mai sunt la Pucioasa (ape sulfuroase, clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau la Vulcana Bai (iodurate, bromurate si sarate). Ape minerale de diferite compozitii (mai ales saline) s-au mai descoperit la Urseiu, Varfuri, Bezdead, Glodeni sau la Gura Ocnitei inca din anul 1959.
Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructii mai importante intalnim:

• 
  gresii: Buciumeni, Moroieni
  
• 
  marne: Sima, Fieni, Pucheni
  
• 
  calcare: Lespezi, Albestii de Arges
  
• 
  argile comune: Crângurile, Doicesti, Pucioasa, Sotanga
  
• 
  balast: Viisoara, Matasaru, Ionesti, Crangurile, Crovu, de asemenea agregate minerale se extrag din albia raurilor Arges, Dambovnic, Sabar, din fluviul Dunarea etc.
  

3. Infrastructura

Reteaua de drumuri

In prezent Regiunea Sud - Muntenia beneficiaza de puncte de control si de trecere a frontierei, pentru trafic mixt de calatori, marfa si autoturisme, existente in judetele: Teleorman, Giurgiu si Calarasi. Cel mai important este punctul de control trecere frontiera si terminal vamal pentru marfuri Giurgiu, prin care se realizeaza una dintre principalele legaturi intre tarile situate in vestul si nord-vestul Europei si Orientul Apropiat, pe artera E85 (Romania - Bulgaria).

Tabel 2.3: Situatia drumurilor publice in regiunea Sud Muntenia la 31 decembrie 2003

	Total km	Drumuri Nationale			Drumuri judetene si comunale			Densitatea drumurilor la 1000 km^2 de teritoriu
		Total	Moder nizate	Cu imbracaminti usoare rutiere	Total	Moder nizate	Cu imbracaminti usoare rutiere
Romania (31 dec. 2002)	78896	14832	13538	1098	64064	6420	18895	33.1
Regiunea Sud Muntenia	14227	4939	2549	1291	9288	838	3003	41,3
Arges	5367	2945	597	659	2422	93	650	43,1
Calarasi	1177	384	371	13	793	36	282	23,1
Dambovita	1743	361	361	-	1382	99	524	43,0
Giurgiu	1084	267	267	267	817	97	-	30,7
Ialomita	1141	338	311	27	803	85	335	25,6
Prahova	2197	293	293	-	1904	231	889	46,6
Teleorman	1518	351	349	325	1167	197	323	26,2

Sursa: Breviar statistic judetean 2003
Reteaua de cai ferate

Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare in regiunea Sud Muntenia este de 1713 km din care electrificata 575 km.

Transportul aerian

Pe teritoriul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori si marfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania (aeroportul Otopeni) amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii.

Transport naval

Regiunea Sud - Muntenia este dotata si cu cai de navigatie. Judetele din sudul Regiunii beneficiaza de principala artera de navigatie transeuropeana, fiind strabatute de fluviul Dunarea.

Pe teritoriul regiunii sunt situate porturi navale, comerciale si chiar industriale: Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Zimnicea si Turnu Magurele. In general traficul in aceste porturi a cunoscut un pronuntat regres după 1990, in special in cele din judetele Calarasi si Teleorman, in ultima vreme şi datorita embargoului impus Iugoslaviei si implicit, afectarii circulatiei pe Dunare în sectorul de granita cu aceasta tara.

4. Zone protejate

In Regiunea 3 Sud - Muntenia exista un numar total de 116 arii protejate din care:

arii protejate de interes national ...48

arii protejate de interes local ........66

parcuri nationale ............................2
Suprafata totala a acestor arii protejate este de 61.644,07 ha din care:

arii protejate de interes national ...17.670,55 ha

arii protejate de interes local ........12.332,52 ha

parcuri nationale ...........................31.641,00 ha

Este de mentionat faptul ca cele 2 parcuri nationale din regiune (Parcul National Piatra Craiului si Parcul National Bucegi) au suprafete care se regasesc in Regiunea 7 Centru, mai precis in judetul Brasov. Suprafetele respective sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 2.1: Judetele cuprinzand parcuri nationale in Regiunea 3 Sud Muntenia

Denumire	Suprafata (ha) conform Legii 5/2000	Suprafata (ha) judetul Arges	Suprafata (ha) judetul Dambovita	Suprafata (ha) judetul Prahova	Suprafata (ha) judetul Brasov
Parcul National Piatra Craiului	14.800	6.975	-	-	7.825
Parcul NationalNatural Bucegi	32.663	-	16.334	8.332	7.997

Sursa:PRAM regiunea Sud Muntenia
Ariile protejate mentionate au o stare relativ buna din punct de vedere calitativ si adapostesc numeroase bunuri ale patrimoniului natural. Faptul ca suprafata acestora reprezinta doar 1,8% din suprafata regiunii indica faptul ca este necesara propunerea de ocrotire a noi zone, dar si faptul ca regiunea fiind preponderent agrara nu dispune de ecosisteme care sa adaposteasca elemente importante din punct de vedere al biodiversitatii.
In judetul Ialomita au fost declarate sase arii de protectie, dintre care patru arii de protectie speciala avifaunistica si doua arii de protectie şi conservare a florei (o rezervatie naturala si o zona monument al naturii).
In judetul Giurgiu exista patru rezervatii naturale: padurea Oloaga - Gradinari, padurea Padina Tatarului, padurea Manafu si padurea Tesila, cat si 10 rezervatii stiintifice – incluse in Parcul Natural Comana, cu o suprafata de 24963 ha - unde au fost identificate 10 specii de plante si fauna protejate legal de conventii internationale.
Rezervatia naturala Bucegi se intinde pe teritoriul a trei judete (Prahova, Dambovita si Brasov). Versantul prahovean al Bucegilor cuprinde o zona stiintifica de protectie absoluta ce include Valea Jepilor si abruptul sudic al Caraimanului. Din punct de vedere al vegetatiei, motivele pentru care zona a fost declarata rezervatie naturala sunt speciile rare ca tisa, liliacul, iedera alba si zambrul, precum si arboretul secular de brad de la Sinaia.
Muntele de sare, Slanic Prahova - face parte din Complexul Baia Baciului care mai cuprinde Grota Miresei, Baia Miresei, Lacul Mare si Baia Porcilor. Formarea muntelui de sare nu are cauze exclusiv naturale. In jurul anului 1800 aici au existat 6 ocne de sare care ulterior s-au prabusit, iar ca urmare a fenomenelor naturale (eroziune, cutremure, alunecari de teren) s-au desavarsit formele actuale de relief.
Procedura de recunoastere oficial a Parcului National Ciucas (supratafa totala 22 629 ha, din care 9 401 ha pe teritoriul judetului Prahova).
Proiectul de conservare a biodiversităţii în Piatra Craiului se derulează pe o perioadă de cinci ani cu suport financiar de la Banca Mondială, Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor, cu obiectiv prioritar crearea managementului unitar la nivelul ariei protejate, urmând ca apoi să existe o continuitate a administrării parcului de către structurile naţionale existente.

5. Asezarile umane

Populatia stabila a regiunii Sud Muntenia este de 3,355 milioane locuitori reprezentand 15,45 % din populatia tarii. Densitatea populatiei de 97.39 loc/km² depaseste media nationala (95,7 loc/km²).

Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafata totala de 34 453 km², reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.
Tabel 2.5: Organizarea administrativa a teritorului la 31 decembrie 2003

	Suprafata totala km^2	Nr. locuitori	Densitate populatie loc/km^2	Nr. orase si municipii	Nr. municipii	Nr. comune	Nr. sate
Romania	238 391	21 712 552	91.08
Regiune Sud Muntenia	34 453	3 355 408	97.39	43	16	488	2030
Arges	6 826	650 502	95.29	6	3	95	575
Calarasi	5 088	319 168	62.72	5	2	48	160
Dambovita	4 054	539 322	133.00	6	2	78	361
Giurgiu	3 526	289 484	82.10	3	1	47	166
Ialomita	4 453	293 969	65.94	4	3	50	130
Prahova	4 716	832 558	176.50	14	2	86	405
Teleorman	5 790	430 405	74.34	5	3	84	231

Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Figura 2.1 Ponderea judetelor in populatia Regiunii 3 Sud Muntenia

Tabel 2.6: Asezarile umane pe tipuri de asezari

Tipul asezarii	Numarul de asezari	Numarul de locuitori
Zona rurala
< 500 locuitori	-	-
500 –1 500 locuitori	17	20 248
1 500- 5 00 Total zona rurala 0 locuitori	339	1 077 012
> 5 000 locuitori	135	892 174
	488	1 989 434
Zona urbana
<20 000 locuitori	27	307 393
20 000 – 100 000 locuitori	14	636 960
100 000 – 300 000 locuitori	2	422 138
>300 000 locuitori	-	-
Total zona urbana	43	1 365 791
Total regiune	531	3 355 408

Sursa: Recensamant 2002

Tabel 2.7.: Evolutia populatiei in Regiunea Sud Muntenia intre 1999-2003

Anul	Numar locuitori aferent teritoriului administrativ	Densitatea populatiei (loc/km^2)	Numar de turisti aferent teritoriului administrativ
1999	3 472 840	100.79	593 037
2000	3 465 246	100.58	699 688
2001	3 437 007	99.76	719 442
2002	3 372 547	97.88	696 715
2003	3 355 408	97.40	724 811

Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Figura 2. Evolutia populatiei

Datele arata o evolutie descendenta a populatiei ca urmare a unor factori importanti:

• 
  sporul natural negativ, respectiv reducerea natalitatii si cresterea mortalitatii;
  
• 
  soldul migrator de asemenea negativ.
  

In consecinta densitatea populatiei a scazut de la 100.79 loc/km² in anul 1999 la 97.4 loc/km² in anul 2003.

Tabel 2.8: Populatia in mediu urban si rural

Judet	Populatia – an 2003
	Mediu urban	% pop urbana	Mediu rural	% pop rurala
Regiunea Sud Muntenia	1 365 974	40.71	1 989 434	59.29
Arges	302 406	46.48	348 096	53.52
Calarasi	124 248	38.90	194 920	61.10
Dambovita	162 381	30.10	376 941	69.90
Giurgiu	89 130	30.78	200 354	69.22
Ialomita	117 947	40.12	176 022	59.88
Prahova	425 381	51.10	407 177	48.90
Teleorman	144 481	33.60	285 924	66.40

Sursa: Breviar statistic judetean 2003

2.1.2Utilitati

1. Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

Reteaua de alimentare cu apa

Dintr-un numar total de 534 localitati (municipii, orase, comune) ale regiunii, 253 sunt echipate cu instalatii centralizate de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta 47.4 %. Alimentarea cu apa se realizeaza cu dificultate din cauza vechimii si degradarii in timp a conductelor.
Lungimea retelei de distributie apa potabila este de 7061.5 km
Reteaua de canalizare

Reteaua cantrala de canalizare din Regiunea Sud - Muntenia este redusa. Exista retea de canalizare in 90 de localitati, dintre care 42 orase, iar lungimea totala a retelelor de canalizare este de 1980 km. Raportat la nivel de tara, dotarea pe localitati reprezinta12,2%, iar ca lungime retea 12,1%.

Epurarea apelor uzate menajere ridica probleme deosebite, atat din punctul de vedere al existentei statiilor de epurare, cat si al tehnologiei folosite.

2. Sisteme de incalzire

Tabel 2.9: Sisteme de incalzire

Judet/ Regiune	Total gospodarii din care incalzite cu	Carbune		Lemn si deseuri din lemn		Gaze naturale/Termoficare gaze naturale		Combustibil lichid (motorina, pacura, CLU)
		Nr.	%	Nr.	%	Nr.	%	Nr.	%
Regiune	1 227 059	119712	9.75	672 963	54.84	417 107	34.09	17746	1.34
Arges	255 115	41 803	16.38	111 169	43.57	96 421	37.79	5 722	2.24
Calarasi	106 000	3 000	2.8	81 000	76.4	15 000	14.2	7 000	6.60
Dambovita	197 707	8 162	4.00	116 175	59.00	73 370	37.00	-	-
Giurgiu	110 093	-	-	90 669	82.36	18 217	16.54	1207	1.1
Ialomita	106 316	2 497	2.35	78 280	73.63	25 430	23.91	578	0.54
Prahova	305 000	52 000	17.05	61 500	20.16	188 400	61.77	3 100	1.02
Teleorman	146 828	12 250	8.35	134 170	91.37	269	0.18	139	0.1

Sursa: Breviar statistic judetean 2003

3. Reteaua de distributie a gazului metan

Lungimea retelei de distributie gaze naturale in regiunea Sud Muntenia este de 3 454.1 km.

2. Aspecte socio-economice

Cadrul economic al Regiunii este caracterizat de următoarele aspecte:

• 
  Regiunea dispune de o industrie complexa si diversificata;
  
• 
  Extinderea sectorului privat in toate sectoarele economiei;
  
• 
  Un numar mare de locuitori sunt angajati in activitatile industriale;
  
• 
  Calificarea superioara a salariatilor disponibilizati din unitatile industriale restructurate sau inchise;
  
• 
  Existenţa unor societati comerciale industriale cu capital privat sau mixt, preponderent in judetele din nord;
  
• 
  Existenta unui numar mare de societati comerciale private (de tip IMM) cu activitati in sfera serviciilor si comertului;
  
• 
  Capacitati industriale care au fost inchise si care pot fi adaptate altor noi forme de activitati productive
  

F
igura 3 Sursa datelor: INS

1. Situatia socio-economica a regiunii Sud Muntenia

Ponderea populatiei active a Regiunii Sud - Muntenia din totalul populatiei la nivelul anului 2000 a fost de 42,2 %, inregistrand o tendinta de scadere.

Pe sectoare de activitate, scaderi importante in ceea ce priveste procentul de populatie ocupata s-au produs in industrie (cu deosebire in industria de prelucrare) si in constructii. In acelasi timp se constata o crestere a ponderii populatiei ocupate in agricultura si servicii comerciale si sociale.
Media de locuitori cu angajati in Regiunea Sud Muntenia a fost in permanenta scadere in ultimii ani. In 2003 numarul de personae cu loc de munca a fost de 598 900 ceea ce inseamna 17,78% din totalul populatiei.
Ponderea populatiei angajata in industrie din totalul de populatie cu loc de munca in regiune, in anul 2000 era de 22,8 %, in timp ce in agricultura si silvicultura procentul era de 48,7%.
Evolutia negativa a principalilor indicatori ai fortei de munca este ilustrata de raportul de dependenta economică, exprimat prin numarul de persoane inactive si in somaj la 1000 persoane ocupate.
Diminuarea numarului de salariati incadrati in ramurile economiei nationale, la nivelul regiunii, a fost determinata in special de procesul de privatizare si de restructurare a ramurilor de baza ale economiei.

Din punct de vedere al fortei de munca, Regiunea Sud Muntenia se caracterizeaza prin:

• 
  Tendinta de scadere a populatiei active si ocupate, in mod special la femei;
  
• 
  Populatia angajata are o pondere ridicata in judeţele din nord, fata de cele din sud – unde intreprinderi industriale importante au fost restructurate si inchise;
  
• 
  Populatia angajata scade in industrie si constructii, crescand in domeniul agro – alimentar si al serviciilor comercial – sociale;
  
• 
  Predominanta este forta de munca tanara si cu pregatire medie;
  
• 
  Existenta fenomenului de somaj cu fluctuatii anuale apreciabile de la judet la judet, chiar daca pe total regiune rata somajului este putin mai mica decat media nationala;
  
• 
  Scaderea constanta an de an, a numarului mediu de salariati in economia Regiunii.
  

Tabel 2.10: Forta de munca din sectorul economic la nivelul regiunii Sud Muntenia

Domeniu	Cod CAEN	Numar populatie angajata (nr.)	Procent populatie angajata (nr.)
Agricultura, silvicultura, piscicultura	01; 02; 05	884	2.27
Industria extractiva	10 – 11	67	0.17
Industrie de prelucrare	15 – 37	5 183	13.34
Energie electrica si termica gaze si apa	40	61	0.15
Constructii	45	2 097	5.40
Comert	50 – 52	23 028	59.28
Hoteluri si restaurante	55	1 465	3.77
Transport, depozitare si comunicatii	60 – 63	1 768	4.55
Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate in principal intreprinderilor		2 806	7.22
Invatamant	80	60	0.15
Sanatate si asistenta sociala	85	354	0.91
Alte activitati de servicii colective, sociale si personale	90 – 93 *	1 070	2.75
Total regiunea Sud Muntenia		38843	100.00

Sursa : Directia generala de statistica

Nota: *- la unele judete alte activitati includ invatamant, sanatate si asistenta sociala

Figura 4 Procent de diferite domenii de activitate in Regiunea Sud Muntenia

Tabel 2.11: Evolutia ratei somajului

Judet/Rata somaj (%)	1999	2000	2001	2002	2003
Regiunea Sud Muntenia	11.5	10.5	9.1	9.4	8.5
Arges	10.3	7.0	6.4	6.6	6.1
Calarasi	12.7	11.9	10.1	10.6	8.8
Dambovita	11.9	10.8	9.0	8.8	5.8
Giurgiu	8.7	8.0	6.7	7.3	7.5
Ialomita	13.0	13.1	13.6	12.0	11.1
Prahova	14.8	13.5	10.2	10.2	10.0
Teleorman	9.1	9.0	7.7	10.2	10.3

Sursa: Breviar statistic

2. PIB

Tabel 2.12 Produsul intern brut

An	1999	2000	2001	2002	2003
PIB Mil RON	1 008 789	1 065 433	1 005 146	944 610.	1 136 414.
PIB in RON/loc	70350	98070	143122	187736	247760

Sursa INS

Figura 5 Evolutie PIB intre 1999 si 2003
Turism

Tabel 2.13: Numar de turisti si nopti/loc. de dormit in Regiunea Sud Muntenia

	Arges	Calarasi	Dambovita	Giurgiu	Ialomita	Prahova	Teleorman	Regiune
Nr. turisti	81.272	7.428	65.653	12.000	36.696	679.691	10.035	892.775
Locuri la hotel	1496	439	1085	839	1235	4920	901	10915
Locuri in vile	1514	94	547	100	234	4890	0	7379
Nopti/pat	2	1	2	5	1	2	1
Total nopti	162.544	7.428	131.306	60 000	36.696	1359.382	10.035	1.767.391

Regiunea 3 are statiuni cu activitati turistice tot timpul anului drept pentru care nu implica masuri speciale legate de gestionarea deseurilor. S-a considerat un indice de generare a deseurilor de 0,3 kg/turist /noapte, care va conduce la o cantitate anuala de aproximativ 500 tone.