C ga pro co chemicals s. A. I. Introducere I context



Yüklə 2,66 Mb.
səhifə12/144
tarix07.01.2022
ölçüsü2,66 Mb.
#88487
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   144
Tabelul II.3.4.1.1-1

Capacitate proiectata

Realizat

2013

Cantitate utilizata

2013

Realizat

2014

Cantitate utilizata

2014

Consumuri specifice

2013 - 2014

1000 t/zi

330 000 t/an



26.350 t

26.350 t


39.670,00 t

39.223t

K2CO3 = 0.25 kg/t

DEA=0.015 kg/t

V2O5=0.03 kg/t

Energie=50 kw/t

Apa demi=5.9 mc/t








Cantitate stocata

31.12.2013




Cantitate stocata

30.11.2014










19 715 t




447 t



Nota: Amoniacul produs în instalaţia de fabricaţie se trimite la uree granulată, in depozitul mic de amoniac de unde se alimentează instalaţiile Acid azotic şi Azotat de amoniu. Surplusul de amoniac obţinut in procesul de fabricaţie se stochează în tancul de ammoniac TK 251, de unde, in funcţie de necesităţi, se trimite in instalaţiile prelucrătoare.


Tabelul II.3.4.1.1-2

InstalaŢia


Timp de funcţionare


Productie realizata


Amoniac


Perioada

Nr ore

tone

01.2013

744

26.100

02.2013

11

250

03.2013

0

0

04.2013

0

0

05.2013

0

0

06.2013

0

0

07.2013

0

0

08.2013

0

0

09.2013

0

0

10.2013

0

0

11.2013

0

0

12.2013

0

0

Total 2013




755

26.350




01.2014

240

6.850

02.2014

564

17.120

03.2014

0

0

04.2014

456

15.700

05.2014

0

0

06.2014

0

0

07.2014

0

0

08.2014

0

0

09.2014

0

0

10.2014

0

0

11.2014

0

0

12.2014

0

0

Total 2014




1256

39.670


Fluxul tehnologic operat in Instalatia de fabricare a amoniacului Salzgitter este reprezentat de :
Circuitul tehnologic principal
1. Receptia gazului natural - gazul natural este preluat din magistrala de gaz Medias. Gazul receptionat se imparte in doua fluxuri: gaz de proces si gaz de combustie.

2. Compresia gazului natural - gazul de proces este comprimat impreuna cu hidrogenul necesar reactiilor de dezoxigenare si desulfurare.

3.Purificari prealabile ale gazului natural -in prezenta hidrogenului si a catalizatorului cu molibden, oxigenul este transformat complet in apa, iar sulful din compusii organici este legat sub forma de hidrogen sulfurat, conform reactiilor:

1/2 O2 + H 2 = H2O

R-SH + H2 = R-H + H2 S

H2 S este retinut pe catalizator cu ZnO : H2S+ ZnO = ZnS + H2O

4. Reformarea catalitica a gazului natural - obtinerea hidrogenului necesara sintezei amoniacului are loc in doua etape:

Reformarea primara cu abur pe catalizator de Ni O:

CH4 + H2O -> CO + 3 H 2

CO + H2O -> CO2 + H 2

Reformarea secundara pe catalizator cu NiO, la 950-9800C:

CH4 + 1/2 O2 -> CO + H 2

CH4 + O2 -> CO2 + H 2

CO + 1/2 O2 -> CO2

2 H2 + O2 -> 2 H2O

Gazele obtinute contin 56% H 2, 12% CO, 9% CO2, 22 % N2 si sub 0.4 % CH4



5. Recuperarea caldurii de reformare - caldura gazului care iese din reformerul secundar este recuperata pentru obtinerea aburului de 106 bari.

6. Recuperarea caldurii de conversie - conversia CO la CO2 are loc in 2 etape de temperatura:

-conversia la temperatura inalta, pe catalizator cu Fe2O3 – Cr2O3 pana la continut de 2,6% CO;

-conversia la temperatura joasa, pe catalizator de CuO – ZnO pana la un continut de 0,4 % CO;

7. Recuperarea caldurii de conversie - prin recuperarea caldurii gazelor ce parasesc convectorul de joasa temperatura se obtine abur de 4 bari destinat desorbtiei bioxidului de carbon din solutia Benfield uzata.

8. Purificarea gazului de bioxid de carbon rezultat in etapele precedente - purificarea se realizeaza prin spalarea gazului cu solutie fierbinte de carbonat de potasiu, intr-o coloana cu umplutura de inele Pall:

K2CO­3+CO2 + H2O -> 2 K HCO3

Gazul de sinteza, dupa spalarea solutiei Benfield, contine max 100 ppm CO2

9. Metanizarea gazului de sinteza - continutul rezidual de oxizi de carbon (CO+ CO2) se indeparteaza prin hidrogenare in prezenta catalizatorilor pe baza de NiO:

CO+ 3 H2 -> CH4 +H2O

CO2+ 4 H2 -> CH4 + 2H2O]

Gazul rezultat are compozitia necesara pentru sinteza amoniacului : 74% H2, 24%N2, 1% CH4.



10. Compresia gazului de sinteza - gazul de sinteza se comprima la 260 bari dupa care este trimis in instalatia de sinteza a amoniacului.

11.Primirea gazului proaspat de sinteza - gazul proaspat de sinteza , dupa comprimare, se amesteca cu gazul reactionat din coloana de sinteza si parcurge imprteuna cu acest circuit de racire cu amoniac.

12. Recircularea gazului de sinteza - dupa separareaamoniacului din gazul de sinteza acesta este recomprimat 260 bari.

13. Preincalzirea gazului de sinteza - gazul de sinteza se preincalzeste pe seama gazului reactionat din coloana de sinteza.

14. Sinteza amoniacului - reactia de obtinere a amoniacului are loc in prezenta unui catalizator pe baza de fir, intr-un reactor radial- axial, la presiune ridicata dupa reactia:

N2 + 3H2 = 2 NH3



15. Recuperarea caldurii de reactie - caldura gazului care paraseste coloana de sinteza este utilizata pentru obtinerea aburului de 106 bari.

16. Racirea cu apa a gazelor de reactie - prin racirea cu apa se realizeaza condensarea partiala a amoniacului continut in gazul reactionat.

17. Racirea cu amoniac a gazelor de reactie - condesarea finala a amoniacului din gazul reactionat, amestecat cu gazul proaspat de sinteza, se realizeaza prin evapoarrea unei cantitati de amoniac lichid.

18. Separarea amoniacului - amoniacul condensat se separa de gazele nereactionate, care se intorc la recircularea gazului de sinteza cu urmatoarea compozitie: 3-4% vol. NH3, 64 – 65% vol. H2, 21-22% vol. N2, 7-8% vol CH4, 2-3% vol. Ar.

19. Detenta si livararea amoniacului - prin destinderea amonioacului lichid sunt puse in libertate gazele (azot, hidrogen, metan) absorbite in timpul condensarii. Amoniacul lichid este dirijat spre:

  • Instalatia de uree garnulata;

  • Depozitul de amoniac si al instalatiei de acid azotic;

  • Depozitul de amoniac, TK – 251 in vederea stocarii.



Yüklə 2,66 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   144




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin