Bhagavad-gita

Diwali – simbolul victoriei luminii asupra întunericului

    Diwali sau Dipawali sau Deepavali este cea mai mare si mai importanta sarbatoare din India, celebrata in luna octombrie sau noiembrie a fiecarui an, marcand ultima recolta inainte de sosirea iernii. Festivalul si-a extras numele de la cuvintele (avali) si lampi de lut (deepa) – acele lampi de exterior pe care indienii le aseaza in fata caselor  simbolizand astfel lumina interioara care protejeaza familia de fortele spirituale ale intunericului. Festivalul are aceeasi importanta pentru hindusi la fel cum are Craciunul pentru Crestini.
    India a fost o societate agricola iar oamenii cautau mereu binecuvantarea zeitei bogatiei Lakshmi, ocazie cu care, de Diwali,  inchideau cartile contabile si incepeau sa se roage pentru succes si un inceput bun pentru noul an financiar. Astazi, aceasta practica se extinde si in afaceri, se celebreaza nu numai in India, iar a doua zi dupa Diwali marcheaza prima zi a noului an financiar.
    Indienii sarbatoresc Diwali prin petreceri de familie, cu lampi sclipitoare de lut, focuri de artificii, siruri de lumini electrice, focuri de tabara, flori, impart dulciuri in cinstea zeitei  Lakshmi. Unii cred că Lakshmi rataceste in aceasta zi pe Pamant cautand case in care va fi binevenita. Oamenii isi deschid portile, ferestrele si lampile de lumina pentru a o invita in casa pe Lakshmi.
    De-a lungul secolelor, Diwali a devenit un festival national, apreciat de majoritatea indienilor, indiferent de credinta: hindusi, jainisti, budisti si sikh.
    * In nordul Indiei se sarbatoreste intoarcerea regelui Rama de la Ayodhya dupa ce l-a invins pe Ravana prin randuri de lampi luminoase de lut.
    * In sudul  Indiei se sarbatoreste ziua in care Krishna l-a invins pe demonul Narakasura.
    * In vestul Indiei festivalul marchează ziua in care Vishnu, Salvatorul (unul din principalii zei ai  Sfintei Treimi hinduse) l-a trimis pe regele demon Bali sa conduca lumea subterana.
    In toate interpretările festivalului exista un inel comun: marcheaza victoria binelui asupra raului!
    Comunitatile non-hinduse au alte motive de a celebra sarbatoarea Diwali:
    * In Jainism marchează Nirvana sau trezirea spirituala a lui Mahavira in 15 octombrie, 527 i.Hr.
    * In Sikhism marcheaza ziua in care Guru Hargobind Ji, al saselea  Guru Sikh a fost eliberat din inchisoare.
    Cinci zile de Diwali
    In prima zi de Diwali, gospodinele considera ca este de bun augur sa curate casele pentru primavara si cumpara aur sau ustensile de bucatarie.
    In a doua zi, oamenii isi decorează casele cu lampi de lut sau diyas si creaza diverse modele  pe podele – numite rangoli – cu ajutorul pudrelor colorate sau nisip.
    Aceasta este ziua principala a festivalului, familiile se aduna impreuna pentru a o celebra pe Lakshmi Puja, fac o rugaciune speciala pentru zeita Lakshmi, urmata de mancare imbelsugata si spectacol de artificii.
    Diwali marcheaza prima zi a noului an, prietenii si rudele vin in vizita cu cadouri si rostesc cele mai bune urari pentru noul sezon.
    In ultima zi a Diwali, fratii viziteaza surorile lor casatorite, le ureaza prosperitate, dragoste si mese generoase.
     pentru indieni sau pentru hindusi!

model pentru un calendar hindus:


1 Mai,
Sri Narasimha-caturdasi: Apariţia Domnului Sri Narasimha. Post complet până la apusul soarelui, după aceea prasasadam fără cereale (anukalpa).

, 2 Mai,
Purnima (lună plină).
Sri Krsna Phula-dola şi Salila-vihara (jocuri în apă).
Dispariţia lui Srila Paramesvari Dasa Thakura.
Ziua apariţiei lui Sri Sri Radha-Ramana.
Ziua apariţiei lui Srila Madhavendra Puri.
Ziua apariţiei lui Srila Srinivasa Acarya
Buddha Purnima: Ziua apariţiei lui Buddha.


Luna TRIVIKRAMA

7 Mai,
Ziua Dispariţiei lui Srila Raya Ramananda.

11 Mai,
Sfârşitul lui Candana-yatra.

, 13 Mai,
Krishna-ekadasi.
Apara-Ekadasi (post).

14 Mai,
Krishna-dvadasi.
Parana în jur de 09:22 a.m.
Întreruperea postului intre răsăritul soarelui şi 9:22 a.m.
Ziua apariţiei lui Srila Vrndavana Dasa Thakura.
Sfârşeşte Tulasi-Salagrama Jala-dana.


Începe luna suplimentară PURUSOTTAMA

27 Mai,
Padmini Ekadasi (post).

28 Mai,
Gaura-dvadasi.
Parana în jur de 09:21 a.m.
Întreruperea postului intre răsăritul soarelui şi 9:21 a.m.

Aprilie 2,
Purnima
Rasa-yatra of Sri Balarama.
Krsna Vasanta Rasa.
Apariţia lui Srila Vamsivadana Thakura and
Apariţia lui Srila Syamananda Pandita.

Luna lui Madhusudhana

8 Aprilie
Ziua dispariţiei lui
Only registered users can see links on this forum!
Register or Login on forum!

, 10 Aprilie
Ziua dispariţiei lui
Only registered users can see links on this forum!
Register or Login on forum!


13ap,
Ziua dispariţiei lui Vrndavana Dasa Thakura
14 Aprilie
Krsna-ekadasi.
Varuthini Ekadasi. (zi de post).
Începutul lui Tulasi-Salagrama Jala-dana.

15 Aprilie
Krsna-dvadasi.
Parana la 09:31 a.m.
Întreruperea postului între răsăritul soarelui şi 09:31 a.m.

17 Aprilie
Ziua apariţiei lui Srila Gadadhara Pandita.

20 Aprilie
Începe Candana-yatra (timp de 21 de zile)
Akşaya-tritiya

23 Aprilie
Jahnu-saptami
Şri Jahnavi Puja (Şri Ganga puja)

25 aprilie
Apariţia lui Jahnava Devi (consoarta Domnului Nityananda)
Apariţia lui Sita Devi (consoarta Domnului Rama)
Ziua dispariţiei lui Şri Madhu Pandit.

27 Aprilie
Gaura ekadaşi
Molini ekadaşi (zi de post) pentru Europa

28 aprilie
Gaura ekadaşi
Molini ekadaşi (zi de post)

29 aprilie
Parana 09:28 a.m.
Rukmini Dvadasi vrata.
Întreruperea postului între răsăritul soarelui şi 09:28 a.m


Varuthini Ekadasi

Yudhişthir Maharaj spuse:
„O Vasudev, Îţi ofer plecăciunile mele pline de respect. Te-aş ruga să descrii acum partea întunecată a lunii Vaişak [aprilie-mai] inclusiv meritele şi influenţa ei specifică.”
Domnul Şri Krişna spuse:
“O rege, în lumea aceasta şi în următoare cel mai auspicios şi mărinimos Ekadaşi este Varuthini Ekadaşi, care are loc în timpul fazei întunecate a lunii Vaişak.
Cel ce urmeză postul total de această zi sfântă, distruge reacţiunile faptelor sale negative (păcătoase), obţine continuu fericire şi norocul îl urmează.
Postind de Varuthini Ekadaşi face chiar şi o femeie nefericiă să atingă fericirea.
Cel ce urmează regulile acestui Ekadaşi atinge realizarea plăcerilor materiale în această viaţă, după care atinge mokşa (eliberarea din prizonieratul lumii materiale).
Varuthini Ekadaşi distruge păcatele tuturor celor ce-l urmează şi salvează oamenii de la mizeriile renaşterii.

Urmând în mod corespunzător acest Ekadaşi, regele Mandhata s-a eliberat din lumea materială. Mulţi alti regi au beneficiat în urma respectării acestui Ekadaşi, ca Maharaja Dhundhumara, din dinastia lui Ikşvaku, care astfel a scăpat de lepra pe care o primise ca pedeapsă în urma blestemului Domnului Şiva.
Orice merite care se pot obţine prin executarea diferitelor austerităţi şi penitenţe timp de zeci de mii de ani pot fi obţinute de cel ce urmează Varuthini Ekadaşi.
Meritele pe care le atinge cel ce donează o mare cantitate de aur în timpul unei eclipse solare în locul sfânt Kuru-kşetra, le atinge cel ce urmează Varuthini Ekadaşi.
Cu adevărat cel urmează acest Ekadaşi cu iubire şi devoţiune cu siguranţă îşi va atinge toate ţelurile în această viaţă şi în următoarea.
Pe scurt, acest Ekadaşi este pur foarte elevant şi distrugătorul tuturor păcatelor.

“Mai bine decăt să donezi cai, e să donezi elefanţi iar
mai bine decât să donezi elefanţi, e să donezi pământ.
mai bine decât să donezi pământ , e să donezi sămânţe de sesam, iar
mai bine decât asta e să donezi aur.

Încă mai bine decât să donezi aur, e să donezi grâne, pentru că toţi strămoşii, semizeii, şi fiinţele umane sunt satifăcute mâncând grâne.
De aceea nu există o activitate caritabilă mai bună decât aceasta în trecut, prezent sau viitor.
Totuşi cei învăţaţi au declarat că a dărui o fată tânără în căsătorie unei persoane calificate, este egală cu dăruirea grânelor de mâncare.
Şri Krişna spuse că donarea vacilor este de asemenea egală cu donarea grânelor de mâncare.
Totuşi mai bună decât toate aceste acte de caritate este răspândirea cunoaşterii transcendentale printre ignoranţi.
Totuşi toate aceste merite pot fi atinse de cel ce urmeză postul de Varuthini Ekadaşi.

Cel ce se hrăneşte din dota fetei va fi chinuit pe planetele infernului până la inundarea universului, o Bharata. De aceea fiecare trebuie să fie foarte atent să nu risipească dota fetelor.
O cel mai bun dintre regi, orice familist, care-şi însuşeşte dota fetei datorită lăcomiei, care încearcă să-şi vândă fata, sau care ia bani de la cel căruia i-a dat fata în căsătorie, devine o pisică ordinară în viaţa următoare. De aceea se spune că cel care, sub form unui act sacru caritabil oferă o tânără fată în căsăstorie, decorată cu tot felul de ornamente, şi însoţită de dotă, obţine merite care nu pot fi descrise nici de către Citragupta, secretarul şef al lui Yama-raja (Semizeul Disciplinei – care domneşte peste cei morţi – pedepsindu-i pentru activităţile păcătoase şi pregătindu-i pentru următoarea destinaţie materială).
Aceleaşi merite pot fi obţinute de cei ce postesc de Varuthini Ekadaşi.

În ziua dinaintea postului de Ekadaşi –dasami- trebuie să respecţi următoarele reguli : să nu mănânci
- din vase de aramă
- nici un fel de urad dal, sau linte roşie
- năut
- kondo
- spanac
- miere
- în casa altei persoane
- mai mult decât o dată
- să te reţii de la activităţi sexuale.

De ziua de Ekadaşi trebuie să te reţii de la următoarele activităţi:
- jocuri de noroc
- sport
- dormit în timpul zilei
- să mănânci nuci sau frunze de betel
- să te speli pe dinţi
- să răspândeşti zvonuri
- să vezi greşeli la alţii
- să vorbeşti cu cei care sunt ignoranţi dpdv spiritual
- să te mânii
- să minţi.

În ziua de după Ekadaşi – evadasi- trebuie să te reţii de la următoarele activităţi: să nu mănânci
- din vase de aramă
- nici un fel de urad dal, sau linte roşie
- miere
- în casa altei persoane
- mai mult decât o dată
- să te reţii de la activităţi sexuale
- să nu te bărbiereşti
- să nu minţi
- să nu execuţi o muncă sau activitate obositoare
- să nu-ţi ungi corpul cu ulei.

Domnul Krişna continuă:
Cel ce urmează Varuthini Ekadaşi în acest fel se eliberează de orice reacţiuni păcătoase şi ajunge în lumea spirituală. Cel care-L venerează pe Domnul Janardana în această zi de Ekadaşi, stând treaz toată noaptea, se eliberează de asemenea de toate reacţiunile păcătoase şi ajunge în lumea spiritual. De aceea o rege, celui căruia îi este teamă de păcatele sale şi reacţinile acestora asupra sa, şi astfel se teme de moarte, trebuie să urmeze Varuthini Ekadaşi postind foarte strict. În cele din urmă, o nobile Yudhişthir, cel care aude sau citeşte glorificarea acestei zile sacre Varuthini Ekadaşi, obţine meritul ce rezultă din donarea a o mie de vaci şi va atinge în cele din urmă lăcaşul spiritual al Domnului Vişnu.

Tratatele sacre ale înţelepciunii: Vede, Upanishade, Vedanta

de Dan Bozaru

 

Cele patru Vede hinduse constituie scrierile fundamentale, cu un profund suport spiritual, ale poporului Indiei şi ale filozofiei sale despre lume şi viaţă. În mare, cuvântul Veda semnifică “cunoaşterea universală” şi provine de la rădăcina “vid”, care înseamnă “cunoaştere”. Cele patru Vede sunt:

1) Rig-Veda, care conţine imnuri dedicate divinităţii, mantra-e şi diferite alte ritualuri şi procedee.

2) Yajur-Veda, care oferă cunoaşterea comportamentului corect în societate.
3) Sama-Veda, care constituie practic o sinteză a primelor două Vede sub forma cânturilor şi a muzicii.
4) Atharva-Veda, care oferă ştiinţa magiei şi a diferitelor altor tehnici spirituale, în scopul de a-l scăpa pe om de suferinţă şi de a-l face fericit. 

Esenţa cunoştinţelor şi învăţăturilor prezentate în Vede este cuprinsă în cele 108 Upanishade, care au fost păstrate până în zilele noastre. Sistemul filozofic de ansamblu, pe care se sprijină aceste Upanishade - un fel de rezumat sau sinteză a celor patru Vede - se numeşte Vedanta; literal, acest cuvânt înseamnă “sfârşitul sau concluzia Vedelor”.

 

“Neti…Neti…”

 

Structura atomică a materiei a fost gândită şi propusă în antichitate, se spune, de filozoful grec Democrit din Abdera. La această concepţie, ştiinţa modernă a mai adăugat un extrem de complicat joc al electronilor, protonilor, neuronilor şi al altor particule subatomice de diferite tipuri, al forţelor şi câmpurilor de forţă care toate, împreună, constituie un adevărat univers la scară miniaturală, structurat ca o replică fidelă a macrocosmosului exterior.

Din perspectiva spirituală, marii înţelepţi care au scris Upanishadele au realizat Adevărul Ultim printr-o contemplaţie profundă asupra naturii esenţiale ce caracterizează fiinţa umană şi, în general, întreaga manifestare. Atunci când au reuşit să facă total abstracţie de orice influenţă sau tendinţă a personalităţii lor, cufundându-se în acea stare plină de pace şi fericire infinită, ce exprimă cauza şi totodată suportul tuturor lucrurilor şi fiinţelor din Creaţie, ei au înţeles în mod perfect misterul ce reprezintă fundamentul oricărei manifestări; la nivel de conştiinţă, expansionaţi astfel în nemărginire, ei au realizat unitatea indisolubilă cu orice tip de manifestare în Creaţie, fie că aceasta se referă la un atom, la o particulă, galaxie, acţiune, fenomen, lucru sau fiinţă.

S-a constatat însă că o astfel de stare de conştiinţă extrem de elevată este practic imposibil de descris cu acurateţe. Căutând totuşi să o exprime, marii înţelepţi au apelat în mod repetat la negaţii şi au arătat, prin aceasta, că starea respectivă nu reprezintă nici pământul, nici floarea, nici apa, nici muntele, nici casa, nici corpul, nici stelele, nici mintea, adică nu se aseamănă cu absolut nimic din întreaga creaţia manifestată; totuşi, în mod paradoxal, Creaţia are ca fundament tocmai această Realitate Ultimă Indescriptibilă. Tehnica negaţiei utilizată de înţelepţii Upanishadelor este exprimată în limba sanscrită prin cuvintele “Neti…Neti…”, care înseamnă “nu este nici asta, nici asta, nici asta…”, răspuns ce jalonează în fapt introspecţia fiinţei umane în sensul următoarei întrebări: “Cine sunt eu (cu adevărat)?”

 

Paradoxul afirmaţiei “Acesta este Acela” din Upanishade

 

Când se ajunge însă la etapa descrierii identităţii dintre Sinele individual sau Atman, adevărata şi suprema natură divină a omului, cu Sinele Universal sau Paramatman (Dumnezeu), vocabularul concis al tehnicii de mai sus se dovedeşte chiar şi el cu totul insuficient. De aceea, înţelepţii s-au văzut nevoiţi să exprime acest lucru în felul următor: “Acesta este Acela”.

Pentru laici, o asemenea propoziţie pare lipsită de orice înţeles; chiar şi pentru cel ajuns la un anumit nivel spiritual, deşi îi oferă anumite indicaţii, ea se dovedeşte a fi încă greu de pătruns. Astfel, deşi majoritatea lumii înţelege acum vocabularul şi ideile exprimate de Democrit, frazele şi exprimările din Upanishade continuă să pară precum un mister insondabil.

Dacă marii înţelepţi au spus că “Acesta este Acela”, atunci înseamnă că “Dumnezeu eşti tu; iar tu eşti Dumnezeu”, aspect regăsit şi în enigmatica afirmaţie din Biblie: “Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea Sa”.

În doctrina Vedelor, Brahma este Creatorul, adică cel care a dat naştere întregului Univers; şi, întrucât l-a creat, el a fost privit în mod implicit ca fiind însuşi acest Univers. Această noţiune şi credinţă poartă numele de panteism şi ea relevă faptul că există o singură Natură care cuprinde şi dă naştere la tot. de aceea, Dumnezeu a putut fi văzut, exprimat şi adorat în apusul şi răsăritul soarelui, în flori sau în orice altceva din jur. Înţelepţii care au scris Upanishadele au preluat cuvântul “Brahma”, dar i-au conferit un cu totul alt înţeles. Astfel, ei au argumentat că - într-o ultimă analiză- dacă nu există nici o deosebire între Sinele Real şi restul Creaţiei, atunci Tu (ca scânteie divină) eşti însăşi această Creaţie. Cu alte cuvinte, Tu eşti Brahma (Acela): “Tat tvam Asi”. În acest fel, s-a eliminat orice posibilitate de dualitate, de existenţă separată a lui Dumnezeu şi a Naturii, a omului şi a lui Brahma etc. Nu există decât o singură realitate aflată la începutul, cât şi la sfârşitul a orice: TU.

 

Citiţi şi:

Esenţa învăţăturii din Katha Upanishad

 

ianuarie 2007

yogaesoteric