Asociaţia front societatea de Analize Feministe Ana revista presei


Noul model de frumuseţe la Săptămâna Modei de la Paris: femeia mulatră, cu forme



Yüklə 258,84 Kb.
səhifə8/13
tarix07.01.2019
ölçüsü258,84 Kb.
#91497
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   13

Noul model de frumuseţe la Săptămâna Modei de la Paris: femeia mulatră, cu forme

Adevărul, 27 septembrie 2013


Alexandra Nicolae

În capitala franceză se celebrează diversitatea. Creatorul Rick Owens a adus pe podium, pe lângă propriile manechine, şi un grup de mulatre voluptoase pentru a atrage atenţia asupra discriminării rasiale şi a tiparului 90-60-90 promovat de industrie.

Anticonsumerism, antirasism, anticonformism. Acestea au fost mesajele pe care designerului american a vrut să le transmită prin intermediul ţinutelor expuse joi la Paris, relatează „The Huffington Post“. Pentru a trage un semnal de alarmă asupra lacunelor cu care industria modei se confruntă, Rick Owens a cooptat în echipa sa, pe lângă propriile modele, şi câteva mulatre cu o constituţie robustă.

Showul regizat de Owens a fost o sărbătoare a diversităţii, căci designerul a reuşit să demonteze mitul potrivit căruia moda înseamnă tinere albe şi anorexice, în ţinute de milioane de dolari.

Spectacolul de la Paris reprezintă un răspuns adus la adresa celor care au acuzat industria de rasism şi conturarea unei imagini false vizavi de idealul de frumuseţe. Cu două săptămâni în urmă, supermodelele Naomi Campbell (43 de ani) şi Iman (58 de ani) au sesizat că designerii refuză să mai colaboreze cu modele de culoare, argumentând că în anii ʼ70 şansele ca o mulatră să fie distribuită în cadrul unei prezentări erau mult mai mari decât acum.

Cu chipuri crispate şi mişcări sacadate, mulatrele au lansat un protest la adresa industriei.

Potrivit declaraţiilor celor două manechine, designeri precum Victoria Beckham şi Marc Jacobs fie au omis să coopteze în echipa lor manechine de culoare, fie au avut o singură reprezentantă din această categorie.

Calvin Klein, Donna Karan, Chanel, Armani, Gucci, Saint Laurent şi Roberto Cavalli completează lista caselor de modă, în culisele cărora modelele de alte etnii nu au avut un „bilet“ de acces, relatează „Daily Mail“.

Acţiunea lui Rick Owens nu a fost singura care „a zguduit“ universul modei. În luna martie, un retailer de îmbrăcăminte din Suedia a avut parte de o rundă de aplauze virtuale după ce o fotografie cu două manechine voluptoase îmbrăcate în lenjerie intimă a ajuns pe reţeaua de socializare Facebook, unde a strâns peste 57.000 de aprecieri în doar câteva zile de la postare.

http://adevarul.ro/life-style/moda/foto-video-noul-model-frumusete-saptamana-modei-parisfemeia-mulatra-forme-1_52459c80c7b855ff56d179ee/index.html

INTERNAŢIONAL

În 15 ţări din lume femeile nu se pot angaja fără acordul soţilor

Adevărul, 24 septembrie 2013


Radu Eremia

Banca Mondială a prezentat marţi un raport privind condiţia femei şi accesul acesteia la piaţa muncii în 143 de ţări, prezentând cu precădere cazurile în care femeile nu pot fi active pe piaţa muncii deoarece acestea au nevoie, în primul rând, de acordul soţilor.

„Numeroase societăţi au înregistrat progrese, angajându-se puţin câte puţin să elimine formele de discriminare contra femeilor, dar rămân în continuare multe de făcut”, a subliniat preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong-kim, în preambulul raportului: „Femeile, afacerile şi legislaţia”

Între cele 143 de ţări care au făcut obiectul studiului în acest raport, 15, printre care Iranul, Siria, Bolivia sau Gabon, acordă dreptul bărbaţilor de a se opune în momentul în care soţiile lor doresc să meargă să lucreze şi „să le împiedice să accepte locul de muncă”.

În Guinee, de exemplu, femeile trebuie să sesizeze o instanţă judiciară pentru a anula decizia soţului lor de a se opune invocând „interesul familiei”.

De asemenea, în Rusia 456 de meserii şi profesii, cum ar fi cea de şofer de camion, conductor de tren sau instalator sunt interzise femeilor, potrivit Băncii Mondiale.

În cel puţin 29 de ţări cum ar fi Arabia Saudită, Honduras sau Senegal legea specifică faptul că bărbaţii „sunt capii familiei” şi le este conferit dreptul de a lua „decizii cruciale” cum ar fi stabilirea domiciliului, obţinerea de documente oficiale sau deschiderea unui cont bancar.

Banca Mondială a declarat că unele ţări occidentale au întârziat, de asemenea, acordarea de drepturi egale între sexe. Spania a aşteptat până în 1981 pentru a permite femeilor să meargă la o instanţă judiciară fără acordul soţilor lor.

Raportul indică şi o serie de evoluţii la nivel mondial. În ultimii doi ani, 48 de modificări ale legislaţiilor din 44 de ţări au îmbunătăţit paritatea bărbaţi-femei, mai ales în Coasta de Fildeş unde femeile sunt începând cu 2013 libere să intre pe piaşa muncii fără a cere acordul soţilor.

http://adevarul.ro/international/in-lume/acord-1_5241f450c7b855ff56bfb7f6/index.html

Republica Moldova, condamnată la CEDO într-un caz de viol

Jurnal, 24 septembrie 2013


Republica Moldova a fost condamnată încă într-un dosar la CEDO și este obligată să achite reclamantei 11150 de euro.

Este vorba despre o tânără de 29 de ani, din Chișinău, care a fost violată în grup în anul 1997. Reclamanta s-a plâns de absenţa unei anchete efective privind plângerea sa. Ea a invocat durata excesivă a procedurii la nivel naţional, care a început la 7 octombrie 1997, data începerii urmăririi penale şi care s-a terminat cu decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 21 decembrie 2005, adică peste 8 ani 2 luni şi 16 zile.

Femeia a mai reproşat instanţelor naţionale că pretinşii infractori au fost achitați.

Curtea a constatat că chestiunea primordială a fost determinarea faptului comiterii violului de către persoanele implicate. Ea a considerat că acest lucru putea fi stabilit, pe de o parte, prin audierea persoanelor care o cunoșteau pe reclamantă și pe suspecți, inclusiv prietenii, vecinii, profesorii și toți cei care puteau oferi careva indici. Pe de altă parte, prin efectuarea confruntării celor implicați.

Cu toate acestea, Curtea a observat că aproape niciuna dintre aceste măsuri nu au fost întreprinse.

Reclamanta a solicitat 70 de mii de euro cu titlu de prejudiciu moral și 2100 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Curtea a acordat reclamantei suma de 10 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1150 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli, având în vedere asistență primită de la Consiliul Europei în acest sens în mărime de 850 de euro.

http://www.jurnal.md/ro/news/republica-moldova-condamnata-la-cedo-intr-un-caz-de-viol-1157034/


Yüklə 258,84 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin