Asistenţă tehnică pentru Unitatea de Management a Proiectului – apl 2 din cadrul Ministerului Sănătăţii din România, în vederea dezvoltării unei Strategii pentru asistenţa medicală primară din zonele slab deservite şi a Planului de Acţiune
Yüklə 1,69 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Realizări imediate/ rezultate aşteptate Calendar Actori responsabili
- Obiectivul specific 4.6. Facilitarea transferului dreptului de proprietate asupra spaţiilor cabinetelor medicale către medicii de familie.
- Actori responsabili Resurse necesare
- Obiectiv general 5. Îmbunătăţirea accesibilităţii medicinei de familie în zonele rurale şi izolate
- Obiectivul specific 5.2. Promovarea studiilor în medicina de familie pentru studenţii din mediu rural (e.g. burse) Activităţi
- Obiectivul specific 5.3. Admisibilitatea punctelor farmaceutice pentru medicii de familie în zonele în care nu există farmacii.
- Obiectivul specific 5.4. Introducerea şi monitorizarea stimulentelor financiare şi non-financiare pentru cabinetele medicale din mediul rural.
- Obiectivul specific 5.5. Organizarea de stagii de practică (repartiţii) în mediul rural pentru studenţi şi medicii rezidenţi.
- Obiectivul specific 5.6. Organizarea furnizării de teste de laborator de bază de către medicii de familie din zonele rurale.
- Notă explicativă cu privire la resursele necesare pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare
- ANEXA 5: Cadrul de Monitorizare şi Evaluare, 2012-2013 FAZA III
- FAZA III PLANUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
- Planului de Monitorizare şi Evaluare
Obiectiv general 5. Îmbunătăţirea accesibilităţii medicinei de familie în zonele rurale şi izolate
Notă explicativă cu privire la resursele necesare pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare Resursele necesare pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare au fost determinate împreună cu părţile interesate de la nivel naţional, luând în considerare contextul specific şi actualul status quo. Pentru a lua în calcul o concretă utilizare şi planificare a resurselor, a fost omisă cu bună ştiinţă o estimare monetară. În schimb, timpul de lucru necesar a fost identificat ca fiind principalul element pentru planificarea resurselor necesare, fiind exprimat în unităţi de „echivalent normă întreagă” (FTE). În plus, au fost stabilite, unde a fost cazul, cheltuielile de organizare (şedinţe, conferinţe etc.), administrative şi de deplasare. Această abordare a fost aleasă pentru a reflecta noţiunea generală potrivit căreia majoritatea activităţilor specifice de instruire pot fi implementate cu resurse suplimentare modeste. Se consideră că această noţiune este în special valabilă în termeni de unităţi FTE necesare, din moment ce, cu câteva excepţii notabile (a se vedea mai jos), marea majoritate a activităţilor poate fi implementată cu ajutorul personalului existent în instituţiile implicate. Există, totuşi, instituţii în care numărul personalului disponibil este foarte limitat. Un exemplu ar putea fi capacitatea de personal responsabil cu Asistenţa Medicală Primară din cadrul MS, care are nevoie în mod categoric de extindere. În urma unei analize a proceselor actuale de politici, se consideră că o cooperare solidă între părţile interesate reprezintă o investiţie-cheie de resurse pentru a asigura implementarea cu succes a Strategiei de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare. Această cooperare ar trebui să se realizeze atât pe căi informale (telefon, schimb de e-mail-uri), cât şi prin modalităţi mult mai formalizate, ca de exemplu, şedinţe periodice, conferinţe, workshop-uri, ţinând cont de faptul că acestea ar necesita resurse suplimentare. Este demn de menţionat faptul că, anumite activităţi beneficiază de economii de scară (eficienţă economică), dacă sunt realizate împreună ori cu diferenţe mici de timp între ele, cum este cazul activităţilor 1.2.a şi 1.2.b. Alte activităţi, pot fi clasificate drept consecinţe ale etapelor anterioare, necesitând, astfel, timp de lucru neglijabil ori doar contribuţii de tip administrativ, având în vedere că datele în cauză există deja, cum ar fi activitatea 4.4.b. În cazul altor activităţi, resursele necesare iniţial pot fi compensate prin economiile semnificativ mai mari realizate în perioadele ulterioare, odată ce implementarea a fost facută. Acest lucru este în special evident în cazul activităţilor prezentate pe scurt în cadrul obiectivelor specifice 2.5., 2.6., precum şi ca urmare a reducerii anticipate a resurselor financiare şi tehnice care derivă dintr-o administrare eficientă şi o acoperire universală cu servicii de sănătate indicată ca rezultat în cadrul acestor obiective. În mod similar, odată ce obiectivele specifice 4.1 şi 4.3 sunt realizate, pot fi aşteptate economii urmare a reducerii ratei biletelor de trimitere şi a eficienţei crescute a îngrijirilor medicale acordate în timpul gărzilor. Obiectivul specific 4.6 generează, de asemenea, un potenţial de economisire, având în vedere că spaţiile medicale odată vândute medicilor de familie, autorităţile guvernamentale vor fi scutite de obligaţiile legate de întreţinere şi investiţii suplimentare, în timp ce despovărează resursele administrative. Într-o etapă ulterioară, aceste economii, e.g. timpul de lucru, pot fi reintroduse în cadrul altor activităţi. O investiţie de resurse mai cuprinzătoare este necesară pentru atingerea obiectivelor specifice 1.1, 3.1 şi 4.3, fapt care, de asemenea, se reflectă în importanţa generală a acestor obiective în implementarea durabilă a Strategiei de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare. În ceea ce priveşte obiectivul specific 1.1, se estimează că este necesară o cantitate considerabilă de informaţii, pentru care nicio platformă sau procedură de colectare nu a fost stabilita. Ulterior, cea mai mare parte din nevoia de resurse preconizate va fi necesară pentru crearea unui sistem de culegere şi prelucrare a datelor, precum şi pentru stabilirea unei practici de realizare a anchetelor şi de diseminare. În scopul stabilirii unei noi agenţii tehnice, obiectivul specific 3.1 solicită cea mai mare investiţie în resurse. Pe de o parte, considerentele menţionate prevăd o înfiinţare, caz în care o organizaţie deja existentă acţionează în calitate de gazdă sau de secretariat al noii agenţii, folosindu-se de infrastructura acesteia. Pe de altă parte, trebuie acordată o atenţie deosebită asigurării existenţei unor resurse umane şi tehnice suficiente pentru a facilita revizuirea, selectarea, evaluarea, aprobarea şi diseminarea ghidurilor. Aceste elemente implică, cel mai probabil, angajarea de personal suplimentar, având în vedere că actualele structuri, care ar putea acţiona ca gazde pentru o astfel de agenţie, cum ar fi CNSMF şi SNMF, deţin capacităţi disponibile extrem de limitate. Importanţa mecanismelor de coordonare şi de schimb va fi în special evidenţiată în cadrul activităţilor care conduc la crearea unei agenţii de ghiduri. Dintr-o perspectivă comparativă, se consideră că, în timp ce resursele implicate în implementarea activităţilor din cadrul obiectivului specific 3.1 sunt considerabile, acest scenariu de utilizare a organizaţiilor existente prezintă un potenţial mai mare de cost-eficienţă comparativ cu alte opţiuni, care ar putea implica crearea unei infrastructuri, personal de bază şi buget financiar complet noi. Suplimentar obiectivului specific 3.1., atingerea obiectivului specific 4.1. generează economii semnificative pentru perioadele de timp viitoare, având în vedere că utilizarea excesivă a serviciilor medicale, trimiterile inutile şi managementul defectuos pot fi reduse, odată ce aderarea la ghiduri este asigurată. În cele din urmă, asigurarea disponibilităţii serviciilor de medicină de familie pentru cazurile de urgenţă din afara orelor de program, astfel cum este menţionat în cadrul O.S.4.3, marchează al treilea obiectiv cu necesar de resurse iniţial considerabile, având în vedere nevoia de creare a unor sisteme noi şi îmbunătăţite, cum ar fi listele de gardă, precum şi de adaptare a sistemului de plată pentru a motiva medicii de familie care lucrează în afara orelor de program. Aşa cum se menţionează mai sus, se aşteaptă ca aceste resurse iniţiale să fie mai mult decât compensate, în perioadele următoare de timp. În concluzie, implementarea Strategiei de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare va necesita resurse suplimentare modeste în primii doi ani (2012-2013). Ulterior, pe langă îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor medicale, ar putea fi aşteptate, în peroada următoare, o neutralitate bugetară sau chiar economii de costuri pentru întregul sector de asistenţă medicală. ANEXA 5: Cadrul de Monitorizare şi Evaluare, 2012-2013
FAZA III PLANUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE Implementarea Strategiei de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare 2012-2020 trebuie să fie monitorizată şi evaluată în scopul asigurării că implementarea este pe calea cea bună, precum şi pentru a da posibilitatea de adaptare a Strategiei, dacă este cazul. Instrumentul cheie aplicat în acest scop este un Cadru de monitorizare şi evaluare, care este elaborat în conformitate cu Planuri de Acţiune specifice pentru implementarea Strategiei. În mod automat, Planurile de Acţiune trebuie să fie elaborate de două ori pe an, pe parcursul întregii durate de viaţă a Strategiei. Evaluarea strategiei ar trebui să aibă un caracter sistematic, fiind efectuată pe întreaga perioadă de implementare, şi va trebui să includă elaborarea rapoartelor anuale de progres, un raport de evaluare la jumătatea perioadei şi un raport final de evaluare. Scopul Planului de Monitorizare şi Evaluare prezentat în acest document este de a oferi un instrument de monitorizare a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Asistenţei Medicale Primare 2012-2020. În acest scop, acest Plan de Monitorizare şi Evaluare prezintă aceleaşi obiective şi activităţi, având aceleaşi numere ca în Planul de Acţiune, dar, de data aceasta, cu menţionarea indicatorilor care vor fi utilizaţi la măsurarea activităţilor (indicatori de proces) şi în special – dacă este posibil – realizările imediate şi rezultatele (indicatori de rezultat), calendarul de măsurare a acestora, precum şi sursele de informaţii pentru cuantificarea indicatorilor. În unele cazuri, perioada de timp pentru măsurare depăşeşte durata de viaţă a Planului de Acţiune, având în vedere că activităţile indicate şi măsurătorile respective vor fi continuate în etapele următoare de implementare a Strategiei Asistenţei Medicale Primare. Abrevieri utilizate în coloana „actori responsabili” : ANR = Asociaţia de Nursing din România CMR = Colegiul Medicilor din România CNAS = Casa Naţională de Asigurări de Sănătate CNSMF = Centrul Naţional de Studii pentru Medicina Familiei EMC = educaţie medicală continuă MF = medicina de familie MAI = Ministerul Administraţiei şi Internelor MECTS = Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului MS = Ministerul Sănătăţii INSP = Institutul Naţional de Sănătate Publică OAMGMAMR = Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România SNMF = Societatea Naţională de Medicina Familiei Yüklə 1,69 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||