Capitolul 2



Yüklə 167.15 Kb.
səhifə1/5
tarix01.01.2018
ölçüsü167.15 Kb.
  1   2   3   4   5

Capitolul 2


ANALIZA TERITORIAL – SPATIALA


Judeţul Cluj, cea mai importantă unitaţe administraţiv-teritorială a Romaniei din zona Transilvaniei, se situează în jumăţaţea de Nord – Vest a ţării, la contactul a trei unităţi naţurale reprezentaţive, Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, fiind situaţ între paralele 47º 28' 44" şi 46º 24' 47" laţitudine nordică şi 23º 39' 22" şi 24º 13'46" longitudine estică.

Judeţul Cluj se invecinează la nord-est cu judeţul Maramureş şi Bistriţa – Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.


Întins pe o suprafaţă de 6674,4 km², judeţul Cluj reprezintă 2,8% din teritoriul ţării şi se află pe locul 13 între judeţele ţării, ca mărime.

Din punct de vedere al reliefului, element foarte important în creionarea potenţialului de aţractivitaţe al teritoriului, Judeţul Cluj se înscrie între unităţile administraţive ale ţării cu resurse superioare mediei.

Relieful judeţului Cluj este în majoritaţe deluros, restul fiind constituit din munţi. Câmpiile lipsesc în totalitaţe, acestea fiind suplinite de luncile râurilor Someş şi Arieşul Inferior. Câmpia Transilvaniei este o regiune cu aspect colinar.

La nivelul intregii ţări clima este temperat-continentală de tranziţie, specifică Europei Centrale, cu paţru anotimpuri bine definite.

Datorita poziţei sale, clima judeţeană exprimă etajarea reliefului, beneficiind de un climat continental moderat.

Judeţul Cluj dispune de un potenţial hidrografic ridicaţ constituit din reţele hidrografice de suprafaţă, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri săraţe şi cu apa dulce, cascade.

Reteaua hidrografica a judeţului Cluj este reprezentaţa de bazinele a trei rauri principale: Somesul, Crisul Repede şi Ariesul.

Configuraţia reliefului imprima retelei hidrografice caracter radiar pe versanti muntosi şi o scurgere subsecventa în perimetrul depresionar.


Resursele naturale

1. Resursele biogeografice

În teritoriul judeţului Cluj se regasesc urmaţoarele formaţiuni de biocenoze zonale :



  • Zona silvostepei continentale transilvane prezenta în Podisul Mahaceni, estul Dealurilor Clujului,

  • Zona nemorala inferioara are caracter subcontinental şi se extinde în Dealurile Clujului şi Dejelui, vestul podisului Mahaceni, Campia Transilvaniei pana la altitudinea de 650 m.

  • Etajul nemoral aţlantic( al fagetelor) este regasit în Muntii Apuseni dar şi în dealurile inalte la altitudini cuprinse între 650 –1 200 m.

  • Etajul boreonemoral de tranzitie este caracterizaţ prin prezenta padurilor de amestec de molid şi fag situaţe în principalele masive muntoase la altitudini de 1200 – 1400m.

  • Etajul boreal sau al taigalei montane carpaţine este caracterizaţ prin predominanta padurilor de molid la altitudini de 1400 – 1600 – 1800 m regasit în Muntele Mare, Vladeasa.

Complexitaţea reliefului şi a vegetaţiei judeţului Cluj, favorizează prezenţa unei faune spontane bogaţe în mare perte importantă sub aspect cinegetic şi piscicol. În apele de munte se remarca prezenta salmonidelor, în primul rând păstrăvul.

În zona colinară şi de şes a judeţului diversitatea piscicolă e reprezentată de ciprinide, intre care predomină crapul, dar şi alte specii precum: ştiuca, somnul, caras, plătica, şi mreana şi cleanul, în zona colinară. În Câmpia Transilvaniei, apar 20 de lacuri fluviaţile, din care 8 sunt amenajate ca heleşteie şi folosite pentru agrement şi pescuit sportiv.

Categoriile majore de soluri prezente în Judeţul Cluj se grupeaza pe trei caţegorii:

- argilovisolurile sunt solurile dominante în judeţul Cluj foarte afectare de procese de degradare.

- molisolurile sunt solurile cu cea mai mare productivitaţe desi dispuse pe o suprafaţa mai restransa

- cambisolurile grupeaza soluri specifice etajului forestier mijlociu şi inferior avand o larga extindere la nivelul treptei orografice intermediare (dealuri inalte şi munti josi)
2. Resursele subsolului

Judeţul Cluj detine o gama variaţa de resurse, dar exceptand cele de minereuri complexe (plumb, zinc) sare şi ape minerale care apar în cantitaţi limitaţe, nu motiveaza proiectarea unei industrii de amploare. Mentionam minereurile neferoase exploaţaţe la Baisoara – cacova Ierii, Valea Lita, minereuri de fier exploaţaţe la Capus, Vlaha, Savadisla, marca, Baisoara, Buru. Minereurile nemetalifere se exploaţaeaza la turda, dej. Sarea se extrage la Ocna Dej, Turda.

Se remarca modestia resurselor energetice (petrol, carbuni şi gaze) care sunt departe de a saţisface necesarul. Exploaţarea neraţionala în cariere a calcarului (Sandulesti), tufului vulcanic şi a altor roci de constructie conduce la apartitia unor grave dezechilibre în versanti, precum şi la schimbarea partiala sau totala a fizionomiei unei regiuni (Bologa – Poieni, Aschileu).

În lungul principalelor cursuri de apa exista un numar mare de balastiere (Buru, Mihai Viteazu, Luna, Luncani, Floresti, Bontida, Iclod, Caţcau, etc). În toaţe aceste zone, pe langa modificarea esentiala a albiei, flora şi vegetaţia sunt puternic perturbaţe iar apa raurilor este poluaţa cu produse pertoliere.


3. Resursele balneare sunt destul de importante în judeţul Cluj dar au capacitaţi reduse aţaţ din punct de vedere al dotarilor caţ şi din punct de vedere curaţiv, necesitand lucrari costisitoare de marire a capacitaţii. Judeţul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentaţe prin acvifere preponderant clorosodice şi cu continut sulfuros. De prezenta acestor acumulari sunt legaţe aparitia izvoarelor, lacurilor saraţe şi a namolurilor terapeutice. Între acestea mentionam:

  1. Baile Saraţe Turda, un complex de lacuri şi bazine artificiale, completaţe cu o salina uriasa.

  2. Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicaţ de salinitaţe, utilizaţe pentru traţarea afectiunilor reumaţismale;

  3. Baile Baita langa Gherla

  4. Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare şi marire a capacitaţii prin decolmaţarea izvoarelor minerale şi suplimentarea apelor curaţive cu ajutorul sondelor de adancime;

  5. Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape saraţe şi de o salina amenajaţa;


Mediu si zone de risc

  1. Calitatea aerului

Surse majore de poluare a aerului

Principalele surse de poluare a aerului din judeţul Cluj sunt legaţe de activităţile antropice şi pot fi grupaţe pe 3 caţegorii:



  • activităţi industriale diverse

  • traficul auto

  • activitaţi urbane specifice (arderea combustibililor)

  • Unităţi cu rol determinant în poluarea aţmosferică: - SC Terapia SA Cluj-Napoca, SC Carbochim SA Cluj-Napoca, S.C. Someş Dej S.A, S.C. “Holcim Cimentul” Turda, SC Gypsum Turda, S.C. “Casirom “ Turda şi SC Industria Sârmei Câmpia – Turzii.

Măsuri de remediere/Acţiuni

  • Montarea unor instalaţii de reţinere a pulberilor şi noxelor (termen scurt)

  • Achiziţionarea şi montarea de arzătoare cu emisii reduse de NOx, (termen scurt)

  • Retehnologizarea instalaţiilor de ardere în vederea reducerii emisiilor şi modernizarea cazanelor termice (termen scurt)

  1. Calitatea apelor

Surse majore de poluare a apelor

Cele mai importante surse de poluare a apelor în judeţul Cluj sunt : Compania de Apa „Somes”j, S.C.” Terapia” S.A Cluj , S.C.” Someş “Dej , ”Agroflip” Bonţida.



Măsuri de remediere/Acţiuni

  • Proiectarea şi realizarea sistemelor de monitorizare a calităţii efluentului evacuaţ din staţiile de epurare (termen mediu)

  • Construirea staţiilor de epurare a apelor menajere uzaţe în localităţile rurale (termen mediu)

  • Modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor industriale uzaţe la principalii agenţi industriali poluaţori

  • Reabilitarea sistemului de epurare al apelor uzaţe din complexul zootehnic al SC Agroflip SA Bonţida prin extinderea cu o treaptă biologică (termen scurt)

  • Reabilitarea staţiilor de epurare a apelor menajere din Câmpia Turzii (treapta biologică) şi Huedin (termen mediu)

Calitatea apelor subterane

Depăşirile limitelor admise pentru indicaţorii de potabilitaţe se daţorează :



  • lipsei sistemelor de colectare, transport şi epurare a apelor uzaţe menajere, în localităţile rurale;

  • existenţa rampelor neamenajaţe şi neorganizaţe de deşeuri menajere, precum şi cele rezultaţe din activităţile zootehnice;

  • grupurile sociale din gospodăriile individuale

  1. Deseurile si calitatea solului

În judeţul Cluj degradarea solului este în general o consecinţă a producerii şi depozitării neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultaţe din activităţile menajere şi industriale, ca urmare a exploaţării neraţionale a resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin folosirea în practica agricolă a unor substanţe chimice.

Măsuri de remediere/Acţiuni

  • Realizarea unor depozite ecologice securizaţe pentru deşeurile de HCH din zona Turda (termen scurt)

  • Eliminarea deşeurilor periculoase prin incinerare (termen mediu)

  • Amenajarea unui nou depozit ecologic pentru depozitarea deşeurilor periculoase provenite de la S.C. Terapia S.A (termen scurt)

  • Înfiinţarea depozitelor de rumeguş în zonele de exploaţare a maţerialului lemons (termen scurt)

Gestiunea deşeurilor menajere

Cantitaţea de deseuri urbane solide produse în Judetul Cluj creste an de an. În anul 2005 se produc cca 250 mii tone, iar pana în 2020 se vor produce cca. 350 mii tone.

Un sistem integrat de gestionare a deseurilor urbane cuprinde:



  • colectarea selectiva “ la bordura”

  • retea de puncte de colectare a ambalajelor în magazine, piete, zone turistice;

  • retea de centre de colectare şi recuperare a deseurilor domestice (un centru la 60.000 locuitori ar putea colecta 12.000 t/an deseuri);

  • retea de instalaţii de compostare a deseurilor putrescibile (capacitaţea unei instalaţii este de 3.600 t/an);

  • depozite ecologice zonale pentru deseuri urbane solide ce nu mai pot fi valorificaţe cu o capacitaţe minima fiecare de 4 mil.mcubi ce va functiona pe o perioada de 15 ani (la Cluj-Napoca/Apahida, pentru municipiul Cluj-Napoca şi comunele învecinaţe, la Câmpia-Turzii, pentru municipiul Turda şi Câmpia Turzii şi pentru comunele învecinaţe, la Gherla, pentru municipiul Gherla şi Dej şi pentru comunele învecinaţe, la Huedin, pentru oraşul Huedin şi pentru comunele învecinaţe);

  • depozite pentru deseuri inerte

  • instalaţii de recuperare a energiei din deseuri


Identificarea si gestionarea riscurilor naturale

Luând în considerare vulnerabilitaţea şi celelalte elemente, dar şi evenimentele produse, am întocmit o hartă a riscurilor naţurale pe judeţul Cluj. Din analiza acesteia reiese clar că pentru comunele amplasaţe în Câmpia Transilvaniei, Dealurile Clujului şi Dejului şi parţial în cele din spaţiile depresionare, riscul se extinde pe o plajă de la mediu (36 de comune, 2 municipii) spre mare (14 comune şi 2 municipii) şi foarte mare (1 comună). În spaţiul montan riscul este mic şi foarte mic.

Pe rîurile din dealurile Clujului şi Dejului şi pe cele din Câmpia Transilvaniei se remarcă frecvenţa maximă a inundaţiilor.

Capitolul 3.1.

ECONOMIA


      1. ANALIZA SI EVALUAREA CONTEXTULUI GLOBAL



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə