Buletinul asociaţiei balint din românia

Traducere de dr.HEGYI Csilla, Odorheiu Secuiesc-Tg. Mureş

Cu permisiunea d- lui John Salinsky

1. 
   Programul conferinţei este binevenită, fiind un cadru serios de perfecţionare a calităţilor personale, a pregătirii educaţionale, a responsabilităţii şi competenţei, pentru a deveni modelul de medic pentru care ar trebui să năzuiască toţi medicii de astăzi.
   
2. 
   Am fost mulţumiţi de recunoaşterea primită despre bilanţul programului, privind studiul emoţiilor în consultări şi în medicină în general. Citând cuvintele lui Ion McWhinney: “Sunt motive bune pentru pacienţi de a da atenţie emoţiilor. În primul rând noi învăţăm să ne conformăm cererii metodei clinice de a ne asculta şi urmări emoţiile în fiecare caz în parte. Nici nu se poate altfel. Nu vom mai fi capabili să trăim cu metodele clinice ce neagă afectul, metode ce domină în societăţile noastre medicale.”(1)
   

În programul conferinţei importanţa emoţiilor sunt subliniate de următoarele afirmaţii:

„Pacienţii au emoţii şi trăiri puternice când sunt bolnavi şi cer consult medical”.

„Omul bolnav nu este o maşină stricată”.

„Medicul trebuie să arate o continuă dorinţă de a intra în lumea pacientului şi de a vedea problemele de sănătate al acestuia din punctul lui de vedere”.

3. 
   Noi dorim să acordăm câteva spaţii în curiculumul conferinţei dedicat în învâţarea “inteligenţei emoţionale”.(2) Ni se pare, că în timp ce devenim experţi în învâţarea priceperii comportamentale în consultaţii, tindem să neglijăm (pe propriul nostru risc) puterea componentei emoţionale în relaţia medic-pacient. Aceasta este important nu numai pentru a prevedea o bună consultaţie ci şi pentru a obţine o continuitate bună a asistenţei psihologice.
   
4. 
   Îndemânarea în consultare face capabil pe medicul de familie să recunoască supărarea pacientului, dar această recunoaştere poate fi pur intelectuală, teoretică. Emoţiile proprii ale medicului pot modifica reacţiile pacientul. (3)
   
5. 
   Pentru a răspunde efectiv, medicul trebuie să aibă propriul răspuns emoţional dar să nu scape controlul şi să se autorănească, lăsându-se copleşit de necazurile pacientului.
   
6. 
   Medicul trebuie să ştie să asculte dar şi să audă şi să absoarbe emoţiile fără să-i întrerupe şirul enumerării acestuia sau să reacţioneze negativ. Medicul trebuie să funcţioneze ca un “recipient pentru emoţiile puternice”, cum ar fi primejdia, supărarea, anxietatea sau mânia, asemănător unei mame care este receptivă pentru plânsul bebeluşului ei.
   
7. 
   Aceste necesităţi sunt întâlnite frecvent în practica medicului de familie, pentru care acesta are nevoia continuă a educaţiei inteligenţei emoţionale. Este abilitatea de a putea conştientiza emoţiile proprii şi ale altora, pentru a depozita acestea în siguranţă şi de a răspunde acestora empatic şi constructiv. (2)
   
8. 
   Noi nu credem că sistemul actual de învâţare a îndemânării consultaţiilor este suficient de bun, deoarece se discută mai degrabă comportamentul decât managementul şi conştientizarea emoţiilor. Cum pot fi însuşite mai bine aceste diferenţe subtile?
   
9. 
   Programul conferinţei recunoaşte valoarea muncii grupurilor mici în treningurile profesionale ale cursurilor de relaxare. Aceste grupuri sunt incluse deja în scheme educaţionale şi susţin aceste forme de educaţie. (4) Grupurile mici necesită să fie conduse în aşa fel, încât să se focuseze cel puţin pe de o parte pe educaţia emoţională. Educatorii trebuie să aibă minimul de îndemânare.
   
10. 
    Grupul Balint este o metodă înalt calificată şi testată a grupurilor mici despre consultaţia analitică, cu focusarea emoţiilor, astfel dând simplelor consultaţii şi relaţiilor medic-pacient o calitate superioară
    
11. 
    Noi recomandăm grupurile Balint şi toate grupurile echivalente ca parte importantă a perfecţionării profesionale.
    
12. 
    Michael Balint a fost un psihoanalist, iar primele grupuri Balint au fost conduse de psihoanalişti şi psihoterapeuţi. Mulţi lideri de grup din Marea Britanie sunt astăzi medici de familie experimentaţi. Noi suntem foarte doritori să le ajutăm prin treninguri profesionale pentru grupuri mici, prin organizarea de cursuri, ceea ce îi vor face capabili să conducă grupuri după principiile proprii Asociaţiei Balint.
    
13. 
    Scopul grupurilor Balint (recunoscute de Asoţiaţia Balint) sunt:
    

• 
  A promova un mediu de încredere unde membrii grupului sunt capabili să vorbească în confidenţialitate despre sentimentele faţă şi despre pacienţii lor.
  
• 
  Încurajarea medicilor să privească pe pacienţii lor ca fiinţe umane cu viaţă privată şi relaţii în afară de anamneza chirurgicală şi antecedentele personale până în copilărie.
  
• 
  A ajuta medicii să exploateze în detalii componenta emoţională în interacţiunea lor cu pacienţii în particular: să înţeleagă cum poate să fie comportamentul şi reacţiile lor influenţate prin subconştient de sentimentele proiectate de pacient şi empatia faţă de acesta.
  
• 
  Să înveţe medicii să controleze sentimentele pacienţilor chiar dacă acestea sunt incomode şi să tolereze sentimentele ca neajutorarea şi anxietatea
  
• 
  Să ajută medicii să înţeleagă că un pacient neajutorat, necăjit trebuie să fie susţinut şi ajutat în relaţia terapeutică prin serii de consultaţii, de acelaşi medic pentru o perioadă mai mare de timp.
  

14. 
    Medicii care au experienţă cu metoda Balint vor atesta beneficiul de lungă durată a acesteia în interesul pacientului, o cunoaştere sigură, întemeiată, satisfacţie profesională, precum şi prevenirea sindromului de secătuire. Studiile numeroase evidenţiază suportul afectiv al activităţii balintiene în numeroase ţări. (5.6.7.8.)
    
15. 
    Obiective activităţii Balint sunt:
    

Unii medici de familie par a ignora sau submina metoda Balint în ciuda avantajelor sale evidente. Sunt alţii, care recunosc rolul istoric important dar o consideră prea inpracticabilă şi consumatoare de timp. O viziune extremă afirmă, că grupul Balint poate fi dăunătoare din punct de vedere psihologic. Această concepţie susţine că, grupul şi în mod special liderul de grup poate fi prea intrusiv în lumea personală a medicului, afectând stabilitatea şi siguranţa acestuia. Unii evocă “incidentele“ între membrii grupului prin discuţii mult prea presante care pot fi supărătoare şi se creează sentimentele de regret. În fiecare caz în parte, prea multă introspecţie şi intrarea în amănunte mult prea personale a celui care a adus cazul pentru prezentare este dăunătoare şi neproductivă în grup.

16. 
    Realitatea grupurilor Balint de astăzi este oarecum schimbată. Grupurile organizate şi formate de Asociaţia Balint, al cărui membri fondatori au fost medici de familie învăţând de la Michael şi Enid Balint au contribuit la promovarea primei generaţii de organizatori ai cursurilor pentru medici de familie şi au ajutat la crearea tradiţiilor grupurilor mici în schemele de Treninguri Profesionale.
    
17. 
    Liderii Asociaţiei Balint sunt antrenaţi să respecte siguranţa emoţională şi integritatea pentru toţi membrii de grup. Ei nu permit intrigile psihologice şi protejează grupul. Ei stabilesc o atmosferă de confidenţialitate, siguranţă şi respect. Focusarea este întotdeauna pe relaţia medic-pacient şi nu asupra vieţii private a medicului. Toţi pot da frâu liber imaginaţiei pentru a se pune în locul persoanelor prezentate.
    
18. 
    Descoperirile psihoanalizei au totuşi o influenţă importantă asupra psihoterapiei, consilierilor, învăţării şi în asistenţa socială. Nu toate ideile lui Freud sunt de modă veche. Cei mai mulţii psihologi sunt de acord cu următoarele idei:
    

• 
  Părţi ale subconştientului au o capacitate a de a ne schimba sentimentele prin conştientizare.
  
• 
  Adevărul poate fi exprimat prin metafore.
  
• 
  Adesea acordăm propriile noastre gânduri şi sentimente inacceptabile altor persoane.
  
• 
  Emoţiile personale pot afecta pe ceilalţi mai mult decât realizâm prima dată.
  
• 
  Cu toţii putem avea atitudini şi dorinţe opuse sau duale.
  
• 
  Pacienţii proiectează frecvent asupra clinicianului - prin transferul emoţiilor puternice - imaginea părinţilor sau a altor persoane importante din copilăria lor.
  

Rezumând, noi credem că:

• 
  Inteligenţa emoţională trebuie învăţată şi cadrul pentru învâţarea lui trebuie inclus în noul curriculum al medicilor de familie.
  
• 
  Metoda grupurilor Balint furnizează o metodă excelentă de învâţare a inteligenţei emoţionale pentru medicii de familie în formare.
  
• 
  Există dovezi clare ale beneficiului experienţelor personale şi de cercetare ale efectelor grupurilor Balint asupra participanţilor.
  
• 
  Munca Balint poate fi încorporat în structura deja existentă a cursurilor de perfecţionare.
  
• 
  Organizatorii cursurilor şi ceilalţi participanţi pot fi pregătiţi în principiile grupurilor Balint, ajutaţi de Asociaţia Balint.
  

Noi dorim ca grupurile Balint să fie incluse în toate programele posibile ale cursurilor şi conferinţelor profesionale pentru medicii de familie.

Din partea Asociaţiei Balint:

John Salinsky, Editor, “The Journal of the Balint Society”, Lenka Speight, Preşedinte

David Watt, Secretar, Paul Sackin, Vicepreşedinte, Andrew Dicker: membru de birou

Heather Suckling, Secretar General al Federaţiei Internaţionale Balint