Audituluiconformității evidenței înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile

Cu privire la gestiunea terenurilor destinate bazinelor acvatice

Yüklə 1,45 Mb.

səhifə	7/20
tarix	30.07.2018
ölçüsü	1,45 Mb.
	#64018

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... 20

3.3. Cu privire la gestiunea terenurilor proprietate publică ale statului/UAT

3.2. Cu privire la gestiunea terenurilor destinate bazinelor acvatice

Darea în arendă a terenurilor aferente obiectelor acvatice de către APL se efectuează neuniform,cu formularea neclară și vagă a obiectului arendei, ceea ce contribuie la adoptarea unor decizii care determină lipsireabugetelor UAT de mijloace financiare estimate la circa 5013,9 mii lei.

Conform prevederilor art.14 alin.(1) din Legea nr.1102 din 06.02.1997¹⁵¹, pentru evidența și reglementarea folosirii economice durabile a resurselor naturale renovabile, statul stabilește un sistem de standarde și de cerințe tehnico-normative, precum şi un sistem de licențe pentru activitățile din domeniu și folosirea resurselor naturale.De menționat faptul căapele de suprafață, apele râurilor, lacurilor, acumulărilor, canalelorsunt resurse naturale locale proprietate publică a UAT¹⁵². Legiuitorul a stabilit regimul de folosință special al apei, sub incidența căruia cade și folosința apei în acvacultură și piscicultură. Urmare celor expuse, cererea de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei se înaintează instituției competente de către proprietar¹⁵³.

Deoarece Agenția Apele Moldovei a preluat în administrare doar râurile, lacurile naturale și lacurile artificiale clasificate ca obiective strategice, pentru celelalte obiective acvatice lipsește o inventariere.

Verificarea 128 contracte de dare în arendă a terenurilor din fondul apelor cu suprafața de 1114,16 ha,prezentate de către UAT din 5 raioane a relevat lipsa informațiilor privind organizarealicitațiilor/concursurilor privind darea în arendă a acestor terenuri, iar plata anuală de arendă constituie 2010,3 mii lei, sau 1804,34 lei pe un ha.

Auditul menționează că practic toate contractele prezentate sunt întocmite în lipsa unor prevederi clare și exhaustive ce ar stabili obligațiunile arendașilor referitor la obținerea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei,modul de întreținerea bazinelor acvaticestabilit în cadrul normativ¹⁵⁴, investițiile necesare, modul de utilizarea teritoriului aferent.În unele contracte¹⁵⁵ nu se indică nici plata anuală care urmează a fi achitată de către arendaș. De asemenea, deși art.22 alin.(3) din Legea nr.272 din 23.12.2011 prevede clar situațiile în care folosința apei poate fi limitată sau interzisă,unele contracte conțin clauze abuzive referitor la restricțiile la scăldat și activitățile de agrement, cum ar fi Contractul nr.1/7 din 21.08.2000încheiat de Primăria s. Nicolaeuca, r-nul Orhei cu 3 persoane fizice.

APL nu s-au conformatprevederilorart.9 din Legea nr.1102 din 06.02.1997,prin care reglementarea posesiunii şi folosinței resurselor naturale proprietate publică ține de competența Guvernului şi se realizează prin intermediul organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecția mediului înconjurător și al autorităților administrației publice locale. În majoritatea absolută a cazurilor,terenurilor aferente obiectivelor acvatice le-a fost atribuită categoria deterenuri agricole, ca urmare acestea fiind date în arendă în condițiile terenurilor agricole. Totodată, potrivit contractelor prezentate, destinațiaterenurilor transmise în arendă este cea piscicolă, avicolă, irigare, odihnă și agrement, alte scopuri.

Deși prin cadrul normativ¹⁵⁶ a fost stabilită taxa pentru pescuitul industrial/comercial de 9000 lei pentru o tonă de pește, această prevedere se referă doar pentru pescuitul industrial/comercial în obiective acvatice piscicole naturale, nefiind astfel elaborate reglementări pentru bazinele acvatice care aparțin UAT.

Un calcul bazat pe datele mediului științific atestă că un iaz de 50 ha produce anual în mod natural aproximativ 23 tone de peșteîn stadiul de valorificare¹⁵⁷, fără intervenții cu furaje, sau în jur de 450-500 kg/ha.Astfel, dacă APL ar aplica pentru obiectivele sale acvatice cadrul normativ care reglementează pescuitul în bazinele acvatice naturale, percepând o taxă pentru pescuitul industrial/comercial, ar putea obține venituri în mărime de 5013,9 mii lei¹⁵⁸.

3.3. Cu privire la gestiunea terenurilor proprietate publică ale statului/UAT

Absența cadrului de reglementare la determinarea suprafeței terenurilor aferente și adiacente obiectivelor private complică identificarea suprafețelor reale de terenuri și sporește riscul de comercializare a acestora la prețuri reduse, în raport cu cele de piață, fapt ce conduce la diminuarea veniturilor posibile în buget.

Potrivit pct.3 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008¹⁵⁹, terenul aferent este compus din suprafața de teren pe care sunt amplasate nemijlocit bunurile imobile (clădiri, edificii, construcții nefinalizate) și terenul adiacent, utilizat în procesul tehnologic și/sau pentru deservirea acestora. Suprafața terenurilor, conform cadrului legal¹⁶⁰, utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, obiectivelor private, precum și a terenurilor utilizate în procesul tehnologic, aferente construcțiilor nefinalizate, se aprobă pentru terenurile proprietate publică a statului de ARFC, iar pentru terenurile proprietate publică a UAT – de consiliile locale conform unui regulament aprobat de Guvern. Terenul folosit în excedent, nefolosit pentru necesităţile tehnologice, trece, respectiv, în fondul de rezervă al APL sau în administrarea APP.

În perioada 2016-2017 (luna aprilie), potrivit informației prezentate de APP, au fost privatizate terenuri proprietate a statului aferente obiectivelor private cu suprafața totală de 26,6 ha, valoarea încasată la data încheierii contractelor fiind de 16,7 mil.lei¹⁶¹.

Rezultatul procedurilor de audit denotă că, în unele cazuri, suprafețele terenurilor aferente obiectivelor private ce au fost privatizate nu sunt folosite de către proprietarii acestora în procesul tehnologic, iar ARFC și APP/APL urmau să se informeze despre terenurile folosite în excedent de către proprietarii ce au cerut cumpărarea terenurilor aferente, în urma cărui fapt acestea să fie trecute în administrarea APP sau APL.

Astfel, conform contractului de vânzare-cumpărare din 01.02.2016, a fost vândut unei persoane fizice terenul (nr.cad. 3152111211) aferent construcției de 1000,1 m.p. (procurată din 2013), amplasată pe suprafața de 1,052 ha, la valoarea de 29,4 mii lei. Rezultatul verificării informațiilor incluse în dosarul cadastral atestă faptul că lipsește confirmarea prin care suprafața terenului aferent construcției este folosită în procesul tehnologic și este stabilită în conformitate cu prevederile documentelor normative în construcții și normelor de urbanism, în baza schemei terenului aferent, elaborate de o întreprindere licențiată în domeniul urbanismului conform cadrului regulamentar¹⁶². Astfel, reieșind din suprafața de teren aferent pe care este amplasată construcția conform planului cadastral al bunului imobil de 0,10 ha, față de terenul total aferent de 1,052 ha, se presupune o suprafață exagerată față de suprafața la sol a construcției.

O situație analogică s-a constatat și în cazul terenului aferent obiectivului privat cu nr.cad.7123120062, privatizat de către o persoană fizică la suma de 36,6 mii lei, unde suprafața acestuia de 0,21 ha depășește suprafața terenului sub construcție de 65,7 m.p. (0,006 ha).

În alt caz, în baza contractului nr.955 din 11.04.2017¹⁶³ a fost privatizat de cătreSRL„Indferotrans” un teren proprietate publică a statului aferent construcțiilor private (nr.cad.0100302169), cu suprafața totală de 6,2003 ha, la valoarea de 8,1 mil.lei, fiind achitată la data încheierii contractului 50% din suma totală, ceea ce constituie 4,1 mil.lei. De menționat că, potrivit datelor din RBI, terenul menționat este estimat în scopul impozitării în sumă totală de 30,0 mil.lei. Conform datelor RBI, pe terenul menționat la data procurării acestuia erau înregistrate 7 construcții¹⁶⁴. Ulterior(la 1-5 luni de la procurare), terenul a fost împărțit în 9 bunuri imobile separate¹⁶⁵, după care 6 terenuriau fost comercializate unor agenți economici fără construcții și doar la 2 agenți economici a fost vândut terenul aferent construcțiilor cu nr.01,nr.02,nr.03 și nr.04.Prin acțiunile de separare a terenurilor pe care au fost înregistrate BI fără construcții se confirmă faptul că terenul privatizat nu se utiliza în totalitate pentru deservirea construcțiilor. De asemenea, ca și în cazurile precedente, în dosarul cadastral nu este confirmarea prin care suprafața terenului aferent construcției privatizate este folosită în procesul tehnologic și este stabilită în conformitate cu prevederile documentelor normative în construcții și normele de urbanism, fapt ce presupune o exagerare de suprafață.Mai mult decât atât, potrivit datelor înscrise în RBI, modul de folosință a terenului menționat este stabilit „pentru construcții”, însă conform înscrierilor din titlul de autentificare a deținătorului acestui teren, este înscris cu destinația „pentru transport”. Prin urmare, contrar prevederilor art.75 din Codul funciar,a fost schimbată categoria terenului din destinație specială în teren pentru construcții, în lipsa aprobării acestuia în modul stabilit, fapt ce a condus la partajarea terenului în mai multe bunuri imobile.

Lipsa unui mecanism clar în administrarea terenurilor proprietate publică în utilizarea terenurilor conform destinației stabilite generează ocuparea abuzivă a terenurilor proprietate publică, încălcând grav legislația funciară.

Potrivit art.13 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, fondul forestier face parte din bunurile domeniului public nepasibile de privatizare. Totodată, conformart.20 din Legea nr.591-XIV din 23.09.1999¹⁶⁶, agenții economici care doresc să obțină terenuri pentru construcția și amplasarea în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor pentru activități economice și sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (terenuri pentru sport, jocuri și odihnă, obiective cu caracter cultural și artistic, întreprinderi ale alimentației publice, chioșcuri, pavilioane), solicită acordul APL și al APC pentru mediu. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafața terenurilor și condițiile de desfășurare a activității ulterioare se determină în baza documentației de urbanism și amenajare a teritoriului aprobate în modul stabilit. Reieșind din prevederile menționate mai sus, misiunea de audit a efectuat verificări privind administrarea terenurilor proprietate publică a statului cu destinația „Fondul forestier”, unde s-au constatat unele abateri de la cadrul regulamentar.

Astfel, potrivit datelor din RBI, pe terenul cu nr.cad. 0100118258, cu suprafața totală de 175,3 ha au fost identificate 4 construcții cu suprafețe de 99,8 m.p.; 233,3 m.p.; 82,7 m.p. și 94,5 m.p. Drept rezultat al verificării dosarului cadastral s-a constatat că terenul nominalizat este transmis în folosință Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, potrivit titlului de autentificare a deținătorului de teren. Inițial, în temeiul încheierii Judecătoriei sect.Râșcani¹⁶⁷, la 20.03.2013 construcțiile caificateca fiind case de locuit individuale nefinalizate au fost înregistrate în RBI după 4 persoane fizice. Acestea, după o lună de la înscrierea în RBI, respectiv, la 18.04.2013,02.05.2013 și24.05.2013, sunt vândute altor 4 persoane fizice în baza contractelor de vânzare-cumpărare cu nr.2456; nr.2454; nr.2889 și nr.3553. După 2 ani de la cumpărare, la 01.04.2015 aceste construcțiisunt din nou vândute altor 2 persoane fizice, în baza contractelor de vânzare-cumpărarecu nr.2205, nr.2207, nr.2209 și nr.2211,pecare s-a aplicat sechestrul pe construcții în vederea asigurării acțiunii de judecată depusede Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală împotriva acestor persoane privind declararea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare. Deșiau fost întreprinse unele acțiuni, organele administrative de specialitate nu au aplicat măsuri de sistarea lucrărilor de construcție abuzivă. În consecință, neîntreprinderea măsurilor prompte și reale în vederea eliberării terenurilor ocupate abuziv constituie un element de stimularea răspândiriiacestui fenomen de încălcare a cadrului legal.

În anul 2017, în mun.Chișinău auditul a constatat folosirea ilegală¹⁶⁸ a terenului public cu nr.cad. 0100104752din zona spațiilor verzi de către SRL ,,Electro Brand”, prin desfășurarea activității comerciale ilegale, care s-a soldat cu prejudicierea bugetului în sumă de 126,0 mii lei. (Detalii aferente acestui subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

Auditul a stabilit că în mun.Chișinău și în alte APL majoritatea terenurilor destinate pentru construcție sunt date în arendă și nu sunt comercializate prin licitație. Această situație,economic, nu este justificată deoarece, la expirarea contractului de arendă, proprietarul acestuia nu-l va mai putea utiliza în alt scop, pe acesta existând deja construcții proprietate privată a altor persoane, și nu-l va putea da în arendă altor persoane decât celor ce au efectuat construcția. Ulterior, după darea în exploatare a construcțiilor,unele terenuri sunt privatizate aplicându-se coeficienți de diminuare a prețurilor pentruterenurile aferente. Prin urmare, cazurile descrise în continuare ne permit să concluzionăm despre gestiunea ineficientă a acestor terenuri.

Totodată, auditul denotă că, având obligația și capacitatea de a activa în spirit de diligență gospodărească, CMC și PMC puteau institui un PPP asupra terenurilor date în arendă pentru construcție și să participe direct, potrivit statutului de proprietar al terenurilor, la negocierea condițiilor oferite de un potențial investitor, asigurându-și astfel o cotă mult mai mare din bunurile imobile care ar trece în proprietatea municipală.

Misiunea de audit a identificat următoarele situații:

În privința terenului din domeniul public cu nr.cad.0100311031, cu destinația „pentru exploatarea ulterioară a parcării auto”, auditul denotă că PMC, prin nerespectarea mai multor prevederi legale, nu a combătut construcția ilegală pe terenul cu suprafața de 0,4259 ha, a tolerat existența relațiilor funciare cu persoane intermediare în privința terenului în cauză, ceea ce a favorizat însușirea ilegală de către acestea a unor venituri de 100,0 mii euro, prin înscenarea înstrăinării terenului ca propriu, acestea de fapt fiind proprietate municipală. Astfel, dacă PMC ar fi vândut din start terenul, prin licitație sau concurs conform legislației în vigoare, ar fi putut încasa venituri înbugetul municipal de circa 425,9 mii euro, sau 8730,9 mii lei¹⁶⁹(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).
Auditul denotă că, prin acțiunile CMC și PMC expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit, a fost înstrăinat terenul municipal cunr.cad.0100311032,cu suprafața de 0,034 ha și destinația„pentru exploatarea ulterioară a pavilionului comercial cu terasă de vară”, fiind trecut în acte ca teren aferent construcției neautorizate. Ca urmare, terenul a fost vândut la prețulde 53,4 mii lei. Astfel, PMC, ignorând procedura legală¹⁷⁰ de vânzare a terenului municipal prin licitație sau concurs, încălcând principiul de transparență decizională, principiile urbanistice de dezvoltare și amenajare a teritoriului, a permis acapararea unui teren, fapt ce a prejudiciat direct bugetul municipal cu circa 34,0 mii euro, sau cu 643,6 mii lei¹⁷¹ la prețul de piață.

Relațiile funciare privind terenul cu nr.cad. 0100415014, amplasat în str.Carierei nr.5 prezintă un exemplu elocvent de însușire de către persoanele intermediare a profiturilor aferente gestiunii terenurilor proprietate municipală. Astfel, fără respectarea procedurii legale de vânzare a terenurilor prin licitație sau concurs, încălcând principiul de transparență decizională, principiile urbanistice de dezvoltare și amenajare a teritoriului, principiul liberei concurențe, prin încheierea contractului de arendă funciară pentru construcție,CMC și PMC au pierdut drepturile asupra terenului cu valoare comercială net superioară, bugetul municipal fiind lipsit de încasări,începând de lasuma de 2200,6 mii euro, sau 45112,2 mii lei¹⁷²(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).
În caz de vânzare la prețul de piață a terenurilor (nr.cad.0100313818 și nr. cad.0100405053) cu suprafața totală de 1,455 ha (0,845 ha + 0,610 ha), date în arendă pentru construcție (SRL„Teodolit” și SRL„Glorinal”), auditul denotă că bugetul local putea fi suplinit cu un venit de 1697,8 mii euro, sau de 34804,9mii lei în prețuri curente¹⁷³.
Nerespectarea prevederilor legislației în vigoare¹⁷⁴ de către factorii de decizie ai APL ale mun.Chișinău la gestiunea terenului cu nr.cad.0100101821, cu suprafața de 1,48 ha, pentru „construcția unui cartier locativ cu regim redus de înălțime”, contractat cu SA „AVANTAJ-AV”. La privatizarea terenului aferent acestor construcții a fost utilizat incorecttariful pentru calcularea prețului normativ al terenului,ceea ce a cauzat ratarea posibilelor venituri din realizarea acestui teren în sumă de 837,2 mii lei (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).
Factorii de decizie ai APC și PMC nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu și nu au asigurat respectarea cadrului legal existent nici la gestiunea terenurilor din str.Ginta Latină nr.12, drepturile de proprietate asupra căruia sunt incerte (nr.cad. 0100312245).De asemenea a fost tolerată utilizarea neautorizată a unui teren cu suprafața de circa 0,07 ha (din terenul cu nr.cad. 0100312423). Nu a fost asigurată transmiterea la APL a unui obiectiv sportiv (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).
Pe terenul cu nr.cad. 01001011040 și suprafața de 0,187 ha, inclus în lista terenurilor municipale cu destinația „Amenajarea teritoriului”, potrivit datelor din RBI nu sunt înregistrate construcții, dar din imaginea ortofoto se vizualizează că acesta este îngrădit cu un gard comun cu un alt teren proprietate municipală (nr.cad. 0100101393, de 0,34 ha), inclus în lista cu destinația „Complex sportiv”. De menționat că în RBI se indică că terenul cu nr.cad. 0100101393 a fost arendat în perioada 25.07.2003 - 25.07.2008 de SRL „ECO-SPORT”, alte contracte de arendă nefiind înregistrate, iar în prezent pe acest teren sunt înregistrate 6 imobile care aparțin persoanelor private, având un grad diferit de finalizare, construite în baza autorizaţiei nr. 545/05 din 12.07.2005. Astfel, terenul cu nr.cad. 0100101393 nu va putea fi folosit conform destinației inițiale, deci bugetului municipal va fi lipsit de venituri estimate la circa 1020,0 mii euro, sau 20910,0 mii lei¹⁷⁵.

Potrivit datelor din RBI, pe terenurile publice din domeniul public cu nr.cad. 01001011041, cu suprafața de 0,1031 ha și cu nr.cad. 01001011042, de 0,2505 ha nu sunt înregistrate construcții, dar din imaginea ortofoto se vizualizează că sunt amplasate mai multe construcții de soluție arhitecturală identică, care sunt înregistrate în RBI pe terenul învecinat cu nr.cad. 0100101352, care anterior a fost dat în arendă pentru „proiectarea și construcția unui centru de agrement și distracții pentru copii, adiacent teritoriului parcului „Valea Trandafirilor”¹⁷⁶. De fapt, pe terenul dat în arendă nu exisă niciun centru de agrement și distracție pentru copii, acesta fiind împărțit în mai multe loturi¹⁷⁷. Terenul cu nr.cad. 0100101780, de 0,0705 ha a fost dat în arendă funciară firmei „Chișinău Real Estate Holding” SRL cu plata de arendă de 2,9 mii lei, arendașul acumulând la situația din 01.01.2017 o datorie de 36,2 mii lei. Totodată, alte terenuri¹⁷⁸ cu o suprafață totală de 0,4241 ha, se consideră proprietate municipală, darca rezultat al construcției clădirilor capitale acestea și-au pierdut calitatea inițială și pe viitor nu vor putea fi utilizate conform destinației stabilite. Astfel, auditul constată lipsirea bugetului municipal de venituri estimate la circa 1272,3 mii euro, sau 26082,2 mii lei¹⁷⁹.

Un alt exemplu de gestionare neconformă a fondului funciar reprezintăvânzarea terenuluicu nr.cad. 0100119250 din strada Grădina Botanică. Astfel, prin Decizia CMC¹⁸⁰ s-a decis privatizarea de către SA ,,Transcon-M” a terenului aferent cu suprafața de 1,0087 hala prețul normativ pentru construcții. Drept urmare a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.2699 din 18.09.2013, în care se indica prețul de vânzare-cumpărare a terenului aferent de 926,7 mii lei. La calcularea prețului de vânzare-cumpărare al terenului a fost aplicat tariful pentru o unitate grad-hectarde 13897,44 lei, în loc de cel reglementat de 19873,34 lei/grad-ha.Ca rezultat al acțiunilor în cauză, auditul constată că bugetul municipal a fost prejuduciat în sumă totală de 398,5 mii lei¹⁸¹.

Anterior CCRM a constatat un caz similar cu implicarea aceluiași agent economic¹⁸², acțiunile lui prejudiciind bugetul municipal cu 3,1 mil.lei. În opinia auditului, se conturează situația cu indici de fraudă cu aplicarea unor scheme de favorizare a unui agent economic. Ulterior, în anul 2015 agentul economic respectiv a obținut de la PMC o autorizare de construire a uzinei de beton cu depozite¹⁸³ pe acest teren.

În anul 2016, UAT Cahul nu a asigurat, la efectuarea tranzacțiilor funciare, conformitatea acestora cu cadrul legal în vigoare, fapt ce a condiționat prejudicierea bugetului local în sumă de 3229,6 mii lei, urmare a vânzării terenului cu suprafața de 2,94 ha. Deși prețul de vânzare a terenului în cauză a fost diminuat, UAT a acordat și eșalonarea plăților pentru o perioadă de 3 ani.Conform Deciziei CO Cahul nr.1/21 (8/21) – XXIV din 23.02.2012, a fost completată decizia precedentă nr. 6/10 – XXIV din 01.12.2011, prin care terenul aferent obiectului privat cu suprafața de 3,31 ha aprobat spre vânzare SA „USBA” a fost divizat în două loturi: cu nr.cad.1701124154 cu suprafața de 0,36 ha (unde înregistra o construcție privată) și cu nr.cad.1701124148 cu suprafața de 2,94 ha (lipsa construcțiilor), cu încheierea separată a contractelor. Prin urmare, terenul de 0,36 ha a fost vândut de către UAT Cahul la 03.05.2012, la prețul normativ al terenului aferent cu 99,4 mii lei.

Ulterior, la 03.08.2016 primăria mun.Cahul, fără a lua în considerare că terenul cu nr.cad.1701124148 (cu suprafața de 2,94 ha), era liber deconstrucții, a vândut SA „USBA” la prețul normativ al pământului aferent construcțiilor (stabilit prin aplicarea coeficientului de diminuare) în sumă de807,4 mii lei, care potrivitprevederilor legale urma să fie vândut prin concurs sau la licitație la prețul nu mai mic ca prețul normativ al terenului, estimat la suma de 4037,0 mii lei¹⁸⁴. Prin ignorarea prevederilor legale¹⁸⁵, APL ale mun.Cahul, în urma efectuării tranzacției de vânzare a terenului de 2,94 ha, a ratat venituri în sumă de 3229,6 mii lei.

Totodată, conform prevederilor contractului de vânzare-cumpărare a acestui teren, UAT Cahul nu a ținut cont de prevederile art.4 alin.(5) lit.c) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, prin care este stabilit că la vânzarea-cumpărarea terenului proprietate publică cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu prețul normativ al pământului prevăzut pentru destinația respectivă, acordând eșalonarea achitării plății în sumă de 403,7 mii lei pe o perioadă de trei ani, cu indexarea lor în funcție de nivelul inflației, calculate la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, în mărime de cel puțin 33,6 mii lei, deși suma trebuia achitată timp de o lună.

În alt caz, nerespectând prevederile legislației în vigoare¹⁸⁶, SRL „Topconstruct BNN”, potrivit prevederilor contractului de vânzare-cumpărare a terenului la licitația cu strigare din 12.03.2017, i-a fost acordat dreptul de eșalonare a plății în mărime de 50% (250,0 mii lei) din prețul de vânzare a terenului (nr.cad.1701124005), cu suprafața de 0,29 ha, pentru o perioadă de 3 ani, cu indexarea în funcție de nivelul inflației, calculate la data încheierii contractului în mărime de cel puțin 20,8 mii lei.

Primăria mun.Bălți nu a asigurat gestionarea regulamentară a terenului cu nr.cad. 0300305.352,cu suprafața de 0,1570 ha, înregistrat ca proprietate municipală conform deciziei CMB nr.10/31 din 31.10.2013 și ulterior, în lipsa construcției, a fost vândut ca teren aferent, prin ce bugetul local a fost lipsit de venituri în sumă de aproximativ 2669,5 mii lei.

La 28.11.2013, prin decizia CMB nr.11/39, terenul respectiv a fost transmis prin licitație în arendă cu destinația „parcare auto”, la prețul de vânzare a dreptului de arendă în sumă de 93,5 mii lei, pentru care la 16.06.2014 a fost semnat contractul cu o persoană fizică pe un termen de 2 ani, cu plata anuală de arendă de 17,7 mii lei. Ulterior, la solicitarea persoanei fizice, prin decizia CMB nr.1/35 din 26.02.2015, a fost modificată destinația terenului „din parcare auto” în „construcția unui obiect”. Deși, potrivit procesului-verbal al ședinței Comisiei funciare a Primăriei mun.Bălți, șefa Direcției Relații Funciare a prezentat avizul negativ la proiectul de decizie, în partea ce ține de subiectul cu privire la vânzarea terenului menționat, acest fapt nu a fost luat în considerare.

În scurt timp (peste 35 de zile calendaristice) CMB, prin Decizia nr.2/8 din 02.04.2015, contrar prevederilor regulamentare¹⁸⁷, a vândut terenul la prețul de 354,9 mii lei aceleiași persoane fizice ca teren aferent, deși pe acesta lipseauconstrucții. Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la 09.04.2015. Cancelaria de Stat, la data de 25.04.2015 (peste 23 de zile), prin notificarea nr.1304/OT-384, a emis decizia de abrogare a prevederilor expuse în decizia CMB nr.2/8 din 02.04.2015 privitor la vânzarea terenului menționat. În acest interval de timp(17 zile) de la încheierea contractului (09.04.2015) și până la data notificării de către Cancelaria de Stat (25.04.2015), terenul menționat a fost vândut de 3 ori. Astfel, chiar a doua zi, pe 10.04.2015, persoana fizică a efectuat prima tranzacție de vânzare-cumpărare a terenului cu altă persoană fizică, a doua a fost pe 04.05.2015 cu o altă persoană și a treia – pe 11.06.2015, cu fiica acestuia care avea doar 4 ani, donându-i acest teren care în prezent este noul lui proprietar.

Cele relatate denotă lipsa de responsabilitate din partea autorității decizionale în gestionarea eficientă a patrimoniului public, soldată cu ratarea veniturilor bugetare.

În scopul facilitării unor persoane de a obține drepturi preferențiale la deținerea unor terenuri și de a face imposibilă rezilierea ulterioară a contractului de arendă funciară sau neprelungirea acestuia, precum și de a satisface pretențiile unor terți care ar manifesta interes față de aceste terenuri, PMC, în lipsa acordului expres al proprietarului terenului (CMC), a acordat acestor persoane permisiunea/autorizarea de a efectua construcții capitale pe terenurile respective. Ca urmare, terenul își pierde calitatea sa inițială¹⁸⁸, iar CMC, inclusiv instanțele judecătorești, sunt plasate în situația de a recunoaște faptul împlinit, manifestat prin bunul existent și edificat în baza autorizației de construcție și ale cărei căi de atac sunt practic epuizate. Ulterior, aceste construcții se înregistrează în RBI, după care terenul arendat se privatizează ca teren aferent cu aplicarea prețului normativ al terenului, care este cu mult mai mic decât prețul de piață.Deci, înstrăinarea proprietății municipale se face fără concurs sau licitație, în mod netransparent și în detrimentul bugetului municipal.Această situație este o consecință a utilizării neclare și vagi a terminologiei de specialitateși a formulării incorecte a scopului și obiectului autorizării etc., ceea ce cauzează informarea eronată a CMC și adoptarea unor decizii viciate.

Pentru arenda terenurilor nr.cad. 0100104065 și 0100104739 din bd. Decebal nr.22/3în perioada 2003-2016 SRL ,,Drîgvali-Natali” a încheiat cu PMC 4 contracte, două dintre care au fost reziliate înainte de termenul stabilit, fără indicarea motivelor. Potrivit acestor contracte, scopul arendei terenurilor a evoluat de la amplasarea unui grup de gherete¹⁸⁹, în exploatarea complexului de gherete¹⁹⁰, apoi în reconstrucția obiectivului existent în obiectiv comercial și de alimentație publică¹⁹¹, până la exploatarea obiectivului comercial și de alimentație publică cu încăperi auxiliare¹⁹², ceea cecontravine prevederilor art.885 din Codul civil. Acest fapt a permis agentului economic edificarea pe terenul public a bunului imobil.

De asemenea, fără prevederi bine definite a tipului construcției, au fost eliberate documentele permisive de construcție și actul de recepție finală¹⁹³, ceea ce a permis înregistrarea în RBI a dreptului de proprietate asupra grupului de gherete (deși cadrul legal nu indica grupul de gherete ca bun imobil), înscris care produce o legătură între beneficiar și proprietarul lotului și permite acestuia să obțină autorizație pentru reconstrucție¹⁹⁴.Prin această acțiune s-a ajuns la o construcție capitală, deși în situația inițială destinația contractării a constituit amplasarea (provizorie) unei gherete fără drept de privatizare.

De menționat că în anul 2013, PMC, în lipsa deciziei CMC, a schimbat abuziv destinația lotului din ,,reconstrucția obiectivului existent” în ,,construcția unui obiectiv comercial din contul demolării gheretelor existente”, eliberând documentele permisive în acest sens¹⁹⁵. Auditul atenționează că reconstrucția unor gherete înseamnă a reface, a rezidi obiectivul existent, iar prin construcțiese înțelege executarea unor lucrări de zidire, care nu au legătură cu obiectele existente. Ulterior,PMC, în baza deciziei CMC nr.4/18-12 din 13.05.2014, a dat suplimentar în arendă aceluiași agent economic două terenuri din bd. Decebal nr.22/3, cu numerele cadastrale: 0100104065, de 0,0151 ha, și 0100104739 – de 0,0199 ha, având destinația lotului ,,pentru exploatarea obiectivului comercial și de alimentație publică cu încăperi auxiliare”. În cazul înstrăinării terenului la preț de piață, bugetul municipal ar fi încasat circa 45,3 mii euro, sau 906,0 mii lei¹⁹⁶. În același timp, conform actului de verificare al DGAURF din 26.10.2017, la contractul de arendă nr.6464 din 2014 au fost efectuate achitări la bugetul municipal în sumă totală de 56,8 mii lei, din care 35,5 mii lei reprezintă plățile în avans.

În cazul terenurilor arendate cunr.cad. 0100207302,cu suprafața de 0,11 ha, și cunr.cad. 0100207303,cu suprafața de 0,0453 ha, din bd. Ștefan cel Mare nr.3, mun. Chișinău, transmise SRL „Iralina”,a avut loc atribuirea acestora în arendă funciară netransparent, fără a fi expus la licitație un teren. Terenul respectiv a fost parte a terenului vecin, folosit pentru parcare auto. În cazul privatizării terenului cu suprafața de 0,11 haca teren aferent construcțiilor,bugetul municipal va fi lipsit de venituri de circa 330,0 mii euro, sau de 6765,0 mii lei¹⁹⁷(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12la prezentul Raport de audit).
Faptul dării în arendă SRL „Dione” a terenului cu nr.cad.0100113044,cu suprafața de 0,2723 ha pentru construcția parcării supraetajate, facilitează intenția beneficiarului de a obține drepturi preferențiale la deținerea terenului, care ulterior poate fi privatizat ca teren aferent, cu aplicarea prețului normativ al terenului, fiind cu mult mai mic decât prețul de piață. În cazul vînzării terenului prin licitație s-ar putea încasa în bugetul municipal circa 816,9 mii euro, ceea ce se echivalează cu circa 16746,5 mii lei¹⁹⁸(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

APL ale mun. Chișinău gestionează ineficient resursele funciare, lipsind o abordare de apărare a intereselor financiare și urbanistice ale municipiului. Ca urmare, în detrimentul intereselor publice sunt satisfăcute interesele private care sistemic acaparează proprietatea publică folosindu-se de lacunele legale existente și de pasivitatea funcționarilor publici municipali. Urmare a acțiunilor întreprinse și impactului acestora, se constată că PMC, prin instituțiile sale abilitate, nu a întreprins măsuri de inventariere a resurselor sale funciare, nu a acordat și nu a înregistrat corespunzător statutul terenului, iar neglijența circumstanțelor date a permis alocarea acestuia fără concurs și licitație în proporție neargumentată, fiind calificat drept ,,aferent” pentru un obiectiv edificat fără permisiunea proprietarului terenului în persoana CMC. Alocarea unei suprafețe excesive de terenoferă posibilitate beneficiarului să-l divizeze ulterior.Astfel, imobilul de pe terenul cu nr.cad. 0100213670a fost divizatîn două bunuri imobile independente, unul fiindvîndut către o persoană juridică, în vederea edificării unui bloc de locuințe, sfidând astfel prevederile art.6 și art.7 din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996. Astfel, auditul denotă că prețul de piață alunui terencu suprafața de 0,065 ha din această zonă (sectorul Centru) ar putea ajunge la 20.000 euro, iar la cursul de 20,5 lei pentru un euro s-ar fi putut încasa suma de 2665,9 mii lei¹⁹⁹(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

APL din mun. Chișinău acordă dreptul de efectuare a construcțiilor fără a fi asigurat dreptul de deținere a terenului de către beneficiarul construcției. Un exemplu elocvent poate servi Decizia CMC nr.11/8 din 31.10.2017 „Despre concepția privind construirea unui bloc auxiliar la Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” și a unui grup sanitar public în Scuarul Catedralei”. De menționat că, construcția trebuie efectuată atât pe terenul cu nr.cad. 0100519.223, cu suprafața de 475 m.p. (aferent unei construcții de 90 m.p.), cât și pe terenul cu nr.cad. 0100519.246, care, conform Deciziei nr.6/28 din 27.06.2013, este teren din domeniul public al mun.Chișinău, destinat unui parc public (zonei verzi), iar efectuarea construcțiilor în zona verde este interzisă. De menționat că APL nu au încheiat cu proprietarii construcției de pe terenul cu nr.cad. 0100519.223 un contract de arendă a terenului respectiv, prin ce au prejudiciat bugetul municipal.
În cazul existenței unor litigii privind înstrăinarea în baza deciziilor de judecată a unor terenuri municipale fără acordul APL, pînă la pronunțarea deciziei definitive, cu terenurile date sunt înfăptuite mai multe tranzacții, ceea ce permite beneficiarilor finali invocarea bunei credințe, deci pierderea de către APL a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri. Astfel, 20 de terenuri cu suprafață totală de 2,7991 ha proprietate a mun.Chișinău, care au fost înstrăinate fără participarea CMC, au deja proprietari noi. Prejudiciul cauzat poate fi estimat la un preț de piaţă (calcul efectuat în baza preţului de piață reieșind din amplasarea acestora) de aproximativ 5,5 mil. euro, echivalentul a 117,2 mil.lei. Această înstrăinare s-a efectuat fără acordul CMC, prin instanțele de judecatăși executorii judecătorești, care nu au ținut cont de recomandările făcute la acest subiect de către Curtea Supremă de Justiție²⁰⁰(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).
Modul de acordare a loturilor de pământ familiilor nouformate pentru construcția caselor individuale de locuit necesită îmbunătățiri regulamentare.

Astfel, în anul 2015 CMC a aprobat 10 decizii, din care 9 de înstrăinare a terenurilor proprietate municipală cu suprafața totală de 0,5658 ha, și o decizie de atribuire în folosință a terenului cu suprafața de 0,054 ha. Ulterior, au fost încheiate 9 contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor, în sumă totală de 6497,06 lei. Astfel, un ar de pământ a fost vândut cu 114,83 lei, pe când prețul de piață ar putea ajunge în sectoarele prestigioase, cum ar fi str. Ciocârliei, până la 30,0 mii euro pentru un ar²⁰¹. Actualmente prețurile variază de la 11,25 mii euro până la 15,83 mii euro²⁰².

Aprobarea deciziilor s-a efectuat în temeiul a 10 decizii și hotărâri judecătorești în ordin de contencios administrativ și al titlurilor executorii emise în baza lor. Imperfecțiunea cadrului legal și normativ ce nu stabilea statutul terenurilor destinate construcțiilor de case de locuit pentru familiile nou formate a permis înstrăinarea lor ulterioară. La fel,factorii de decizie ai PMC nu au întreprins măsuri de rigoare pentru contestarea situațiilor formate (detalii aferente acestui subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

Prevederile cadrului legal-normativ aferent procedurii de schimbare a destinației terenurilor sunt ambigue, în viziunea auditului, și creează premise de a fi interpretate în mod neunivoc.

Neținând cont de prevederile cadrului legal²⁰³, Consiliul com.Solonceni, prin Decizia nr.6/1 din 19.09.2016, a aprobat schimbarea destinației terenului agricol cu nr.cad.67455106.228, cu suprafața de 3,4781 ha, situat în extravilanul s.Tarasova, cu trecerea acestuia în categoria terenurilordestinate exploatării miniere. Potrivit aceleiași decizii, s-a stabilit că modificarea destinației se va efectua în timp de o lună după compensarea de către SRL ,,Sand & Gravel” (c/f 1013606002678)a pierderilor în sumă de 787,99 mii lei²⁰⁴. Totodată, auditul relevă că drept temei pentru adoptarea acestei decizii a constituit cererea proprietarului terenului – SRL ,,Sand & Gravel” și dosarul cadastral al obiectului nr.3-01/16, executat de către ÎS ,,IPOT”, la care este anexată încheierea pedologică, din conținutul căreia rezultă că bonitatea terenului nominalizat constituie 57 puncte.

Prin scrisoarea nr.12/4224 din 11.09.2017, DGT ,,Nord” a CNA a informat CL Solonceni că în cadrul urmării penale (începute la 06.01.2017) s-a stabilit că bonitatea reală a solului constituie79,86 puncte, iar în cazul în care în formula de calcul avea să fie inclusă bonitatea reală a terenului nominalizat, compensarea pierderilor trebuia stabilită în mărime de 1104,01 mii lei, sau cu 316,02 mii lei mai mult.

La data de 03.05.2017, cancelaria Primăriei com.Solonceni a înregistrat cu nr.81 solicitarea SRL ,,Sand & Gravel” de abrogare a deciziei cu privire la modificarea destinației terenului menționat și restituirea resurselor financiare achitate primăriei pentru schimbarea destinației, în sumă de 787,99 mii lei. CL Solonceni a acceptat solicitarea SRL ,,Sand& Gravel” și a aprobat Decizia nr.3/2 din 05.05.2017 (la doar 2 zile după înregistrarea solicitării în cancelaria primăriei) prin care se abroga decizia CL Solonceni nr. 6/1 din 19.09.2016. De menționat că decizia nominalizată nu a fost semnată de secretarul CL Solonceni, care aplicând prevederile art.20 alin.(3) din Legea nr.436-XV din 28.12.2006, a remis-o spre reexaminare către CL Solonceni. La data de 29.06.2017, CL Solonceni aprobă Decizia nr.4/3, prin care repetat a abrogat Decizia nr. 6/1 din 19.09.2016, care însă din nou nu a fost semnată de către secretarul CL Solonceni.

Procesul de privatizare a fondului de locuinţe a fost afectat de iregularități care au lipsit bugetele municipale de venituri considerabile.Realizarea procesului de privatizare a fondului de locuințe se efectueazăprin intermediul Comisiei de privatizare din cadrul CR²⁰⁵.

De exemplu, în perioada 2013-2016 în UAT Soroca și Edinețau fost privatizate în total 102 locuinţe, pentru care a fost achitată plata pentru privatizarea fondului locativ în sumă totală de 612,6 mii lei, sau prețul mediu fiind de 6,0 mii lei.Rezultatele auditării procesului de privatizare a fondului de locuinţe relevă unele deficiențe, care se exprimă prin următoarele:

preţul de privatizare a apartamentelor se calculează în mod automatizat conform unui program elaborat încă în anul 1994. PL „Locuința” este o componentă a SIA„Privatizarea locuinței”, care până în prezent nu a fost actualizat potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, iar indicii de amenajare indicaţi în acest program, care se folosesc la calcularea costului patrimoniului, nu corespund infrastructuriiactuale ale municipiilor. Totodată, lipsa datelor suficiente pentru justificarea rezultatelor obţinute nu inspiră convingerea în corectitudinea calculelor efectuate, fiind determinat riscul prejudicierii bugetului;
privatizarea spaţiului supranormativ al locuinței, contrar prevederilor art.5 şi art.10 din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993, s-a efectuat în lipsa unei Hotărâri de Guvern privind stabilirea prețurilor comerciale la data privatizării, Comisia aplicând metodologia aprobată prin HG nr.666 din 03.11.1993²⁰⁶, care nu mai corespunde realităţii, determinând preţul de vânzarea spaţiului locativ începând de la18 lei/m.p. Autoritatea respectivă nu a prezentat auditului adresări Guvernului pentru adoptarea unei hotărâri în acest sens. Reieșind din preţul mediu de piaţă pentru un m.p. de 200 euro (pentru mun.Soroca), bugetul municipal în perioada anilor 2013-2016 a ratat venituri estimate de audit în sumă de circa 3,8 mil.lei²⁰⁷.

APL nu au demonstrat abilităţi adecvate faţă de executarea funcţiilor atribuite de cadrul legal, exprimate prin neasigurarea sistării construcţiilor capitale pe loturile întovărășirilor pomicole, care potrivit prevederilor legale au fost interzise²⁰⁸.

Pe întreg teritoriul țării sunt înregistrate 6,2 mii ha de terenuri destinate loturilor pomicole, din acestea – 3,5 mii ha neprivatizate și 2,7 mii ha privatizate, sau 43,5% din total. Potrivit art.36 lit.a) din Codul funciar, loturile pomicole sunt catalogate ca terenuri cu destinație agricolă, care, indiferent de forma de proprietate, sunt folosite pentru desfășurarea activității în scopul obținerii de produse agricole și pentru amplasarea obiectivelor de infrastructură a agriculturii. Rezultatul verificărilor de audit relevă că loturile destinate întovărășirilor pomicole nu sunt utilizate conform destinației prestabilite. Astfel, în cazul ÎP „SIDEV” mun.Chișinău (42,8 ha) și ÎP „Luci” (12,1 ha) com.Solonceni, acestea reprezintă, în majoritatea cazurilor, curți individuale pe care sunt construite case de locuitcapitale.

Analiza datelor din SIA „Cadastrul Fiscal” relevă că în ÎP„Sidev” din mun.Chișinău sunt înregistrați 647 deținători de loturi pomicole (care și-au înregistrat drepturile de proprietate), din aceștia – 37 dețin și construcții capitale. Ca rezultat al analizei acestor construcții capitale s-a constatat că 28 de deținători din 37 înregistrează construcții cu suprafața de până la 100 m.p.; 4 – de la 100 la 120 m.p., și 5 –mai mult de 120 m.p. Totodată, în timp ce cadrul legal interzice, APL ale mun.Chișinău în 2014 și 2017 a eliberat la 2 persoane fizice²⁰⁹ autorizații de construcție a căsuțelor de livadă și a unui garaj.

Mai mult decât atât, au fost identificate și alte construcții care nu sunt înregistrate în modul stabilit. Prin urmare, după vizita în teren și vizualizarea datelor din RBI, misiunea de audit a constatat alte 36 de construcții capitale, unele din ele fiind finalizate, iar altele în stadiu de construcție.

În aceste condiții, terenurile alocate pentru întovărășiri pomicole nu se exploatează conform destinației prestabilite și persistă riscul că în viitor terenurile menționate să se transforme în loturi pentru construcția caselor de locuit, bugetele locale ratând în așa mod venituri bugetare.

Construcții capitale amplasate pe loturile pomicole.

$d:\e_coliba\desktop\cadastru\chisinau\intov pomic videv\img_20171011_141509.jpg$ $d:\e_coliba\desktop\cadastru\chisinau\intov pomic videv\img_20171011_141126.jpg$
$d:\e_coliba\desktop\cadastru\chisinau\intov pomic videv\img_20171011_141335.jpg$ $c:\users\a_lisii\appdata\local\temp\rar.120\20171004_131302.jpg$

Auditul constată aplicarea neconformă de către APL a prevederilor Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 cu referire la terenurile care nu au fost primite conform prevederilor art.11 din Codul funciar.

Potrivit prevederilor art.4 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 „Terenul de pe lângă casă atribuit în folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I din Anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află. În cazul în care, după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept, ori se înstrăinează în alt mod conform legislației”.

De asemenea, și art.8 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 prevede că „nu sunt supuse vânzării-cumpărării loturile de pământ de pe lângă casă aflate în folosința temporară a cetățenilor, precum și terenurile a căror suprafață depășește norma prevăzută de legislație. Terenurile menționate se vând conform art.4.”. Deci doar pentru aceste terenuri poate fi aplicat prețul normativ al terenurilor cu destinație agricolă, al loturilor de pământ de pe lângă casă și al loturilor pomicole, specificat în poziția I din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 04.09.1997 (621,05 lei), precum și pct.4 din Nota la aceeași Anexă („Prețul normativ al terenurilor cu destinație agricolă, loturilor de pământ de pe lângă casă și al terenurilor întovărășirilor pomicole se calculează prin aplicarea coeficientului 0,3 la tarifele specificate la poziția I din anexă”).

Deși, în principiu, nu puteau exista terenuri aferente caselor de locuit²¹⁰ cu suprafețe mai mari decât norma prevăzută de legislație, cu excepția cazului de calculare greșită a suprafețelor sau ocupării abuzive a terenurilor, APL aplică neregulamentar prețul normativ de621,05 lei și coeficientul de diminuare 0,3 pentru terenurile ocupate abuziv.

Astfel, APL ale mun. Chișinău, conform deciziei CMC nr.2/28-16 din 09.03.2017, însă contrar cadrului legal existent, au permis privatizarea de către o persoană fizică a terenului cu suprafața de 625 m.p. destinat construcției caselor de locuit particulare din str.Carierei 4/1 (c/c 0100415294) la un preț neindicat și darea în arendă a unui teren de 90m.p. ocupate abuziv, prin ce au prejudiciat bugetul municipal cu suma de circa 62,5 mii euro, sau circa 1281,2 mii lei.

La examinarea documentelor existente în dosarul privind privatizarea lotului de pământ de pe lângă casa din str.Carierei 4/1, auditul a constatat lipsa documentelor care ar confirma alocarea terenului dat pentru construcția casei. Datele din Registrul bunurilor imobile relevă că casa de locuit cu lit.B, garajele 2 și 3, beciul cu lit.I, bucătăria de vară cu lit.1 și 4 au fost date în exploatare și înregistrate pe terenul din str.Circului nr.49/1, fiindu-le atribuitenr.cad. 0100415019.02 și 0100415019.03. De asemenea, actul de constatare al OCT Chișinău nr.158349 din 24.10.2014 indică că aceste construcții, deși sunt înregistrate pe terenul din str.Circului nr.49/1, de fapt se află pe str.Carierei nr.4/1. Construcțiile menționte au fost date în exploatare contrar cadrului legal-normativ²¹¹ pe str.Circului nr.49/1, conform procesului-verbal de recepție finală nr.89-i din 24.03.2004, semnat de vicepretorul sect.Râșcani, șeful Direcției funciare (deși a indicat că terenul nu este legalizat), șeful Departamentului arhitectură și urbanism și viceprimarul mun.Chișinău. De asemenea, în certificatul privind stabilirea regimului urban nr.2935-i din 24.02.2004 deși se indică construcția imobilului în afara hotarelor terenului din str.Circului nr.49/1, precum și că „înregistrarea imobilelor construite neautorizat la OCT Chișinău poate avea loc numai după stabilirea modului de folosire a terenului aferent”, drepturile asupra construcțiilor au fost înregistrate înaintea înregistrării drepturilor asupra terenului aferent.

De menționat că terenul de circa 35m.p. aferent gardului construit înre terenul din str.Carierei nr.4/1 și vecinii săi nu este inclus în niciun teren și nu are înregistrate drepturile asupra lui, prin urmare nu este asigurată impozitarea acestuia.

Contrar celor indicate, în baza deciziei respective, la 23.03.2017 contractul de vânzare-cumpărare nr.21728 privind terenul din str.Carierei nr.4/1 (nr.cad. 0100415294), cu suprafața de 625 m.p. la prețul de 733,62 lei²¹² a fost semnat de viceprimar, Primarul general, șefuladjunct al DGAURF și un executant responsabil neidentificat. Borderoul de calcul al terenului a fost întocmit de un executant și contrasemnat de viceprimar, Primarul general și șefuladjunct al DGAURF. Proiectul de decizie respectiv a fost coordonat de către executant, șeful Secției atribuire și documentare funciară (sector necomercial), șeful Secției control și evidența plăților funciare, adjunctul și arhitectul-șef interimar al mun.Chișinău.

De menționat că auditului nu a fost prezentat contractul de arendă a terenului de 90 m.p.

La 28.03.2017 beneficiarul a achitat în buget plățile respective, inclusiv 350 lei pentru perfectarea deciziei și 394 lei pentru întocmirea planului cadastral.Conform RBI, 625 m.p. din str.Carierei nr.4/1, conform prețurilor evaluate de OCT, valorează 341,11 mii lei. Totodată, conform prețurilor de piață, 100m.p. de teren valorează circa 10,0 mii euro. Deci, valoarea de piață a terenului este de fapt 62,5 mii euro.

De menționat că și terenul din str.Circului nr.49/1 (nr.cad 0100415019) cu suprafața de 821 m.p. a fost procurat la 24.07.2002 în baza deciziei Primăriei mun.Chișinău nr.16/31-37 din 04.07.2002, la prețul de 1494,22 lei, semnate de viceprimar și șeful Direcției funciare. Nici în decizia în cauză nu a fost indicat la ce preț urma a fi vândut terenul. De menționat că casa de locuit din str.Circului nr.49/1 a fost dată în exploatare conform pct.1.23 din Decizia PMC nr.5/15-2 din 21.02.2002 împreună cu construcțiile de pe alte 86 de terenuri. În decizie nu este specificat clar dacă beneficiarii acestor construcții sunt și proprietarii terenurilor în cauză.În dosarul cadastral aferent terenului din str.Circului nr.49/1 un astfel de document lipsește.

Nefiind acordate ca terenuri pentru construcția caselor de locuit, terenurile respective nu puteau fi privatizate ca terenuri aferente caselor de locuit, fiind necesară vânzarea acestora prin licitație, ceea ce nu s-a efectuat.

APL din mun.Chișinău nu asigură întocmirea contractelor de folosire a terenurilor proprietate municipală. Verificarea selectivă a unor terenuri din masivul cadastral 0100415 a stabilit că:

terenul cu nr.cad. 0100415.195, cu suprafața de circa 325,1 m.p. se folosește ilegal de proprietarii terenului din str.Circului nr.49/1;
terenul cu nr.cad. 0100415.180, cu suprafața de circa 150,0 m.p. se folosește ilegal de proprietarii terenului din str. Carierei nr. 32(nr.cad. 0100415.179);
terenul, de 176 m.p. se folosește ilegal de proprietarii terenului din str. Cariereicu nr.cad. 0100415.022;
terenul de 55,0 m.p. se folosește ilegal de proprietarii terenului din str. Carierei nr.18/Acu nr.cad. 0100415.028.

Atribuirea gratuită a loturilor de teren (pentru construcția caselor de locuit individuale) s-a efectuat de către APLale mun.Soroca în lipsa procedurilor de control, urmare a cărui fapt bugetul local a fost lipsit de mijloace, evaluate de audit, în sumă de circa 426,3 mii lei.Verificările efectuate denotă că, la emiterea deciziei de atribuire a lotului de teren pentru construcția casei de locuit, CM şi primăria mun. Soroca nu au ținut cont de proprietățile (spațiul locativ) deținute de către beneficiari, fiind luate în considerare doar adeverințele ce atestă lipsa spațiului locativ depuse anterior concomitent cu cererea de alocare a terenului. Astfel, prin contrapunerea informațiilor prezentate de beneficiari și cele din baza de date a ÎS „Cadastru”, auditul a constatat 5 cazuri (din 25 verificate) de eliberare neregulamentară a loturilor de teren pentru construcția caselor de locuit cu suprafața de 0,3 ha, inclusiv persoanelor care după depunerea cererii și-au procurat spațiu locativ sau anterior l-au vândut.
APL ale mun. Bălți, contrar prevederilor pct.4 lit.a) din HG nr.984 din 21.09.1998 de mai mulți ani efectuează transmiterea în proprietate privată a terenurilor aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, deși terenurile urmau a fi transmise în proprietatea asociației de coproprietari în condominiu, conform prevederilor art.5 din Legea nr.913 din 30.03.2000. Ca urmare, apare riscul ca, la schimbarea proprietarului apartamentului, acestuia să nu-i fie transmis și dreptul de proprietate asupra terenului aferent. Astfel, în 2016 au fost transmise în proprietate la 7 proprietari de aprtamente²¹³ cota-parte²¹⁴ în terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate.
APL nu asigură o monitorizare eficientă a modului cum sunt administrate blocurile de locuințe aflate în proprietate publică, fapt ce permite proprietarilor de apartamente de a efectua, contrar cadrului normativ în vigoare²¹⁵, lucrări capitale de extindere a locuințelor private, deteriorând astfel fațadele blocurilor de locuit și rezistența acestora.Mai mult decât atât, suprafața extinsă a spațiului locativ nu este supusă înregistrării la OCT și, implicit, nici impozitării, fapt ce conduce la ratarea unor venituri suplimentare de bugetele locale.

În acest sens, auditul menționează că neregulile menționate persistă în toată republica. Rezultatele vizitelor în teren au scos în evidență prezența a 7 anexe la blocurile de locuințe din s.Coșnița (str. Păcii, nr.cad. 3818113.052 – 3818113.063), care nu au fost înregistrate în modul corespunzător și, respectiv, nu sunt calculate impozitele pe proprietate. Unele poze pot fi vizualizate în continuare:

$d:\a_lisii\desktop\20170727_121139.jpg$ 20170801_143013 (1)

$d:\a_lisii\desktop\20170801_143058 (1).jpg$

Yüklə 1,45 Mb.

Dostları ilə paylaş:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... 20