Bilant 2015-Jm

I.3.5.Pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar

Perfecţionarea continuă atât a judecătorilor cât şi a personalului auxiliar de specialitate reprezintă o necesitate, mai ales în contextul actual al deselor schimbări legislative, fără de care nu poate fi conceput un act de justiţie eficient.

Formarea profesională continuă nu este numai o necesitate de îmbunătăţire a activităţii profesionale, ci şi o obligaţie prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, modificată şi republicată.

Formarea profesională continuă a magistraţilor în cadrul Judecătoriei Marghita a vizat realizarea unor obiective generale precum:

• 
  contribuţia la dezvoltarea unei culturi judiciare veritabile, bazate pe diversitatea sistemelor juridice şi judiciare ale statelor membre şi pe unitatea asigurată de dreptul european;
  
• 
  urmărirea dinamicii procesului legislativ, având emiterea continuă a normelor juridice şi în special intrarea în vigoarea a noilor coduri de procedură civilă, civil, procedură penală şi penal;
  
• 
  aprofundarea noilor instituţii şi proceduri reglementate de intrarea în vigoare a codurilor;
  
• 
  cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice;
  
• 
  abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate;
  
• 
  promovarea printr-o formare profesională corespunzătoare a aplicării dreptului european de către judecători care să respecte pe deplin drepturile fundamentale şi principiile recunoscute la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi reflectate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
  

La nivelul Judecătoriei Marghita judecătorii au participat la şedinţele de învăţământ profesional, organizate la nivelul instanţei, temele fiind dezbătute pe baza referatelor întocmite, au participat la cursuri de pregătire profesională prin participarea la conferinţe şi seminarii de formare continuă, conform tematicii prestabilite de Institutul naţional al Magistraturii. În acelaşi timp, judecătorii s-au preocupat şi de studiul individual, prin întocmirea de referate individuale în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional.

În ceea ce priveşte formarea profesională a personalului auxiliar, prin Ordin de serviciu al preşedintelui instanţei a fost desemnat un judecător pentru coordonarea programului de învăţământ profesional al personalului auxiliar din cadrul instanţei .

În urma fiecărei şedinţe de învăţământ profesional au fost întocmite procese verbale în cadrul cărora s-au consemnat temele dezbătute şi alte probleme ce au interesat bunul mers al instanţei din activitatea personalului auxiliar .

În cursul anului 2015 , grefierii din cadrul instanţei au participat la seminarii din cadrul programului de pregătire continuă organizat de Şcoala Naţională de Grefieri, conform art.29 şi urm din Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015
În ceea ce priveşte actele normative adoptate de Parlament şi ordonanţele adoptate de Guvern în cursul anului 2015, prezintă relevanţă următoarele:

- Legea nr. 61 din data de 31 martie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială

- Legea nr. 151 din data de 18 iunie 2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice care urmăreşte instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situaţiei financiare a debitorului persoană fizică, de bună-credinţă, acoperirea într-o măsură cât mai mare a pasivului acestuia şi descărcarea de datorii

- Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost modificată odată cu adoptarea Legii nr. 272 din data de 21 noiembrie 2015. Astfel, prin articolul unic al Legii nr. 272/2015 a fost modificat conţinutul art. 31 din Legea nr. 217/2003 în sensul că instanţele judecătoreşti au obligaţia de a comunica o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care s-a admis cererea de emitere a unui ordin de protecţie structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi/sau a agresorului în cel mult 5 ore de la momentul pronunţării hotărârii.

- Prin Legea nr. 351 din data de 23 decembrie 2015 a fost modificat alineatul 1 al art. 27 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Astfel, actul normativ menţionat statuează că cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. Legea nr. 217/2013, în forma anterioară modificării prezentate, prevedea că cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă, fără a stabili un termen în care se impune ca instanţele să soluţioneze aceste cereri.

- Ordonanţa Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor care interesează activitatea instanţei în condiţiile în care există un număr însemnat de litigii care derivă din săvârşirea unor pretinse fapte contravenţionale incriminate de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

În ceea ce priveşte deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma promovării unor recursuri în interesul legii, pot fi reţinute următoarele decizii ca fiind relevante pentru activitatea instanţei:

• 
  Decizia nr.6 din data de 16 februarie 2015, prin care s-a statuat că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 4 pct. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Decizia a avut un impact semnificativ asupra activităţii instanţei, practica acceptată până la acel moment fiind de a considera că semnătura electronică aplicată procesului-verbal de constatare a contravenţiei îndeplinea condiţiile prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001.
  
• 
  Decizia nr.9 din data de 25 mai 2015, prin care s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 128 alin. (1) lit. d), art. 134 alin. (2) şi art. 135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) şi alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 lit. b) şi art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 şi art. 97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.
  
• 
  Decizia nr.12 din data de 8 iunie 2015, prin care instanţa a hotărât că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1.279 alin. (3) teza I şi art. 1.669 alin. (1) din Codul civil, în situaţia în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deşi nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari.
  
• 
  Decizia nr.19 din data de 5 octombrie 2015, prin care s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art. 76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, procedura specială reglementată de prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, referitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil. În consecinţă, aplicabilitatea procedurii speciale privind uzucapiunea trebuie verificată de instanţă în raport de data la care a început posesia asupra imobilului, iar nu de data introducerii cererii de chemare în judecată.
  
• 
  Decizia nr.21 din data de 19 octombrie 2015, prin care s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.
  

Referitor la Hotărârile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pronunţate de către Înalta Curte de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt relevante următoarele:

- Decizia nr. 5 din data de 16 martie 2015, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 272 din 23.04.2015, Hotărâre pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în corelare cu art. 4, art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, este prematură cererea de chemare în judecată privind soluţionarea pe fond a notificării nerezolvate de către entitatea deţinătoare, cerere introdusă după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor din procedura prealabilă reglementate de acest act normativ. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.528 din Codul civil coroborate cu dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, este prematură cererea persoanei îndreptăţite adresată instanţei ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor reglementate de art. 33 din acest act normativ de obligare a unităţii deţinătoare să soluţioneze notificarea la împlinirea termenelor respective.

- Decizia nr.34 din data de 16 noiembrie 2015, prin care instanţa a statuat că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se circumscriu noţiunii de obligaţie principală în titlul executoriu şi pot fi supuse actualizării în cadrul executării silite.

Privitor la deciziile pronunţate de Curtea Constituţională în anul 2015 ca urmare a controlului a posteriori a legilor sau ordonanţelor, ori a dispoziţiilor din acestea, sunt semnificative următoarele:

• 
  Decizia nr.387 din data de 27 mai 2015, prin care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune.
  
• 
  Decizia 745 din data de 3 noiembrie 2015, prin care Plenul Curţii Constituţionale a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „cu excepţia prevederilor art. 15” cuprinsă în dispoziţiile art.21 din Legea nr.72/2013 este neconstituţională. Curtea a reţinut că art.21 din Legea nr.72/2013 aduce atingere principiului neretroactivităţii legii prevăzut de art.15 alin.(2) din Constituţie, întrucât dispoziţiile privind sancţiunea nulităţii absolute a clauzelor abuzive prevăzute de art.15 din lege se aplică şi clauzelor inserate în contractele aflate în curs de desfăşurare la momentul intrării în vigoare a Legii nr.72/2013, respectiv la data de 5 aprilie 2013, pentru încălcarea unor cerinţe neprevăzute de legea în vigoare la data încheierii contractelor.
  

- Decizia 866 din data de 10 decembrie 2015 prin care Plenul Curţii Constituţionale a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul” din cuprinsul dispoziţiilor art.509 alin.(1) din Codul de procedură civilă este neconstituţională cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct.11 din cuprinsul acestora. Curtea a reţinut că prin respingerea ca inadmisibilă a unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile alin.(1) pct.11 al art.509 din Codul de procedură civilă motivată de faptul că hotărârea a cărei revizuire se cere nu vizează fondul, lipseşte de eficienţă însuşi controlul de constituţionalitate, părţile aflându-se în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curţii, deci ale controlului de constituţionalitate pe care ele l-au declanşat. Astfel, deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale ar fi lipsite de orice efecte juridice, iar rolul instanţei constituţionale ar fi negat. În plus, aceasta echivalează cu o limitare nepermisă a exercitării unei căi de atac. De asemenea, a mai reţinut că nu există o motivare obiectivă şi rezonabilă pentru ca o decizie de constatare a neconstituţionalităţii să profite numai unei categorii de justiţiabili în declararea căii de atac a revizuirii, în funcţie de împrejurarea că hotărârea definitivă pronunţată de instanţă evocă sau nu fondul.

• 
  Decizia nr.895 din data de 27 noiembrie 2015 (nepublicată), prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.666 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale. În esenţă, Curtea a stabilit că acestea contravin prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(4), prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, precum şi ale art.21 alin.(3) şi art.124, prin prisma faptului că declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, în acest fel, pe de o parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar, pe de altă parte, înfăptuirea justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc. În consecinţă, procedura de încuviinţare a executării silite va trece din nou în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti. Această decizie reia soluţia adoptată şi anterior de către Curtea Constituţională, reţinându-se astfel şi încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, întrucât legiuitorul nu a respectat Decizia Curţii Constituţionale nr.458 din 31 martie 2009, ignorând exigenţele constituţionale stabilite prin aceasta.
  

Totodată, în anul 2015 a fost încheiat un nou protocol între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România privind privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

În fine, se impune a se menţiona că prin Hotărârea nr. 1375/12 decembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii a fost aprobat un nou Regulament de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti.

CAPITOLUL III – INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDERA JUDECĂTORILOR
Secţiunea III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Magistraţii, sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora şi să respecte Codul deontologic.

Nu s-au semnalat cazuri de încălcare a principiului independenţei judiciare, permiţându-se astfel ca judecătorii să soluţioneze litigiile în mod onest şi imparţial în baza legilor şi a probelor, fără presiune sau influenţă externă şi fără teamă de intervenţie din partea nimănui, întreg colectivul dând dovadă de conştiinciozitate şi responsabilitate în ceea ce priveşte îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.

Abaterile disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti sunt reglementate în art.84 din Legea nr. 567/2004 privind statul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti.

Personalul auxiliar şi cel conex al instanţei este evaluat anual de către preşedintele instanţei potrivit art.2 din Regulamentul privind procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului auxiliar de specialitate,precum şi ale personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti, publicat în MO nr.720/24.10.2012.

La nivelul Judecătoriei Marghita, în anul 2015 nu a existat nicio abatere disciplinară săvârşită de personalul instanţei.
Secţiunea III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Nu s-au înregistrat cazuri de cercetare disciplinară sau penală a personalului instanţei ori de altă natură, comportamentul şi conduita personalului instanţei au fost considerate ca esenţiale pentru îndeplinirea corectă a actului de justiţie, asigurându-se astfel încrederea populaţiei în integritatea sistemului judiciar.

CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
În vederea asigurării condiţiilor pentru integrarea efectivă a României în spaţiul comun de libertate, securitate şi justiţie, instanţele contribuie la asigurarea contactului direct între autorităţile judiciare române şi cele din statele membre ale Uniunii Europene, în aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti. În ceea ce priveşte rolul instanţelor în dezvoltarea cooperării internaţionale, acesta a căpătat noi valenţe în contextul globalizării care marchează pregnant începutul secolului XXI.

Pe parcursul anului 2015, judecătorii instanţei, atunci când a fost necesar în cauzele deduse judecăţii, au făcut aplicarea dreptului european în multe hotărâri judecătoreşti, făcându-se referire la cauzele în care România a fost parte în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiile dreptului comunitar oglindindu-se şi în activitatea instanţei.

Referitor la cooperarea judiciară internaţională, pe parcursul anului 2015 s-a făcut aplicarea regulamentelor comunitare în materia notificării şi comunicării actelor judiciare în străinătate.

Personalul instanţei, prin activitatea desfăşurată, a dovedit că aprobă ideea reformei sistemului judiciar şi recunoaşte beneficiile acesteia, conştientizând în acelaşi timp rolul pozitiv al mecanismului de cooperare şi verificare în progresele înregistrate, precum şi faptul că trebuie păstrată direcţia stabilită şi accelerat procesul de punere în aplicare a reformei pentru atingerea rolului instanţei .

CAPITOLUL V – RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
Instanţa a dat curs cu promptitudine tuturor solicitărilor sosite din partea Consiliului Suprem al Magistraturii, neînregistrându-se dificultăţi de comunicare. În cursul anului 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a asigurat aducerea la cunoştinţă pentru colectivul instanţei a hotărârilor relevante, luate atât de Plen, cât şi de Secţia pentru judecători.

Raporturile între Judecătoria Marghita şi Ministerul Justiţiei, în cursul anului 2015, pot fi calificate ca fiind foarte bune, acestea desfăşurându-se în limitele prevăzute de lege şi de regulamente şi în raport de competenţele funcţionale ale fiecărei instituţii.

Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita s-au circumscris competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară şi au fost bazate pe bună credinţă şi respect, atât pentru prevenirea disfuncţionalităţilor ce pot interveni în activitatea specifică (lipsa procurorilor la programul şedinţelor de judecată, circuitul dosarelor şi corespondenţei între cele două instanţe), cât şi pentru îndeplinirea corespunzătoare a competenţelor ce revin fiecărei instituţii.

Relaţiile de colaborare cu Penitenciarul Oradea şi cu Arestul IPJ Bihor au fost optime.

Au existat bune relaţii şi cu Baroul de avocaţi; raporturile cu avocaţii au fost normale şi subordonate, în principal în vederea asigurării depline a dreptului de apărare în condiţiile stabilite de lege, au fost luate măsurile necesare pentru asigurarea asistenţei judiciare în cauzele civile şi penale, neexistând dificultăţi în asigurarea asistenţei juridice din oficiu.

Raporturile instanţei cu Biroul de expertize de pe lângă Tribunalul Bihor au fost bune, listele cu experţi au fost înaintate la termenele de judecată stabilite.

Conducerea instanţei a avut o preocupare permanentă pentru a asigura o bună colaborare, în condiţiile prevăzute de lege, cu asociaţiile profesionale ale avocaţilor, consilierilor juridici, experţilor şi mediatorilor judiciari.

Raporturile cu mass-media au constituit o preocupare permanentă a instanţei în anul 2015, purtătorul de cuvânt - preşedintele instanţei dând dovadă în fiecare caz de disponibilitate pentru informarea cetăţenilor, în vederea realizării transparenţei activităţii judiciare.

În privinţa relaţiei cu publicul s-a manifestat o atitudine deschisă, transparentă din punct de vedere legal, au fost respectate prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

În cursul anului 2015 au fost adresate Judecatoriei Marghita un număr de 19 cereri (intrări) de informaţii de interes public.

Nu au fost înregistrate reclamaţii sau sesizări cu privire la activitatea de aplicare a Legii 544/2001.

Raporturile cu organismele societăţii civile s-au reflectat în eforturile instanţei de îmbunătăţire a actului de judecată, de comunicare prin mass-media a modului de implementare a reformei în justiţie, de transparenţă a activităţii magistratului.

Toate compartimentele instanţei care prelucrează date cu caracter personal au fost atenţionate să ia măsuri necesare pentru asigurarea respectării cerinţelor minime de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal.

Judecătoria Marghita a întreprins toate demersurile în vederea promovării medierii, astfel la sediul instanţei a fost afişat Tabloul Mediatorilor Autorizaţi, în vederea consultării. De asemenea, au fost puse la dispoziţia persoanelor interesate materiale informative privind instituţia medierii.

Nu s-au semnalat incidente în sălile de judecată, ordinea şi solemnitatea şedinţelor de judecată fiind păstrate de preşedintele de complet cu sprijinul echipei de jandarmi.

Raporturile instanţei cu justiţiabilii s-a caracterizat prin facilitarea accesului acestora la informaţiile legate de latura administrativă a activităţii de judecată, vizând programul de lucru al arhivei, restrângerea activităţii în perioada vacanţei judecătoreşti.

CAPITOLUL VI – CONCLUZII
Analiza activităţii Judecătoriei Marghita din cursul anului 2015, sub aspect cantitativ şi calitativ, conduce la concluzia că, având în vedere condiţiile concrete în care aceasta s-a desfăşurat, a fost una foarte bună.

Putem aprecia, în general, că în anul 2015 la nivelul Judecătoriei Marghita a existat un climat optim de muncă, conducerea avînd în vizor cunoaşterea permanentă a situaţiei reale din interiorul instanţei, asigurându-se condiţii de lucru şi comunicare profesională cu judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate, ceea ce a permis o intervenţie eficientă în exercitarea conducerii judiciare,colectivul acestei instanţe reuşind să atingă rezultate bune şi foarte bune, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ.

Datele statistice permit evidenţierea unui fapt pozitiv, acela privind menţinerea indicelui general de operativitate în soluţionarea cauzelor şi implicit, scăderea stocului de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului 2015, comparativ cu stocul înregistrat la finele anilor anteriori.

Conducerea instanţei, împreună cu Colegiul de conducere, a avut în vedere creşterea eficienţei fiecărui sector de activitate, prin reformarea mentalităţilor care au stat la baza funcţionării sistemului actual, în scopul garantării independenţei justiţiei, asigurarea transparenţei actului de justiţie, consolidarea dialogului cu societatea civilă şi adoptarea celor mai bune practici europene pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie.

Vulnerabilităţile identificate pe parcursul anului în activitatea instanţei au fost remediate de fiecare dată când au apărut, cu precizarea că acestea sunt date şi de cauze care exced uneori, activitatea şi posibilităţile instanţei.

Totuşi, trebuie menţionat că numărul de judecători şi numărul de grefieri care îşi desfăşoară activitatea la Judecătoria Marghita nu este adecvat pentru desfăşurarea activităţii instituţiei în condiţii optime, impunându-se suplimentarea numărului de posturi atât pentru magistraţi cât şi pentru personalul auxiliar de specialitate .

În continuare, în vederea îmbunătăţirii parametrilor statistici ai instanţei se vor lua măsuri pentru identificarea cauzelor care au dus la prelungirea ciclului procesual şi capacitarea judecătorilor pentru aplicarea strictă a normelor de procedură, monitorizarea cauzelor mai vechi de un an, în scopul soluţionării cu celeritate şi într-un termen rezonabil al cauzelor, monitorizarea redactării şi comunicării în termen a hotărârilor judecătoreşti pronunţate, colaborarea mai susţinută cu biroul de expertize judiciare pentru urgentarea întocmirii lucrărilor şi atacarea stocurilor de dosare rămase la finele anului.

Ca şi până acum, şi pentru anul 2016 colectivul instanţei are ca priorităţi: supravegherea activităţii compartimentelor auxiliare şi efectuarea de controale lunare evidenţiate în registrul unic de control, monitorizarea permanentă a modului de repartizare aleatorie a cauzelor, urmărirea respectării stricte de către întregul personal al prevederilor statuare, regulamentare şi a codurilor deontologice, informarea permanentă a judecătorilor cu deciziile Curţii Constituţionale şi ale Î.C.C.J precum şi cu hotărârile CEDO. În acelaşi timp, cunoaşterea şi respectarea Codului deontologic au ca efect sporirea prestigiului şi credibilităţii corpului magistraţilor, creşterea încrederii cetăţenilor în calitatea actului de justiţie şi, nu în ultimul rând, autodefinirea rolului şi locului pe care judecătorii îl au în cadrul societăţii.

Împreună cu judecătorul cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar se va organiza analiza lunară a soluţiilor, pe baza referatului întocmit, urmărindu-se astfel responsabilizarea judecătorilor. Se va urmări în permanenţă aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în interpretarea CEDO, precum şi cunoaşterea legislaţiei europene.

În final dorim să subliniem că personalul acestei instanţe conştientizează importanţa majoră a creării unui sistem judiciar independent, imparţial, demn de încredere, transparent, eficient, precum şi faptul că un asemenea deziderat necesită, pe lângă resurse financiare substanţiale şi o utilizare eficientă a resurselor fizice şi financiare, personal bine calificat, proceduri de evaluare standardizate şi un management competent şi responsabil.

În concluzie, apreciem că, prin prisma rezultatelor obţinute, activitatea a fost una foarte bună şi reflectă un efort depus de întreg personalul instanţei care a dat dovadă de multă responsabilitate şi profesionalism pentru buna desfăşurare a activităţii, iar eventualele deficienţe semnalate urmează a fi înlăturate pentru îmbunătăţirea actului de justiţie.


PREŞEDINTE,

Judecător ONIŢA DELIA ANCA