Domnul iisus christos

Seria: De vorbă cu ,,ÎNGEREII“ PĂZITORI

DOMNUL IISUS CHRISTOS

ŞI ,,NORII CERULUI”
vol. 2
Ediţia I - 2001

Ediţia II-a revizuită - 2009.

Închinăm această carte

Bunului Dumnezeu în Sfânta Sa Treime,

O
crotitorul şi Călăuzitorul nostru.

CUPRINS:

PLEDOARIE PENTRU ,,ÎNGEREII” PĂZITORI

CREATORUL, CREAŢIA ŞI LEGILE EI

S-A REÎNTORS PRINTRE OAMENI DOMNUL IISUS CHRISTOS

DOMNUL IISUS CHRISTOS ŞI ,,NORII CERULUI”

AL DOILEA FIU DE DUMNEZEU

ÎNTRUPAREA SFÂNTULUI DUH

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

CĂRŢI RECOMANDATE

PLEDOARIE PENTRU ,,ÎNGEREII" PĂZITORI
După cum am mai spus şi în primul volum, această carte se vrea un mic ajutor pe care Îngerii păzitori ni-l acordă nouă oamenilor, prin bunăvoinţă Divină. S-a dat această dezlegare de către Bunul Dumnezeu, ca fiecare om să poată intra în legătură cu proprii lui Îngeri păzitori şi astfel împreună, de mână ,,protejat" şi ,,protector", să poată parcurge mai uşor această perioadă apocaliptică, dificilă din toate punctele de vedere şi care se pare că va fi şi mai dificilă, datorită modificărilor masive care se vor produce, atât în plan spiritual, cât şi în plan material şi social.

În acest moment ne aflăm în ,,chinurile facerii" unei noi lumi, a Noii Ere, care ne place nu ne place, este în plină derulare şi care are rolul de purificare a omenirii, de redresare a vieţii pe planeta noastră, de readucere a derulării vieţii în limitele normalităţii care trebuie să fie, conform Legii lui Dumnezeu, Marele Creator a Tot şi a toate, a celor ce se văd şi a celor ce nu se văd.

Dacă lumea pe care o vedem şi o explorăm cu simţurile şi cu mintea raţională nu o cunoaştem încă pe deplin, adică lumea din acest plan fizic în care trăim şi suntem conştienţi, atunci este de la sine înţeles că acea lume invizibilă, dar foarte reală la rândul ei, nici ea nu ne este pe deplin cunoscută nouă oamenilor.

În lumea subtilă, aceea nevăzută, creată din cea mai fină materie şi energii, nu se poate pătrunde cu instrumentele create pentru lumea fizică şi nici percepe cu cele cinci organe de simţ, aşa cum sunt ele dezvoltate în acest moment la majoritatea oamenilor. Dar cu ajutorul Fiinţelor de Lumină şi prin Graţia Divină, acest lucru este posibil prin alte conexiuni, deoarece CERURILE SUNT DESCHISE, Planurile lui Dumnezeu sunt trasate şi totul este în plină derulare, pas cu pas, minut cu minut, sub supravegherea Conducătorului Universului Însuşi şi a Domnul Iisus Christos, reîntors printre noi.

CREATORUL, CREAŢIA ŞI LEGILE
De-a lungul timpurilor, au fost mulţi oameni care şi-au dedicat viaţa căutării lui Dumnezeu, care au vrut să cunoască aceste lumi create, să ştie care este legătura dintre lumea văzută şi lumea nevăzută. Pe măsura perseverenţei şi strădaniei lor, ei au ajuns la capacităţi psihice deosebite, ceea ce le-a permis explorarea acestor lumi. Unii au ajuns Sfinţi, căci au ajuns la un înalt grad de înţelegere şi trăire a Legilor Divine precum şi de respectare a lor, iar alţii au ajuns mari iniţiaţi - Maeştri şi au împărtăşit la rândul lor din acea cunoaştere dobândită, discipolilor lor.

Bunul Dumnezeu, după ce a creat toate aceste lumi, cea văzută şi cea nevăzută, le-a supus pe toate aceloraşi LEGI DE EVOLUŢIE, în acest fel stabilindu-se UNITATEA ÎN DIVERSITATE a întregului Univers Creat. Aceste Legi sunt cele 7 mari Legi Universale şi cunoaşterea lor este de o maximă importanţă pentru fiecare om. La noi în România ele se regăsesc explicate în cartea numita Kibalion, apăruta la Editura Solteris.

Pentru ca totul să funcţioneze bine, Tatăl Creator a trimis pe aleşii ai Săi în tot Universul, pentru a face cunoscute Legile. Astfel au fost Marii Învăţători din lumile superioare, care au coborât pe diferite planete, care au guvernat diferite lumi pentru a le asigura evoluţia şi care întotdeauna au explicat, au instruit, au îndemnat la respectarea Legilor.

Planeta noastră Terra şi civilizaţia noastră umană, datorita evoluţiei ei dificile, au fost nu o dată vizitate de Divinitate, mai cunoscute fiind coborârea Sfintei Treimi la Stejarul lui Mamvri înainte de distrugerea Sodomei şi Gomorei, apariţia Tatălui Ceresc pe Muntele Sinai şi darea Legilor lui Moise şi ulterior coborârea Domnului Iisus Christos - Fiul lui Dumnezeu, care prin învăţătura Sa a pus bazele creştinismului în lume şi care în prezent reprezintă modul de viaţă corect pe Pământ.

Când societăţile omeneşti s-au îndepărtat de respectarea Legilor, ele au început sa funcţioneze anormal, să perturbe Întregul şi în loc să progreseze spiritele aflate acolo, decădeau. În toate aceste situaţii, Părintele Ceresc a intervenit pentru redresare şi corecţie, trimiţând Spiritele de Lumină, care să ajute şi să corecteze comportamentul uman, iar unde aceste îndemnuri nu au fost respectate s-au dat avertismente şi când nici acestea nu au fost luate în considerare, cu durere în suflet Dumnezeu a trebuit sa înlăture acele societăţi, pentru a salva Întregul, în cazul nostru evoluţia umană pe Terra. Locul lor a fost întotdeauna preluat de alte societăţi, care au luat totul de la început. Dar acestea au fost situaţii extreme, însă şi mari lecţii pentru omenire care au rămas consemnate.

În Biblie se spune clar că: Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci îndreptarea lui! Aceasta oglindeşte foarte corect atitudinea Bunului Dumnezeu faţă de Creaţia Sa de mare MILĂ, de IUBIREA imensă cu care o înconjoară, de RĂBDAREA infinită cu care se apleacă asupra ei şi mai ales oglindeşte faptul că SCOPUL Creaţiei Sale este EVOLUŢIA şi nu distrugerea sau regresul ei.

În acest moment ne aflăm într-o situaţie similară, deoarece au apărut atât de multe deformări în viaţa oamenilor, planetarii s-au îndepărtat atât de mult de Legi, încât merg spre involuţie, existând pericolul distrugerii planetei şi a rasei umane. Dacă este să aleagă între oameni şi planetă, Dumnezeu va alege salvarea planetei, deoarece distrugerea ei ar perturba foarte grav întreg Cosmosul şi ar afecta şi celelalte lumi. Dacă este să aleagă între oameni, Dumnezeu va prefera nu să aibă două tabere, cei buni şi cei răi, ci una singură, a celor buni, unde să fie cuprinsă întreaga populaţie planetară, iar cei răi să-şi corecteze urgent comportamentul. Acesta este rolul tuturor mesajelor care s-au dat de către Dumnezeu Însuşi, de către Mântuitorul nostru Domnul Iisus Christos, de către Duhul Sfânt, de către Personalităţile Cereşti, de către Maica Domnului şi de către alţi Sfinţi şi Îngeri prin diferite persoane, în diferite împrejurări şi în locuri diferite.

Deci Cine are urechi de auzit, să audă şi cine are ochi de văzut, să vadă!

Şi mai ales să creadă! Cine simte că nu se descurcă singur în a lua hotărârile cele bune în viaţa sa, să apeleze la Bunul Dumnezeu şi la cei care sunt cei mai apropiaţi de el de o viaţă întreagă - Îngerii păzitori.

În cele ce urmează, cu ajutorul Divinităţii şi a Fiinţelor de Lumină, vom încerca să prezentăm nişte lucruri foarte simple, dar de mare importanţă pentru viaţa noastră. Vom începe cu problema cea mai importantă a zilelor noastre, care de unii este înţeleasă foarte bine, de alţii este înţeleasă parţial şi de alţii nu este înţeleasă deloc: revenirea pe Terra a Domnului Iisus Christos şi a Mângâietorului – adică Parusia.

S-A REÎNTORS PRINTRE OAMENI

DOMNUL IISUS CHRISTOS!
Tocmai s-au încheiat sărbătorile tradiţionale de iarnă ale acestui an special 2000, care încheie un mileniu. Am trecut cu bine, linişte şi pace în anul 2001 şi mulţumim Bunului Dumnezeu pentru aceasta. Dar s-a întâmplat şi se întâmplă un fapt paradoxal, acela că noi oamenii am sărbătorit pe toate meridianele, pe toate continentele, în toate religiile creştine Naşterea Domnului, după tot tipicul şi ritualul laic sau bisericesc şi acest lucru este bun. Dar refuzăm să-L acceptăm pe Domnul Iisus Christos Cel Adevărat, Real, Reîntors deja de câţiva ani pe planeta Sa natală Terra şi acest lucru este rău.

Întreaga omenire s-a comportat şi se comportă de parcă Dânsul nu ar exista printre noi. Iată ce pildă ne Dânsul, nouă celor de azi:

,,Imaginaţi-vă că sunteţi Stăpânul casei şi că v-aţi reîntors acasă, după o perioadă îndelungată de absenţă şi după un drum lung şi obositor. Vă apropiaţi de casă cu un dor nespus, cu bucuria revederii celor dragi, care v-au scris atâtea… ,,scrisori”, cu care aţi vorbit de atâtea ori la… ,,telefon”, care v-au asigurat de atâtea ori cât de mult vă iubesc şi cât de mult le-aţi lipsit şi care au păstrat cu atâta sfinţenie… ,,poza dumneavoastră” pe toţi pereţii casei şi în toate albumele de familie. Deja parcă simţiţi îmbrăţişările şi căldura celor dragi, care ar trebui să alerge în întâmpinarea celui atât de mult dorit. Dar…

În momentul când treceţi pragul casei şi sunteţi în mijlocul lor, deşi radiaţi atâta bunătate în jurul dumneavoastră şi pe obraji deja vă curg lacrimile bucuriei şi emoţiei revederii, deşi aţi revenit cu atâtea daruri încărcat, încât să-i faceţi pe toţi fericiţi, observaţi încet, încet, că se petrece ceva ciudat cu familia… Se comportă nefiresc, de parcă nu aţi fi acolo, real, ,,în carne şi oase", nu răspund iubirii pe care le-o arătaţi şi nu vă urează nici măcar… Bun venit!. Greu de spus ce sentimente vă încearcă… După momentele de fericire care v-au copleşit, o durere greu de suportat vi se instalează în suflet, ştiind ce aţi lăsat şi… ce aţi găsit! Ştiind ce v-au declarat ei… şi cum vă primesc de fapt…, văzând că ei în mod paradoxal, nu mai au ,,ochi de văzut" şi nu mai au ,,urechile de auzit” pentru Cel Iubit şi Aşteptat de atâta timp…

Şi totuşi… dumneavoastră sunteţi Stăpânul casei…”
Domnul Iisus Christos, Mântuitorul nostru, S-a reîntors din iubire faţă de oameni pe planeta Sa natală şi nu merită această atitudine din partea noastră…

,,Pământul este rotund şi istoria se repetă.” - spune o vorbă la români, iar în Biblie se spune:

Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit. (Ioan - 1-11)

RUGACIUNEA DE IERTARE A UNUI POPOR
Doamne Dumnezeule, Stăpâne Iubit, DUMNEZEU ADEVĂRAT DIN DUMNEZEU ADEVĂRAT şi Domn al nostru IISUS CHRISTOS Fiul lui Dumnezeu, de o mai fi cu putinţă, caută spre noi, ca spre nişte oameni păcătoşi ce suntem, orbi, insensibili şi inconştienţi, care ne-am rătăcit de la Adevăr, căci Te rugăm fierbinte, de s-ar putea să nu ne părăseşti. Ajută-ne Doamne din nou să regăsim drumul pierdut ce duce la Tronul Tatălui Ceresc, să vedem din nou Lumina Lumii ce străluceşte şi călăuzeşte neamuri şi popoare şi să avem parte din nou de blândeţea Duhului Tău Preasfânt.

Primeşte-ne Doamne pe noi şi neamul nostru românesc, ca îngenunchiaţi în faţa Puterii şi Slavei Tale Dumnezeieşti, cu umilinţă şi cu smerenie, să ne căim amarnic de toate greşelile noastre făcute cu bună ştiinţă sau din neştiinţă şi care se datorează nopţii şi întunericului care ne-au copleşit.

Iartă-ne Doamne, de mai este cu putinţă şi fie ca lacrimile sufletelor noastre să poată spăla şi îndrepta răul care s-a făcut.

Şi primeşte-ne Doamne să-ţi spunem cu multă iubire:

Bine ai venit din nou pe Pământ, bine ai venit din nou în ţara noastră şi bine ai venit din nou în casele noastre!

Doamne fii şi Oaspetele nostru iubit, căci Te aşteaptă cu atâta drag şi dor un neam întreg.

Doamne Bine ai venit în România!

Primeşte-ne Doamne Dumnezeul nostru, de vei mai putea, să-Ţi fim de acum înainte poporul care se va curăţa, se va sfinţi, se va lumina şi se va binecuvânta, astfel încât să-Ţi devenim slujitori vrednici în aceasta ţară şi pe această planeta şi fie ca LUMINA, CREDINŢA şi IUBIREA Duhului Tău Preasfânt să umple mintea, inima şi sufletul nostru şi să nu ne mai putem rătăci.

Cu toată fiinţa noastră Te rugăm, ca pe un Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, ocroteşte-i Doamne pe români de vitregiile vremurilor, de beznă şi întuneric şi fă Doamne ca ochii noştri să vadă Lumina şi Călăuza minunată care a pogorât în mijlocul nostru prin Trimişii Cerului.

Doamne ajută-ne ca pentru ROMÂNIA să se îndeplinească PLANUL DIVIN al PREABUNULUI DUMNEZEU în SFÂNTA SA TREIME, TATĂL, FIUL şi SFÂNTUL DUH. Amin!

OARE DE CE?
Ne-am întrebat, de ce acest refuz nemeritat, de ce acest comportament anormal, de ce această stare de indiferenţă a oamenilor faţă de Domnul Iisus Christos revenit pe Pământ? Oare să fie chiar atât de puţin important pentru noi că Domnul S-A REÎNTORS, aşa cum ne-a promis în Cartea Sfântă?

Oare contează chiar atât de puţin să fii contemporan cu propriul tău Creator? De ce iubim din tot sufletul numai icoana Domnului, o sărutăm, ne închinăm ei, iar pe Dânsul Îl respingem din nou? De ce Dânsului aflat lângă noi, refuzăm să-I acordam acelaşi respect, aceiaşi iubire, să-I vorbim cu aceiaşi căldură cu care Îi vorbim în Biserică sau la icoana Dânsului sau în gând?

Câţi dintre noi ne-am întrebat, oare Domnul unde a petrecut această sărbătoare, când o planetă întreagă L-a aniversat? În ce singurătate? Cine L-a primit la masa lui, cine L-a ospătat ca pe un Oaspete Sfânt al planetei, cine I-a dat un pat de odihnă? Sper din tot sufletul că în ţara aceasta a fost un om bun, care a făcut acest lucru sau că pe planeta aceasta a fost un om credincios, care L-a primit în casa lui.

Domnul Iisus Christos nu este o legendă frumoasă, aşa cum încearcă unii să ne convingă. Dânsul ESTE Conducătorul Universului nostru, ESTE Fiul lui Dumnezeu, care acum 2 000 de ani a fost şi a trăit ca un om pe Pământ. A plecat pentru o vreme, timp în care ne-a vegheat din planurile subtile şi înalte, iar acum ESTE reîntors din nou în mijlocul nostru, căci planeta şi omenirea sunt din nou în impas.

Unul dintre răspunsurile la întrebările de mai sus, este acela pe care l-am găsit în cartea Duhul Sfânt în România, scrisa de domnul Dogaru Constantin, prin care ni se arată că există foarte mulţi oameni care şi-au pierdut simţul sacrului. Aici este o învăţătură foarte mare, deoarece înţelegem că fiecare om este dotat încă din naştere cu simţul sacrului! Acest simţ aparte, ghidează, călăuzeşte şi atrage pe om în cursul vieţii lui spre căutarea Creatorului şi spre respectarea binelui şi a valorilor morale. Acest simţ este în directă legătură cu sufletul omului şi cu corpul fizic. Şi mai este iarăşi o altă mare înţelepciune în cartea numita Calităţile ştiinţifico-spirituale ale sufletului a aceluiaşi domn, unde se spune că sufletul omenesc are 52 de calităţi distincte, asupra cărora într-o viaţă întreaga omul trebuie să acţioneze pentru dezvoltarea lor armonioasă. Deci acest simţ al sacrului, care ţine legătura cu Dumnezeu şi care desăvârşeşte şi calităţile sufleteşti, este foarte important. Acest simt al sacrului nu ne lasă pe noi să decădem şi este ca un fel de busolă a vieţii pe care noi o folosim conştient sau inconştient. Aceasta este explicaţia de ce există oameni care deşi nu cred în cele sfinte, totuşi sunt destul de corecţi şi buni la suflet. Şi uite aşa Dumnezeu nu părăseşte pe nimeni, chiar daca El este părăsit vremelnic de unii din copiii Săi de pe Pământ.

Noi vă rugăm, să nu-L părăsim pe Dumnezeu, să-L primim cu toată dragostea pe Tatăl, pe Trimişii Cereşti, pe Domnul Iisus Christos revenit printre noi. Să-I primim cu toată iubirea noastră şi să le arătăm tot respectul cuvenit.

S-a observat că oamenii nu înţeleg cum a revenit Domnul Iisus Christos pe Pământ, ce evenimente sunt în derulare de câţiva ani în lume şi mai ales în România. De aceea vă propunem ca pe baza ,,probelor" pe care le avem la îndemână în acest moment, fără a avea pretenţia ca noi ştim totul, să încercăm să clarificăm măcar câteva lucruri cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi a Îngerilor.

Dar, în această problemă nu putem merge înainte, fără a arunca o privire în trecut şi fără a înţelege cum s-au petrecut lucrurile atunci în urmă cu 2 000 de ani şi cum s-au derulat evenimentele în prezent, situaţiile fiind asemănătoare.

,,RADIOGRAFIA" TRECUTULUI
Umilinţa Divină - acesta fiind numele din Rama Opalică a Domnului Iisus Christos, a luat chip de om acum 2 000 de ani. El S-a născut prin imaculată concepţie din Preacurata Fecioară Maria. Deşi aflat în pribegie, totuşi El a avut o copilărie, a mers la şcoală, a învăţat alături de alţi copii. S-a dezvoltat şi a crescut în cultul sacrului, iar la maturitate a muncit alături de oameni simpli pentru a-şi câştiga existenţa. A iubit, S-a bucurat şi S-a necăjit ca oricare om, alături de cei dragi Lui. S-a îmbrăcat după moda vremii de atunci, a vorbit limba poporului în care s-a născut, a respectat obiceiurile şi tradiţiile vremii Sale, adică ale poporului evreu. Dacă Domnul nu ar fi făcut toate acestea, diferenţa dintre Dânsul şi oamenii de atunci ar fi fost atât de mare, încât ei nu L-ar mai fi înţeles. Planul lui Dumnezeu era ca să Se arate ca om, să trăiască şi ca om, tocmai pentru a fi înţeles de oameni.

Există o lege în Cer care arată că: orice ,,coborâtor", adică Personalitate Cerească, oricât de înaltă ar fi în Ierarhia Luminii din Împărăţia Cerurilor, când se întrupează ca om, trebuie să respecte regulile de convieţuire ale societăţii în care coboară şi să-şi ducă la îndeplinire toate obligaţiile lui ca om în viaţa respectivă. Dacă legile sau regulile societăţii respective nu sunt cele mai bune, ele pot fi schimbate, dar numai respectând Voinţa Cerului. Aşa se întâmplă şi la ora actuală, când sunt mulţi coborâtori veniţi la cererea lor pe Pământ, în această viaţă, pentru a fi alături de Bunul Dumnezeu şi Personalităţile Cereşti, pentru a sprijini Planul vast de salvare a planetei şi aşa se întâmplă şi cu aceia care au venit cu misiuni speciale şi acelaşi lucru respectă şi Fii lui Dumnezeu. ,,Coborâtorii" de azi sunt întrupaţi ca oameni obişnuiţi, în toate păturile sociale, sunt şi femei şi bărbaţi şi au vârste diferite.

Domnul Iisus Christos a îndeplinit perfect cerinţele acestei legi acum 2 000 de ani. În viaţa Sa un singur lucru nu a continuat, şi anume, ceea ce era perimat în învăţătura Bisericii din vremea Sa şi a cărturarilor de atunci. Pentru toţi a adus noua Sa învăţătură, care îndrepta unele erori, care completa în mod fericit învăţătura Vechiului Testament şi care dădea oamenilor o nouă şansa şi arăta o nouă cale.

Dânsul venise să le dea tuturor învăţătura deopotrivă şi iniţiaţilor şi preoţilor şi cărturarilor şi mulţimii de rând. Învăţătura era pentru întreaga lume, căci după cum bine ştim a vorbit atât evreilor, cât şi celorlalte neamuri, zona fiind o întretăiere de drumuri comerciale, cu mulţi negustori de diferite naţii, iar Dânsul a călătorit în multe zone geografice. Ce s-a întâmplat de fapt, cum au decurs lucrurile şi cine au fost cei receptivi la această învăţătura nouă? Cine au fost cei care L-au recunoscut imediat pe Fiul lui Dumnezeu şi L-au urmat şi cine au fost cei care L-au respins? Răspunsurile acestea ni le dau Biblia, dacă o răsfoim.

Atunci au fost două tabere: una a celor ce au cercetat şi au aflat, în care se aflau iniţiaţii, apostolii, ucenicii şi familiarii care L-au urmat cu bucurie pe Domnul Iisus Christos şi care cu toţii L-au recunoscut ca fiind Mesia cel aşteptat şi cealaltă tabără a preoţilor, a arhereilor şi a cărturarilor care L-au respins şi L-au prigonit.
Iniţiaţii au primit cu bucurie noua învăţătură şi au respectat-o întru totul, recunoscând Divinitatea Domnului Iisus Christos imediat, ba mai mult au făcut şi mărturia aceasta publică:
Ioan Botezătorul, care era un înalt iniţiat din casta eseniană, un mare proroc şi un desăvârşit ascet, care şi el avea ucenicii săi iată ce afirmă public:

Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Acesta este despre care eu am zis: După mine vine un bărbat, care a fost mai înainte de mine, fiindcă înainte de mine era, şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel de aceea am venit eu, botezând cu apă. Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se din Cer, ca un porumbel şi a rămas peste El… şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu!
Apostolii L-au căutat pe Domnul şi au stat de vorbă cu Dânsul pentru a se convinge de adevărul celor ce ei auziseră de la alţi oameni:

Andrei - după o zi întreagă petrecută în discuţii cu Domnul Iisus, la casa unde Acesta locuia, se convinge că El este Fiul lui Dumnezeu şi mărturiseşte declarându-i fratelui său Simon: Am găsit pe Mesia!

Simon - la rândul său este dus la Iisus, Îl recunoaşte ca fiind Trimisul Cerului Mesia şi astfel acceptă botezul şi noul său nume de Chifa sau Petru.

Filip – la rândul său mărturiseşte şi el:

,,a găsit pe Natanael şi i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus din Nazaret.!”

Natanael - în urma unei discuţii cu Domnul, îi declară Acestuia: Rabii, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui Izrael!

Nicodim - care deşi era fariseu, vine noaptea la Domnul Iisus Christos şi recunoaşte: Rabi, ştim că de la Dumnezeu ai venit Învăţător; că nimeni nu poate face aceste minuni, pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.

Ioan şi fratele sau Iacov - au fost chemaţi şi ei de Domnul, Iar ei îndată, lăsând corabia şi pe tatăl lor, au mers după El, crezând în El şi în originea Sa Divină, recunoscându-L ca pe Mesia cel aşteptat.

Cu toţii aceşti oameni atunci demult, L-au recunoscut pe Fiul lui Dumnezeu în haina lui de om foarte simplu, după ce au auzit şi au cercetat! Ei nu aveau studii teologice, unii dintre ei fiind oameni de o mare simplitate şi cu toate acestea lor nu le-a trebuit prea mult pentru a şti că se aflau în faţa Trimisului Cerului - Fiul lui Dumnezeu. Au urmat pe rând apoi toţi ceilalţi apostolii şi ucenici care L-au căutat, s-au încredinţat şi L-au recunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, după care au dat mărturie publică despre aceasta. Ei la rândul lor i-au învăţat pe alţii din jurul lor şi au arătat marele eveniment ceresc la care erau părtaşi.

Astfel s-a aflat şi s-a răspândit vestea venirii pe Pământ, ca Om între oameni, a Fiului lui Dumnezeu Domnul Iisus Christos, veste purtată de cei care L-au iubit şi L-au urmat din om în om şi din cetate în cetate.
Preoţii şi cărturarii acelei vremi în schimb, nu şi-au putut depăşi propria condiţie, nu s-au putut debarasa de orgoliul prin care se considerau deţinătorii ,,adevărului suprem", în calitate de slujitori ai Templelor, punându-se pe ei şi cunoaşterea limitată pe care o deţineau, mai presus de Dumnezeu şi Fiul Său. Istoria a dovedit că ei au fost de fapt deţinătorii ,,erorii supreme", căci nu au putut accepta un Mesia de o aşa mare simplitate, când ei erau învăţaţi în lux şi bogăţie şi nu au putut accepta ca ,,fiul tâmplarului", care nici măcar nu era preot după canoanele pământeşti, să le dea lor lecţii de înţelepciune şi cunoaştere.

Aceşti preoţii iată ce afirmau:

Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni? Dacă Îl lăsăm aşa vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor lua şi ţara şi neamul.