Capitolul 2

Învăţământul pre-universitar

Situaţia actuală. Populaţia şcolară şi personalul didactic

În anul şcolar 2004-2005 conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar în judeţ funcţionau 763 de unităţi şcolare cu un efectiv total de 104.721 şcolar.

in mediul urban funcţionau 224 dintre aceste unităţi (30%) la care erau înscrişi aproximativ 75% din populaţia totală de preşcolari şi elevi (în jur de 80.000 de elevi).

S-au identificat următoarele deficiente:

Probleme de infrastructură şi dotare materială, în special a şcolilor din mediul rural. La nivelul judeţului, numărul de săli şi de terenuri de sport este insuficient sau, uneori neadecvat.Există copii de vârstă şcolară necuprinşi în sistemul de învăţământ. Numărul exact al acestora este dificil de estimat pe baza datelor oficiale.

O parte din cadrele didactice, în special în localităţi din mediul rural, sunt necalificate sau au calificări diferite de disciplinele predate.

Înfiinţarea unor unităţi liceale în mediul rural nu a reuşit deocamdată să îmbunătăţească semnificativ accesul elevilor din aceste zone la învăţământ liceal.

Gradul de informatizare relativ scăzut al unităţilor şcolare, un număr mare de şcoli nu este conectat la internet, numărul de calculatoare disponibile pentru activităţile didactice este încă foarte redus: 1 la 20 de elevi. Aproape jumătate din calculatoarele existente sunt uzate fizic şi moral.

Învăţământul superior
Cadrul instituţional actual

La ora actuală, în judeţul Cluj există 10 institute de învăţământ superior, toate situate în Municipiul Cluj-Napoca (6 sunt institute publice şi 4 private).

• 
  numărul total de facultăţi se ridică la 56, 48 aparţinând de învăţământul public iar 8 de cel privat.
  

În total, în judeţul Cluj, la nivelul anului universitar 2003-2004 existau aproape 60.000 de studenţi

• 
  învăţământ de zi (85%)
  
• 
  fără frecvenţă 7%
  
• 
  distantă – 8%
  

seral – sub 0,5%) De asemenea, majoritatea studenţilor 91% sunt înscrişi în cadrul unor instituţii publice şi doar o mică parte (9%) în instituţii private.

Instituţiile de învăţământ superior oferă avantaje importante şi în planul integrării europene reale (ca opus formaului dat de politică) a României. Prin prestigiul lor, ele constituie un punct de atracţie pentru străini, investitori, ONG-uri, centre culturale ale unor ţări importante (SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, etc.) lărgind conexiunile pe plan internaţional ale judeţului. Prin programele şi liniile de studiu în română, maghiară, germană, engleză şi franceză, prin schimburile de studenţi şi cadre didactice universitatea are un rol important în promovarea valorilor europene (toleranţă, multi-culturalism, etc.). Prin existenţa unor locuri la buget speciale pentru pentru rromi (discriminare pozitivă prin anularea parţială a efectelor induse de inegalitatea de şanse), universitatea contribuie direct la integrarea acestora, pe termen lung, efectele pozitive extinzându-se şi la nivelul altor segmente ale populaţiei de etnie rromă.

3.3.2. CULTURA

Domeniul producţiilor culturale scrise

Bibliotecile

La o populaţie totală stabilă estimată la 1 iulie 2003 ca fiind de 684.383 locuitori, judeţul Cluj are pe teritoriul său un total de 439 de biblioteci în care sunt depozitate 10.574.269 de volume.

Presa scrisă

La nivelul judeţului Cluj apar 13 titluri de ziare locale, judeţene şi regionale, dintre care 6 sunt apar în fiecare zi (sunt cotidiane), 6 apar săptămânal, iar unul apare neregulat. Totodată, la nivelul anului 2004, există 87 de periodice/ reviste.

Domeniul audio-vizual

În anul 2003 în judeţul Cluj existau 24 de staţii de radiodifuziune, trei sferturi dintre acestea (18) având capital privat, iar un sfert dintre ele (6) fiind în proprietate publică. De asemenea, pe teritoriul judeţului funcţionau 9 televiziuni, dintre care 7 private şi 2 publice.

Domeniul spectacolelor cinematografice şi artistice

Cinematografele

În 2003 în judeţul Cluj existau 8 cinematografe cu o capacitate totală 3.141 de locuri. Pe parcursul aceluiaşi an de referinţă, acestea au oferit publicului un număr de 8.858 de spectacole la care au participat în total 430 de mii de spectatori.

Muzee şi monumente

Conform datelor Institutului Naţional al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, în judeţul Cluj în anul 2004 erau înregistrate 1.382 de obiecte de patrimoniu istoric inventariate ca monumente istorice şi situri arheologice.

Totodată, judeţul Cluj deţine 13 muzee, din care se află în municipiul Cluj-Napoca, care au fost vizitate pe parcursul anului 2003 de către 214.314 vizitatori.
3.3.3. SĂNĂTATEA

Infrastructura tehnico-materială a sistemului de sănătate

Judeţul Cluj este bine reprezentat din punct de vedere al infrastructurii cu unităţi sanitare şi paturi, comparativ cu alte judeţe din regiunea de Nord-Vest. Din anul 2000 în municipiul Cluj-Napoca funcţionează două spitale private. În 2003 numărul acestora a crescut la 3.

În spaţiul rural nu funcţionează nici o creşă, iar numărul de paturi de creşe din urban şi de la nivelul municipiului Cluj-Napoca s-a redus ( cu aproape 200 de paturi în urban şi 300 de paturi în Cluj-Napoca). În rural există spitale la Borşa, Gilău, Iara, Măguri Răcătău şi Mociu.

Personalul medical în sistemul de sănătate

Numărul de locuitori care revine pentru un medic este de aproximativ două ori mai scăzut decât media la nivel naţional şi de la nivel regional. Proporţia locuitorilor per personal mediu-sanitar este similară cu cea de la nivel naţional şi respectiv regional (anexa III, grafic 1, grafic 2). Şi în ceea ce priveşte asigurarea populaţiei cu medici stomatologi şi farmacişti, la nivelul judeţului Cluj situaţia este mai favorabilă decât media pe ţară şi media la nivelul Regiunii de Nord-Vest.

La nivelul judeţului Cluj, prioritatea în domeniul ocrotirii sănătăţii ar trebui să o constituie mai degrabă serviciile de medicină preventivă. Se impune o evaluare a priorităţilor rezultate din mortalitatea specifică şi morbiditatea la nivelul judeţului.
Capitolul 3.4.

TURISMUL
In cadrul Planului de Dezvoltare a Judeţului Cluj, pe perioada 2007-2013, turismului ca activitate social-economică, îi revine un loc deosebit de important, datorită rolului pe care el îl poate juca în dezvoltarea economiei judeţului, a ocupării forţei de muncă, a asigurării unor condiţii optime de recreere, refacere fizico-psihică şi culturalizare a locuitorilor acestuia, dar şi a unei cereri alohtone, inclusiv din alte ţări mai mult sau mai puţin apropiate.

Integrarea judeţului în Regiunea de Nord-Vest presupune participarea sa la susţinerea tuturor tipurilor şi formelor susmenţionate într-o manieră semnificativă, după cum urmează:

1. La constituirea unei reţele de baze destinată turismului curativ pe seama apelor termale şi minerale din regiune, prin modernizarea vechilor staţiuni sau a înfiinţării altora, Judeţul Cluj participă prin următoarele locaţii posibile: Turda-Băi, Ocna Dej, Cojocna, Băiţa, Leghia

2. Afirmarea turismului rural în unele areale din Munţii Apuseni (Mărişel-Beliş, Călăţele, Răchiţele, Valea Iadului), dar şi din Câmpia Transilvaniei (zona cu iazuri şi heleşteie) Depresiunea Huedin (Sâncrai, Izvoru Crişului) sau din Podişul Someşan.

3. Dezvoltarea turismului în zonele periurbane, îndeosebi ale aşezărilor urbane vechi, cu dotări culturale şi, deci, cu o cerere turistică mai importantă (Cluj Napoca, Turda, Dej etc).

4. Dezvoltarea speoturismului şi a turismului cinegetic ca forme de agrement de mare competitivitate internaţională prin amenajarea unor peşteri din munţii Apuseni precum şi a unor parcuri de vânătoare specializate (urs, cerb, mistreţ, căprior, fazan).

5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol, turism minier, turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan, motocros,).

6. Punerea integrală în valoare a resurselor turistice climatice montane prin sporturi de iarnă (ski, săniuţe, bob) în munţii Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa şi Bihor. Amenajări de pârtii, baze de cazare şi transport pe cablu (Băişoara, Beliş-Fântânele, Vlădeasa, Vârfuraşul).

7. Valorificarea oportunităţilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de baze localizate de-a lungul căilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau la intersecţia acestora cu DJ-urile.

8. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o largă adresabilitate „Circuitul caselor memoriale” „Circuitul salinelor”),

9. Crearea unei oferte turistice autentice, originală, bazată pe specificul local sau regional (gastronomie, folclor, ambient)

10. Înfiinţarea unui Centru Regional de Management şi Informare Turistică, la Cluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia în principalele areale turistice din judeţ (Dej-Gherla, Huedin, Turda-Câmpia Turzii) şi, evident, din Regiunea de Nord-Vest.

Capitolul 5.

POTENTIAL SI DIRECTII DE DEZVOLTARE ALE JUDETULUI CLUJ

Din analiza SWOT a judetului Cluj s-au desprins urmatoarele elemente esentiale care definesc potentialul de dezvoltare:

• 
  Plasare strategică, centrală pentru regiunea de nord-vest a ţării, posibilitatea realizării de conexiuni cu celelalte oraşe şi judeţe din regiune
  
• 
  Situarea pe râul Someşul Mic, fapt ce îi asigura necesarul de apă potabilă pentru oraşul reşedinţa de judeţ, cât şi de energie electrică, aceasta din urmă fiind chiar exportată şi in alte judeţe
  
• 
  Plasarea judetului la intersectia unor coridoarelor majore de transport european.
  
• 
  Judeţul Cluj este traversat de coridorul de sud-vest care leagă Bucureşti de Budapesta.
  
• 
  Situat la intersecţia unor importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură legături facile cu toate zonele ţării - în judeţul Cluj se regăsesc căi de acces rutier şi feroviar de interes naţional şi internaţional
  
• 
  Proiectatul traseu al autostrăzii Borş-Brasov traversează teritoriul judeţului.
  
• 
  Existenţa în zona periurbană a unor comune dezvoltate şi cu potenţial mare de dezvoltare poate conduce la constituirea unei arii metropolitane (vezi Cluj-Napoca, important atât le nivel regional cât şi la nivel naţional)
  
• 
  Cel mai mare număr de absolvenţi de studii superioare din Regiune, poate din tară.
  
• 
  La nivel de judeţ existentă un număr mare de specialişti în domenii de vârf
  
• 
  Forţa de muncă înalt calificată, din păcate concentrată în municipiul resedinţă de judeţ
  
• 
  Ponderea urbană a judeţului Cluj este cea mai ridicată în comparaţie cu alte judeţe
  
• 
  Oportunitati pentru dezvoltarea sectorului serviciilor
  
• 
  Disponibilitatea realizării de parteneriate între mediul academic şi mediul de afaceri: în vederea stabilirii de obiective comune, compatibilizării ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei etc
  
• 
  Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca a fost modernizat în ultimii ani şi are un trafic internaţional consistent având legături aeriene interne cu Bucureşti, Timişoara, iar externe cu Bergamo, Bologna, Budapesta, Munchen, Treviso, Verona, Trieste, Viena, Frankfurt etc. şi este deservit de către mai multe companii aeriene(Tarom, Carpatair, Blue Air)
  
• 
  Densitatea reţelei feroviară dezvoltată
  
• 
  Dezvoltarea infrastructurii aeroprotuare in vederea pregătirii transportului combinat: persoane si marfă.
  
• 
  Rata crescută a numărului de abonaţi la serviciul de telefonie fixă in mediile urbane ale judetului , precum si in comunele periurbane
  
• 
  Apariţia în judeţ a unor operatori noi, privati, in domeniul telecomunicatiilor
  
• 
  Judeţul are potenţial energetic, judeţul Cluj fiind exportator de energie electrică
  
• 
  Introducerea fibrei optice pe liniile de 110 V, ceea ce permite folosirea lor şi pentru telecomunicaţii
  
• 
  Construtia unei hidrocentrale în regim reversibil cu o capacitate mărită
  
• 
  Cluj-Napoca se situează pe locul al doilea în ierarhia naţională ca potenţial de polarizare, după capitală, influenţa acestuia manifestându-se asupra întregului spaţiu al Transilvaniei. Cluj-Napoca ocupă prima pozitie in clasamentull oraselor din regiune
  
• 
  Structura economică diversificată la nivel de judet, Cluj-Napoca aduce o contributie semnificativa in ceea ce insemana tertializarea activitatilor economice
  
• 
  O mare piata de consum, sub raport al populatie dar si al puterii de compare
  
• 
  Preponderenţa proprietăţii private (active, locuintelor etc.)
  
• 
  Industria prelucrătoare deţine un procent mai însemnat faţă de industria producătoare în cadrul economiei judeţului
  
• 
  Creşterea volumului exporturilor (volumul exporturilor este totusi inferiror volumului importurilor)
  
• 
  Activitatile de cercetare dezvoltare sunt reevaluate iar sectorul IT&C este în expansiune
  
• 
  Schimbarea in bine a percepţiei investitorilor străini privind municipiul Cluj-Napoca
  
• 
  Sector bancar puternic: Banca “Transilvania” sediul principal în Cluj-Napoca, alături de alte zeci de sucursale ale altor banci private
  
• 
  Existenţa unor asociaţii patronale capabile să ofere servicii de consultanţă şi asistenţă
  
• 
  Forţa de muncă ieftină in orase mici si mijolcii alte judetului facilitează dezvoltarea sistemului lohn
  
• 
  Climat favorabil investiţiilor la nivelul intregului judet, inclusiv Cluj-Napoca
  
• 
  Agricultura rămâne o ramură importantă e conomiei judetului ca suport pentru industria alimentara sau prelucratoare. Aici meritul revine in principal zootehniei
  
• 
  Contribuţii importante la producţia de carne şi produse din carne sunt furnizate de către fermele Bonţida - porcine şi Floreşti – pui
  
• 
  Funizorul principal de produse lactate / Napolact unul din actorii mari in plan intern
  
• 
  Stimularea exportului de produse cu valoare adăugată mare, crearea de branduri judetene
  
• 
  Accesul la fondurile de pre-aderare
  
• 
  Dezvoltarea sectorului ICT - comerţului electronic
  
• 
  Promovarea unor produse agroalimentare tradiţionale pe pieţele nationale sau inernationale
  
• 
  Promovarea unor produse şi servicii prin intermediul firmelor de publicitate
  
• 
  Atargerea mediului academic în rezolvarea problemelor social-economice ale judetului
  
• 
  Dezvoltarea la nivel de judeţ a firmelor specializate în studii de piaţă, consultanţă în afaceri, consultanţă financiară, proiecte etc.
  
• 
  Cel mai important centru universitar din nord-vestul României, al doilea centru universitar din ţară
  
• 
  Cel mai mare număr de absolvenţi de studii superioare din Regiune
  
• 
  Existenţa unor universităţi cu renume nu numai pe plan naţional, ci şi internaţional, amintind aici Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Politehnică, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
  
• 
  Universităţile clujene oferă specializări în cele mai diverse domenii
  
• 
  Existenţa unor centre de cercetare univeristare sau ale academniei romane
  
• 
  Cluj-Napoca este un oraş bogat în monumente istorice şi cu un bogat patrimoniu arhitectural, turism istoric
  
• 
  Condiţii naturale şi potential ridicat pentru practicarea unei game variate turism la nivel judeţean: agro-turism, turism montan turism istoric, balnear - tratament balnear etc.
  
• 
  Valorificarea superioară a potenţialului turistic al judetului, in special zona montana si municipiul Cluj-Napoca
  
• 
  Centru de sanatate bine dezvoltat
  

DIRECTII DE DEZVOLTARE

OBIECTIVE U.E. / P.N.D.

1. 
   Cresterea competitivitatii economice bazate pe cunoastere
   
   1. 
      Cresterea competitivitatii produselor si serviciilor la standardele de calitate si mediu ale U.E.
      

Programe judetene:

• 
  Stabilirea criteriilor de competitivitate
  
• 
  Identificarea si valorificarea potentialului unitatilor teritoriale de planificare
  
• 
  Obtinerea licentelor de producator
  
• 
  Organizarea, stimularea pietei
  
• 
  Mediatizare, reclama, participare la targuri internationale
  
• 
  Hall Centre Euro Desk – Informare generala a publicului cu privire la politicile si institutiile U.E.
  
• 
  Protectia proprietatii industriale, calea de success in economia concurentionala
  
• 
  Informarea in documentarea in inventii – factor cheie in dezvoltarea societatii bazata pe cunoastere
  
• 
  Studiul privind delimitarea unitatilor teritoriale de planificare si identificarea vocatiei
  
• 
  Planul de dezvoltare judetean
  

1. 
   Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor destinate agentilor economici in special IMM
   

• 
  infiintarea parcurilor tehnologice si a incubatoarelor de afaceri pe profilul economic al unitatii teritoriale de planificare
  
• 
  constituirea zonei metropolitane Cluj Napoca
  
• 
  mediatizarea programelor de convergenta / coeziune
  
• 
  realizarea de parteneriate intre mediul academic si mediul de afaceri in vederea stabilirii de obiective comune, compatibilizarii ofertei educationale cu cerintele pietei
  
• 
  dezvoltarea sectorului IT & C
  
• 
  stimularea cresterii volumului exporturilor, crearea de branduri judetene
  
• 
  stimularea dezvoltarii sectoarelor industriale cu cea mai mare pondere in economia judetului: industria alimentara, metalurgica si a produselor de metal
  
• 
  infiintarea de asociatii patronale capabile sa ofere servicii de consultanta si asistenta
  
• 
  incubator de afaceri Cluj – Baia Mare in parcul tehnologic Tetarom II Cluj Est
  
• 
  Parc tehnologic produse industriale Campia Turzii
  
• 
  Centru marketing produse agroalimentare Mihai Viteazu
  
• 
  Asociere cu Camerele de comert din strainatate: Budapesta,Baranya, Fejer – Ungaria, Veneto, Milano – Italia, Vichy – Franta, Novi Sad – Iugoslavia, Bristol – Marea Britanie, Haifa si a Regiunii de Nord din Israel, Tirana – Albania, Argentina, Lviv – Ucraina si cu partenerii de proiecte – INFORMEST – ITALIA, Centru de promovare economica Carinthis – Austria, Camera de comert Kavala – Grecia, Biroul pentru Informatii de Afaceri Atena – Grecia, Camera de Comert si industrie Vratsa – Bulgaria, Camera Economica Rheinhessen – Germania, Mainz
  
• 
  Crearea de structuri specializate pentru atragerea de investitii straine si crearea de facilitati pentru investitiile la nivel de judet
  
• 
  Infiintarea unei structuri de reprezentare a sectorului mic si mijlociu la nivel de judet, sustinerea initiativelor de dezvoltare penru sectorul IMM
  
• 
  Reducerea obstacolelor administrative pentru IMM-urile care doresc dezvoltarea si diversificarea afacerilor – facilitarea accesului la finantari
  
• 
  Integrarea educatiei antreprenoriale in programa scolara liceala profesionala, postliceala si universitara
  
• 
  Facilitarea accesului la finantare prin crearea unor instrumete de finantare cu regim special pentru IMM, securizarea imprumuturilor, informare periodica de catre banci a tuturor IMM privind politicile de finantare
  
• 
  Facilitarea accesului la IMM-urile din judet la piete externe – promovarea mai eficienta a produselor care le ofera
  
• 
  Dotarea tehnologica pentru IMM
  

1. 
   Cresterea capacitatii si competitivitatii sistemului de cercetare si dezvoltare tehnologica
   

• 
  Cresterea autonomiei financiare, amendarea legislatiei: Legea bugetului local, Legea parteneriatului public privat, Legea cercetarii stiintifice aplicata
  
• 
  Crearea parteneriatelor invatamant superior – agenti economici
  
• 
  Dezvoltarea centrelor de cercetare universitare si ale Academiei Romane
  
• 
  Crearea centrelor de cercetare pluridisciplinara, corelarea temelor de cercetare cu dezvoltarea tehnologica
  
• 
  Participare targuri – expozitii, sesiuni stiintifice
  
• 
  Infiintarea Expo – Transilvania – Valea Garbaului
  

1. 
   Dezvoltarea societatii informationale
   

• 
  Sistem informatic judetean integrat (administratie publica, institutii deconcentrate, unitati coordonate de Consiliul Judetean
  
• 
  Cresterea nivelului de informare pe internet, elaborarea trimestriala a unui buletin de informare in limba engleza pe site-ul Consiliului Judetean
  
• 
  Dezvoltarea IMM-urilor in domeniile de varf in principal tehnologia informatiei, ISP (internet, service, providers), comunicatii sau domenii legate de informatii
  

1. 
   Dezvoltarea infrastructurii energetice
   

• 
  amenajarea hidroenergetica Tarnita-Lapustesti
  
• 
  reabilitarea instalatiilor existente prin inlocuirea partiala (modernizare) sau totala (retehnologizare) a unor categorii de componente
  
• 
  modernizarea statiilor , releelor si transformatoarelor de curent electric
  
• 
  modernizarea statiilor de transformare de 220kV si 400 kV (in prezent sunt centrale ABB Siemens de nivel tehnologic comparabil cu cele din U.E.)
  
• 
  construirea de instalatii noi: linii de M.T, posturi de transformare si linii de J.T.; automatizarea retelelor de distributie; linii electrice aeriene de 110 kV; statii de transformare de 110 kV / M.T.
  
• 
  instalatii noi de M.T. si J.T., respectiv LEA si LES M.T., PTZ + PTA, LEA + LES J.T.
  
• 
  reglementarea nivelelor de tensiune in retelele de medie si joasa tensiune
  
• 
  electrificari si extinderi retele
  
• 
  automatizare RED
  
• 
  realizare linii LEA 110kV Racord Manastirea, LEA 110kV Racord Ciucea si LEA 110kv Aghires
  
• 
  statii de transformare: 110 / 20 kV Manastirea; 110 / 6 kV Baisoara; 110 / 10 kV Baciu
  
• 
  introducera fibrei optice pe liniile de 110 kV, ceea ce permite folosirea lor si pentru telecomunicatii
  
• 
  lucrari de inlocuire a retelelor de gaze naturale
  
• 
  lucrari de extindere a retelelor de gaze naturale
  
• 
  lucrari de modenizare a instalatiilor mecanice de gaze naturale (statii de reglare)
  
• 
  proiect pilot de valorificare a energiei eoliene
  

1. 
   Cresterea competitivitatii turismului romanesc
   

• 
  valorificarea potentialului curativ (balnear si climacteric): modernizarea vechilor statiuni (Turda Bai, Ocna Dej, Someseni, Cojocna, Baita, Leghia)
  
• 
  Afirmarea turismului rural prin dezvoltarea retelei de pensiuni agroturistice in unele areale ale Muntilor Apuseni (Marisel, Belis, Calatele, Rachitele, Valea Iadului) Campia Transilvaniei in zona cu iazuri si helestee, Depresiunea Huedin (Sancraiu, Izvorul Crisului)
  
• 
  Eficientizarea turismului cultural in orasele Cluj Napoca,Turda, Dej, Gherla, Huedin
  
• 
  Permanentizarea circuitelor tematice (bisericilor, muzeelor)
  
• 
  Dezvoltarea speoturismului si turismului cinegetic ca forme de agrement de mare competitivitate internationala prin amenajarea unor pesteri din Muntii Apuseni precum si a unor parcuri de vanatoare specializare
  
• 
  Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol,minier, piscicol, extreme
  
• 
  Punerea integrala in valoare a resurselor turistice climatice montane prin sporturi de iarna: amenajari de partii, baza de cazare si transport cablu la Baisoara - Vartop, Belis – Fantanele, Vladeasa – Varfurasu
  
• 
  Valorificarea oportunitatilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de baze localizate de-a lungul unor cai rutiere principale
  
• 
  Conturarea unor circuite turistice tematice: circuitul caselor memoriale, salinelor
  
• 
  Crearea unor oferte turistice autentice originale ,bazata pe specificul local sau regional (gastronomie, folclor, ambient)
  
• 
  Conturarea unui brand al turismului clujean
  
• 
  Infiintarea unui centru regional de management si informare turistica la Cluj Napoca , respectiv a filialelor acestora in principalele orase din judet
  
• 
  Amenajare turistica moderna si complexa a zonelor periurbane: zona preoraseneasca a orasului Cluj Napoca (Padurea Faget, Padurea Hoia, Cheile Baciului, Cheile Someseni, Baile Cojocna, Gilau, Somesu Cald Tarnita), : zona preoraseneasca a orasului Turda – Campia Turzii(Baile Turda, Cheile Turzii, Cheile Tureni, Cheile Borzesti), : zona preoraseneasca a orasului Gherla (Baile Baita, Manastirea Nicula), : zona preoraseneasca a orasului Dej (Padurea Bungar, salina Ocna Dej), : zona preoraseneasca a orasului Huedin (Leghia, Izvorul Crisului, Calatele)
  
• 
  Infiintarea prin amenajari adecvate a noi baze turistice in zone nevalorificate actualmente: Ic Ponor (Complex speoturistic), Pietrele Albe (Speoturism si turism recreativ), Somesul Rece (Sistematizare si remodelare turistica); Geaca, Taga, Catina (turism de agreement, turism piscicol)
  
• 
  Diversificarea ofertei destinata turismului prilejuit de manifestarile stiintifice, culturale sau sportive in Cluj Napoca , Turda, Dej, Gherla
  
• 
  Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice in zonele turistice existente
  
• 
  Reabilitarea parcului baroc de la Rascruci si a castelului Rascruci
  
• 
  Parcul eco-etnografic Fantanele