Bhagavad-gita

BHAGAVAD-GITA Introducere
-I-

Cartea inaia numita

DESCUMPANIREA LUI ARJUNA

Dhritarashtra¹%N1 a spus:

1. Ce au facut, Sanjaya, ai mei si fiii lui Pandu, adunati gata de lupta, in Campia Legii%N2², in Kurukshetra?
Sanjaya³ a spus:

2. Dupa ce a vazut armata fiilor lui Pandu, desfasurata in linie de bataie, regele Duryodhana apropiindu-se de invatatorul [sau]⁴ a rostit cuvintele:

3. Priveste, invatatorule, marea armata a fiilor lui Pandu, desfasurata in linie de bataie de catre priceputul tau discipol, fiul lui Drupada%N5⁵.

4. Acolo sunt viteji, mari arcasi de seama lui Arjuna si Bhima⁶, in batalie: Yuyudhana⁷, Virata⁸ si Drupada cu carul [sau] mare⁹,

5. Dhrishtaketu, Cekitana si puternicul rege din Kashi, Purujit, Kuntibhoja si regele Shaibya cel [puternic ca un] taur [printre] oameni.

6. Si Yudhamanyu cel indraznet si Uttamaujas cel puternic, fiul lui Subhadra si fiii lui Draupadi, toti cu care mari.

7. Cunoaste-i pe cei mai de seama dintre ai nostri, tu primul intre cei de doua ori nascuti¹⁰; ca sa-i stii, ti-i voi numi pe acesti conducatori ai oastei mele:

8. Tu [ansuti] si Bhishma si Karna si Kripa, invingatori in batalii, Ashvatthaman si Vikarna, precum si fiul lui Somadatta,

9. Si multi alti eroi care au renuntat la viata pentru mine, cu felurite arme de atac, indemanatici in lupta.

10. Putina este oastea noastra, aflata in seama lui Bhishma, multa este oastea lor, aflata in seama lui Bhima.

11. Oriunde ati fi, toate mariile voastre, fiecare din locul in care sta, doar pe Bhishma sa-l pazeasca.

12. Spre bucuria acestuia¹¹, cel mai batran din [neamul] Kuru, strabunul cel voinic¹², dand un racnet puternic ca de leu, a suflat in scoica.

13. Atunci, scoicile si tobele mari, tobele mici, trompetele mari rasunara deodata; vuietul a fost clocotitor.

14. Atunci, in marele lor car tras de cai albi, Madhava¹³ si Pandava¹⁴, suflara in scoicile lor divine.

15. Hrishikesha [a suflat] in [scoica] Pancajanya, Dhananjaya in Devadatta si Vrikodara cel crunt in fapte, in marea scoica Paundra.

16. Regele Judhishthira, fiul lui Kunti [a suflat] in Anantavijaya, Nakula si Sahadeva in Sughosha si Manipushpaka.

17. Marele arcas din Kashi si marele razboinic Shikhandin, Dhrishtadiumna si Virata si neanvinsul Satyaki,

18. Drupada, fiii lui Drupadi si regele Saubhadra cu bratul mare, din toate partile, o rege, faceau sa sune fiecare scoica sa.

19. Sunetul tumultuos a sfasiat inimile celor ai lui Dhritarashtra, facand sa rasune cerul si pamantul.

20. Atunci, vazandu-i pe cei ai lui Dhritarashtra gata [de lupta], Pandava, al carui steag purta o maimuta [ca semn], cand sa inceapa lupta, ridicandu-si arcul,

21. ii spuse, o rege, aceste vorbe lui Hrishikesha: „Opreste-mi carul meu, o Acyuta, intre cele doua osti,

22. Ca sa-i vad aliniati si dornici de lupta pe cei cu care mi-e dat sa ma lupt in aceasta batalie ce se starneste.

23. Pe cei stransi aici, ii vad dornici sa se lupte, dornici sa faca in lupta placul netrebnicului fiu al lui Dhritarashtra.¹⁵ ”

24. La aceste cuvinte ale lui Gudakesha, o Bharata, Hrishikesha oprind intre cele doua armate carul neantrecut,

25. in fata lui Bhishma, Drona si a tuturor regilor, spuse: „O, fiu al lui Pritha, priveste-i adunati pe toti acestia din nemul lui Kuru.”

26. Fiul lui Pritha zari atunci cum stateau in ambele osti, parinti, strabuni, invatatori¹⁶, unchi, frati, copii, nepoti si ortaci, socri si prieteni.

27. Fiul lui Kunti¹⁷ vazandu-si toate rudele aliniate, in descumpanire, vorbi indurerat:
Arjuna a spus:

28. Privindu-mi neamul, o Krishna, adunat dornic de a se bate, mi se inmoaie picioarele, gura mi se usuca.

29. Prin trup imi trece un fior, mi se ridica parul, [arcul] Gandiva imi scapa din mana si pielea imi arde;

30. Nu ma pot tine pe picioare, mintea mi se risipeste, iar semnele, o Keshava, le vad potrivnice;

31. Si nu vad la ce-ar fi bun sa-mi ucid rudele in batalie; nu doresc izbinda, o Krishna, nici domnia si nici placerile.

32. La ce ne este buna domnia, o Govinda, la ce ne sunt bune bucuriile sau [chiar] viata?

33. Cei pentru care dorim domnia, bucuriile si placerile, iata-i, stand [gata de] lupta, renuntand la viata si la avutii;

34. invatatori, parinti, fii, precum si bunici, unchi, socri, nepoti, cumnati si rubedenii,

35. Pe acestia nu vreau sa-i omor, de-ar fi sa ma omoare ei, o Madhusudana, nici pentru domnia celor trei lumi; darami-te pentru cea a pamantului?

36. Ce bucurie am avea, o Janardana, ucigandu-i pe cei ai lui Dhritarashtra? Pacatul ar cadea pe noi, ucigand acesti nelegiuiti inarmati.

37. De aceea, noi nu putem ucide pe cei ai lui Dhritarashtra, care ne sunt rude; ucigandu-ne rudele, cum am putea fi fericiti, o Madhava?

38. Chiar daca acestia nu vad, cu mintea prada pasiunii, pacatul de a-ti distruge familia si pacatul de a ataca prietenul,

39. Cum sa nu stim noi sa ne oprim de la acest pacat, o Janardana, noi care cunoastem ce-i pacatul de a-ti distruge familia?

40. Familia fiind distrusa, pier Legile eterne ale familiei; pierind Legea, faradelegea pune stapanire pe intreaga familie.

41. Cand stapaneste faradelegea, o Krishna, femeile se depraveaza; depravarea femeilor, o Varshneya, duce la amestecul castelor.

42. Acest amestec aduce infernul, nu numai pentru cel ce-si ucide familia, dar chiar pentru familie: strabunii lipsiti de ritul turtelor (pinda) si al apei¹⁸ cad [an infern].

43. Prin aceste pacate ale celor ce ucid familia, care produc amestecul castelor, sunt rasturnate legile eterne ale castei si ale familiei.

44. Celor care strica legile familiei, o Janardana, infernul le este lacasul oranduit; asa am aflat¹⁹.

45. Vai, eram hotarati sa facem un mare pacat cand ne pregateam sa ne ucidem familia de dragul placerilor si al domniei.

46. Mi-ar fi mai bine daca, fara sa ma opun, si neanarmat, cei ai lui Dhritarashtra m-ar ucide cu arma in mana.

Sanjaya a spus:

47. Vorbind astfel, Arjuna, in plina batalie, s-a asezat in car, lasand [sa-i cada] arcul si sagetile, cu inima cuprinsa de mahnire.

 

-II-

Cartea a doua numita