Capitolul I introducere pag. 2-3

Încărcătura pe judecător şi pe schemă
Anul 2012

Secţia	Stoc la 01.01.2016	Dosare nou intrate	Total dosare pe rol	Număr judecători		Încărcătura medie
				În schemă	Efectiv	Pe schemă	Pe judecător
Penală	536	3556	4092	6	5	682	818
Civilă	7032	30115	37147	26	18	1429	2064
Total	7568	33671	41239	32	23	1289	1793

Anul 2013

Secţia	Stoc la 01.01.2016	Dosare nou intrate	Total dosare pe rol	Număr judecători		Încărcătura medie
				În schemă	Efectiv	Pe schemă	Pe judecător
Penală	479	3626	4105	7	5	586	821
Civilă	8725	24462	33187	28	21	1185	1580
Total	9204	28088	37292	35	26	1065	1434

Anul 2014

Secţia	Stoc la 01.01.2016	Dosare nou intrate	Total dosare pe rol	Număr judecători		Încărcătura medie
				În schemă	Efectiv	Pe schemă	Pe judecător
Penală	539	4084	4623	8	7	578	660
Civilă	6735	31836	38571	28	19	1378	2030
Total	7274	35920	43194	36	26	1200	1661

Anul 2015

Secţia	Stoc la 01.01.2016	Dosare nou intrate	Total dosare pe rol	Număr judecători		Încărcătura medie
				În schemă	Efectiv	Pe schemă	Pe judecător
Penală	541	3972	4513	8	7	564	645
Civilă	5174	30128	35302	30	24	1177	1471
Total	5715	34100	39815	38	31	1048	1284

Anul 2016

Secţia	Stoc la 01.01.2016	Dosare nou intrate	Total dosare pe rol	Număr judecători		Încărcătura medie
				În schemă	Efectiv	Pe schemă	Pe judecător
Penală	744	5904	6648	8	7	831	950
Civilă	5766	25940	31706	32	26	991	1219
Total	6510	31844	38354	40	33	959	1162

II.3. Operativitatea soluţionării cauzelor
Operativitatea la nivelul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a rămas în anul 2016 una ridicată. Astfel, deşi s-a constatat o scădere importantă a cauzelor repetitive şi care se pot soluţiona într-un termen scurt, în acelaşi timp nu s-a produs şi o scădere importantă a operativităţii, aceasta fiind de 84,75% în anul 2016, faţă de 86,53%, cât a fost în anul 2015.

Operativitate generală

Anul	Procent operativitate
2012	81,43%
2013	84,78%
2014	89,68%
2015	86,53%
2016	84,75%

II.4. Indicatorii de eficienţă



La fel ca şi în anul 2015, Judecătoria Sectorului 5 a fost, din punct de vedere al indicatorilor de eficienţă, „ineficientă” în materie de respectare a termenului de redactare a hotărârilor judecătoreşti, 53,30% din hotărârile pronunţate în anul 2016 fiind redactate cu depăşirea termenului prevăzut de lege. Numărul hotărârilor restante a scăzut, într-o anumită măsură, în comparaţie cu anul 2015, când 59,22% dintre hotărârile pronunţate au fost redactate peste termen. Cu toate acestea, scăderea nu este suficientă pentru creşterea eficienţei instanţei.

Acest fenomen al întârzierilor în redactarea hotărârilor judecătoreşti, în pofida numeroaselor măsuri adoptate de conducerea instanţei pentru remediere, relevă că volumul de activitate al instanţei, deşi într-o anumită scădere, este încă inadecvat pentru realizarea în condiţii optime a actului de justiţie.

Menţionăm, ca un plus faţă de anul 2015, când în materia respectării termenului de redactare a hotărârilor judecătoreşti instanţa se plasa în gradul ,,ineficient” la toate materiile, că în prezent indicatorul se situează la nivelul eficient în materie penală şi la nivelul satisfăcător în materie de minori şi familie, fiind ineficient doar în materie non-penală, în privinţa marii majorităţi a obiectelor, ceea ce poate fi explicat prin diversitatea şi complexitatea mai mare a acestor cauze, coroborat cu aplicarea unei legislaţii speciale în continuă schimbare.

Rezultatul negativ este consecinţa atât a numărului mare de dosare soluţionate, cât şi a modului de gestionare a timpului de lucru. Preocuparea judecătorilor trebuie să rămână constantă cu privire la diminuarea numărului de hotărâri judecătoreşti neredactate în termen, condiţie esenţială în vederea respectării dreptului părţilor la un proces echitabil (în componenta duratei optime de soluţionare a cauzei). Rezultatul ar putea fi obţinut printr-o mai bună gestionare a timpului de lucru de către fiecare dintre judecătorii care înregistrează întârzieri în redactare.

În acest sens, menţionăm că prin Decizia nr. 3/2016 a Preşedintelui Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a fost stabilită o procedură detaliată cu privire la planificarea activităţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti de către judecătorii care înregistrează întârzieri la această activitate. În cazul unora dintre judecătorii instanţei, măsurile adoptate au avut efectele urmărite (diminuarea semnificativă sau lichidarea stocului hotărârilor restante), împrejurare care a determinat menţinerea procedurii şi în continuare, cu scopul de a atinge obiectivul propus şi de către ceilalţi colegi judecători care, în continuare, înregistrează întârzieri la capitolul în discuţie.

O altă cauză pentru depăşirea termenului de redactare a hotărârilor judecătoreşti o reprezintă lipsa acută de grefieri de şedinţă cu care Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a confruntat pe parcursul anului 2016 şi care continuă şi în prezent, ceea ce a necesitat ca grefierii în activitate să intre prin rotaţie cu mai mulţi judecători, cu consecinţa creşterii considerabile a volumului de activitate al acestora, ceea ce a generat uneori şi întârzieri în efectuarea lucrărilor, în special în redactarea în termen legal a părţii introductive a hotărârilor judecătoreşti sau în efectuarea cu celeritate a comunicărilor hotărârilor judecătoreşti şi închiderea documentelor în ECRIS. Pentru eliminarea acestor disfuncţionalităţi, apreciem că se impune mărirea schemei de personal auxiliar a instanţei, precum şi ocuparea în cel mai scurt timp posibil a tuturor posturilor de grefier temporar vacante existente în cadrul instanţei.

Este de remarcat, totuşi, că la nivel naţional, regula este cea conform căreia instanţele cele mai eficiente din punct de vedere al respectării termenului de redactare a hotărârilor judecătoreşti sunt instanţele cu volum scăzut de activitate, cum ar fi, spre exemplu, Judecătoria Ineu, Judecătoria Întorsura Buzăului şi Judecătoria Târgu Secuiesc. Doar aceste trei judecătorii, dintre toate judecătoriile din ţară, s-au dovedit a fi foarte eficiente din perspectiva ansamblului indicatorilor de eficienţă. Or, faptul că atât de puţine judecătorii au înregistrat performanţele urmărite prin monitorizarea indicatorilor de eficienţă relevă că există, într-o anumită măsură, posibilitatea ca aceşti indicatori să nu fie corect dimensionaţi faţă de realităţile sistemului judiciar românesc. În orice caz, ei nu sunt oricum configuraţi corespunzător pentru instanţele cu volum de activitate ridicat ori confruntate cu o tipologie de cauze de dificultate ridicată, fiind comparate, fără a se ţine cont de specificul fiecărei instanţe, instanţele cu volum de activitate excesiv cu instanţele cu volum de activitate rezonabil sau chiar redus.

Pe de altă parte, chiar şi în acest context, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a fost încadrată la indicatorul „eficient” din perspectiva ansamblului activităţii instanţei.

În ceea ce priveşte rata de soluţionare a dosarelor, Judecătoria Sectorului 5 a înregistrat în anul 2016 un număr de 31768 de dosare nou intrate şi un număr de 31554 de dosare soluţionate, încadrându-se, cu un procent de 99,3% la acest indicator, în gradul „satisfăcător”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Trebuie menţionat că Judecătoria Sectorului 5 s-a aflat, la acest capitol, la doar 0,70% de atingerea gradului ,,eficient”,. Motivele pentru care operativitatea se situează la acest nivel, într-o uşoară scădere faţă de anul 2015, rezidă în faptul că pe parcursul anului 2016 s-au înregistrat mai puţine cauze de tip repetitiv, faţă de anii precedenţi (de exemplu, contestaţii la executare privind drepturi salariale, etc.), precum şi mai puţine cereri de încuviinţare a executării silite faţă de anul 2015, cauze care erau soluţionate cu o operativitate foarte ridicată. În schimb, au fost înregistrate cauze diversificate ca obiect şi probleme de drept, ceea ce a generat soluţionarea lor într-un timp mai îndelungat. De asemenea, pe parcursul anului 2016 s-a constatat aplicarea de către judecătorii secţiei civile cu mai puţină stricteţe a dispoziţiilor art. 194-197 Cod procedură civilă, în lumina practicii judiciare dezvoltate în acest sens la nivel naţional, ceea ce a dus la anularea unui număr considerabil mai mic de cereri de chemare în judecată.

O altă cauză obiectivă pentru care anumite cauze sunt soluţionate într-un interval mai mare de timp o constituie existenţa în continuare a numeroase norme procedurale, atât în materie civilă, dar mai ales penală, care afectează celeritatea cu care se soluţionează cauzele deduse judecăţii. La aceste probleme de ordin procedural, se adaugă cele de ordin practic: dificultăţi majore în îndeplinirea procedurii de citare cu părţile aflate în străinătate, necomunicarea relaţiilor de către instituţii la termenul stabilit, existenţa situaţiilor în care se trimit cauzele spre rejudecare la instanţa inferioară, dificultăţi în administrarea unor probe precum expertizele tehnice sau contabile judiciare, dificultăţi în asigurarea interpreţilor de limbi străine în instanţă, netrimiterea la timp a relaţiilor solicitate de către diverse instituţii publice sau private, etc.

De asemenea, subliniem că în materie penală, Legea nr. 75/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 334/29.04.2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, a impus o cale de atac împotriva tuturor încheierilor de începere a judecăţii, ceea ce a condus la o prelungire cu cel puţin 2 luni a duratei de soluţionare a dosarelor penale în care instanţa a fost sesizată prin rechizitoriu, faţă de anii precedenţi.

În ceea ce priveşte stocul de dosare, din totalul de 9023 de dosare aflate în stoc, un număr de doar 302 de dosare, adică 3,3%, sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni, ceea ce a condus la atingerea gradului „foarte eficient” la indicatorul „stocul de dosare”.

Atingerea gradului „foarte eficient” este explicabilă prin efortul deosebit al magistraţilor instanţei (repetăm, în contextul unei menţineri a numărului de dosare nou intrate la un nivel ridicat). În acest context, subliniem şi scăderea duratei medii recomandate pentru începerea procedurii în materie civilă de la aproximativ 6 luni (la nivelul lunii februarie 2012), la 4-5 zile în cursul anului 2015 şi la doar 1-2 zile în prezent.

În ceea ce priveşte dosarele mai vechi de un an şi şase luni, nu trebuie omis că parte dintre acestea impun un probatoriu amplu, pentru lămurirea tuturor aspectelor de care depinde soluţionarea pricinilor deduse judecăţii; de asemenea, între dosarele civile se află un număr semnificativ de cauze care au stat în nelucrare o perioadă considerabilă de timp, ca urmare a intervenirii suspendării judecării cauzei. O altă cauză frecvent întâlnită în prelungirea duratei de soluţionare a dosarelor, mai ales în materie penală, o reprezintă îndeplinirea legală a procedurii de citare a părţilor care domiciliază în străinătate şi care nu manifestă interes în soluţionarea rapidă a pricinii. O cauză obiectivă pentru care anumite cauze sunt soluţionate într-un interval mai mare de timp o constituie existenţa în continuare a numeroase norme procedurale, atât în materie civilă, dar mai ales penală, care afectează celeritatea cu care se soluţionează cauzele deduse judecăţii. La aceste probleme de ordin procedural, se adaugă cele de ordin practic: dificultăţi majore în îndeplinirea procedurii de citare cu părţile aflate în străinătate, necomunicarea relaţiilor de către instituţii la termenul stabilit, existenţa situaţiilor în care se trimit cauzele spre rejudecare la instanţa inferioară, dificultăţi în administrarea unor probe precum expertizele tehnice sau contabile judiciare, dificultăţi în asigurarea interpreţilor de limbi străine în instanţă, netrimiterea la timp a relaţiilor solicitate de către diverse instituţii publice sau private, etc.

În vederea reducerii cazurilor de întârziere a soluţionării dosarelor pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti se va continua procesul de monitorizare permanentă pentru fiecare complet de judecată a cauzelor mai vechi de un an aflate pe rol, prin intermediul statisticii însoţite de centralizarea cauzelor care duc la întârzierea în soluţionarea dosarelor şi identificarea unor direcţii de către acţiune. De asemenea, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional sau de practică neunitară se va insista şi pe aspecte procedurale, precum: respectarea riguroasă a normelor de procedură în privinţa cererilor de amânare, discutării şi încuviinţării probatoriului, aplicării amenzilor judiciare. În plus, se va continua promovarea stingerii litigiilor pe cale amiabilă, prin apelarea la instituţia medierii.

Referitor la ponderea dosarelor închise într-un an, din totalul de 31554 de dosare soluţionate, un număr de 30460 de dosare au fost finalizate, prin închidere, în termen de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 96,5%.

În consecinţă, la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.