YOGA FAPTEI
Arjuna a spus:
1. Daca, o Janardana, socotesti cunosterea mai buna decat fapta (karman), atunci de ce ma silesti la aceasta fapta ingrozitoare, o Keshava?
2. Cu vorbe amestecate imi tulburi mintea; spune-mi [doar] una singura, prin care, hotarandu-ma, as alege ce e mai bine.
Bhagavat a spus:
3. Dupa cum ti-am spus si inainte, o tu cel fara de pata, in aceasta lume exista doua cai: cea a scolii Samkhya cu yoga cunoasterii si cea a scolii Yoga cu yoga faptei.
4. Nu prin abtinerea de la fapte ajunge omul la nefaptuire (naishkarmya) si nici prin renuntare la lume nu se capata desavarsirea [spirituala] (siddhi).
5. Nimeni, niciodata, nu sta macar o clipa fara sa savarseasca fapte, caci savarseste fapte fara sa vrea, prin Tendintele (guna) nascute din Natura (prakriti).
6. Cel care stapanindu-si organele de actiune sta [nemiscat, dar] isi readuce in minte obiectele simturilor cu fiinta tulburata, aceluia i se spune prefacut.
7. Cel care stapanindu-si simturile cu mintea, o Arjuna, trece la yoga faptei (karmayoga) prin organele de actiune, desprins, acesta se deosebeste [de ceilalti].
8. Savarseste faptele prescrise! Fapta este mai buna decat nefaptuirea; n-ai reusi sa-ti pastrezi nici trupul lipsindu-te de fapta.
9. in afara celor savarsite pentru sacrificiu, restul faptelor inlantuiesc lumea; in acest scop36, indeplineste fapta, o fiu al lui Kunti, eliberat de legaturi [fata de ea].
10. In vremea inceputului, Prajapati37 creind fiintele o data cu sacrificiile, a spus: „Anmultiti-va prin acesta; acesta sa va fie vaca ce indeplineste dorintele”38.
11. Prin el sa-i tineti in viata pe zei, [iar] zeii sa va tina in viata pe voi; sustinandu-va unii pe altii, veti dobandi binele suprem39.
12. Zeii, tinuti in viata prin sacrificiu, va vor da bucuriile dorite; cel ce are parte de cele date de acestia, fara sa le dea [an schimb ceva], acela este un hot.
13. Cei buni, care se hranesc din ramasitele sacrificiului, se elibereaza de toate pacatele; au parte de impuritate rituala si sunt pacatosi cei care gatesc numai pentru ei.
14. Din hrana se nasc fiintele; din ploaie - hrana; din sacrificiu se naste ploaia; sacrificiul ia fiinta din rit.
15. Sa stii ca ritul ia fiinta din Brahman; Brahman ia fiinta din Cel Indestructibil (akshara); de aceea, Brahman cel Atotpatrunzator este fixat de-a pururi in sacrificiu.
16. Asa a fost pusa in miscare roata40; cel care nu o face sa se invarteasca [mai departe] aici [pe pamant], acela traieste zadarnic, nemernic dedat simturilor.
17. insa omul care se bucura numai de Sine, care gaseste multumire numai in Sine, care isi gaseste linistea in Sine, acela nu [mai] are nimic de facut41.
18. Acela nu-si afla un sprijin in ce este facut sau nu este facut aici [pe pamant]; si din toate fiintele, nu depinde de niciuna, pentru nimic.
19. Savarseste deci fapta ce trebuie facuta, mereu desprins [de ea], caci omul care faptuieste desprins ajunge la culme.
20. Caci prin fapte au obtinut Janaka42 si ceilalti desavarsirea; tu trebuie sa faptuiesti privind numai la binele oamenilor.
21. Cum se poarta cel din frunte asa se poarta si ceilalti oameni; canoanele pe care si le face el sunt urmate si de lume43.
22. Pentru mine, o fiu al lui Pritha, nu [mai] exista nimic de infaptuit in cele trei lumi, nimic nedobandit care sa trebuiasca a fi
Dostları ilə paylaş: |