Capitolul I introducere pag. 2-3
IV. Infrastructura instanţei
Yüklə 358,83 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 5 săli de judecată
- V. Date statistice privind cooperarea internaţională Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie civilă
- Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală
- Dosare în care s-a formulat cerere de executare în România a sancţiunilor pecuniare
- VI. Concluzii
IV. Infrastructura instanţei Sediul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi al Curţii de Apel Bucureşti a fost supus unor lucrări de consolidare şi renovare, încheiate în urmă cu aproximativ 10 ani. Deşi este vorba despre un edificiu cu o inestimabilă valoare arhitecturală şi istorică, este, în acelaşi timp, vorba despre o clădire cu o vechime de 121 de ani, fiind inaugurată în anul 1895, în prezenţa lui Carol I. Prin urmare, ar fi mult mai potrivită folosirea clădirii ca edificiu cultural şi mutarea instanţei într-un edificiu modern, care să facă faţă cu succes volumului de activitate actual. În clădirea Palatului de Justiţie, Judecătoria Sectorului 5 are alocate 5 săli de judecată, cu menţiunea că trei dintre acestea au fost, de fapt, birouri, ulterior transformate în săli de judecată. Dintre aceste 3 birouri, actuale săli de şedinţă, unul este de dimensiuni reduse, motiv pentru care este folosit pentru judecarea măsurilor preventive. Numărul sălilor de judecată este insuficient, prin urmare şedinţele de judecată sunt stabilite pentru aproape toţi judecătorii o dată la două săptămâni. Nu există camere speciale pentru audierea minorilor, motiv pentru care aceştia sunt audiaţi în biroul judecătorului, în prezenţa colegilor de birou. În acest context, acordarea de termene de judecată foarte scurte sau derularea cercetării procesului civil în camera de consiliu nu este posibilă, fiind evident că, fie şi în situaţia în care vor intra în vigoare dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la cercetarea procesului în camera de consiliu, acestea vor fi în fapt inaplicabile. Trebuie menţionat că şi Curtea de Apel Bucureşti se află în aceeaşi situaţie, prin urmare nu are posibilitatea de a aloca judecătoriei săli suplimentare. Judecătorii instanţei, în afară de preşedinte, îşi desfăşoară activitatea în 10 birouri, regăsindu-se într-un birou, în funcţie de dimensiunile acestuia, între 2 şi 5 judecători. Grefierii (cu excepţia celor repartizaţi la cele două arhive) îşi desfăşoară activitatea în 11 birouri, în birouri regăsindu-se, în funcţie de dimensiunile fiecărui birou, chiar şi câte 8 grefieri. Dulapurile şi fişetele sunt insuficiente pentru că nu există suficient loc pentru acestea, dosarele fiind păstrate, ca regulă, pe birouri, sub birouri şi în jurul birourilor. Deşi există instanţe cu resurse materiale mai slabe (ex: Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 3, Judecătoria Sectorului 4), totuşi nici condiţiile materiale de la Judecătoria Sectorului 5 nu sunt normale pentru activitatea judiciară, mediul de desfăşurare a activităţii fiind unul suprapopulat, supraîncărcat. Administratorul clădirii se regăseşte în aceeaşi criză de spaţiu, prin urmare fără sprijin financiar consistent din partea Ministerului Justiţiei, problema spaţiului nu se va remedia. Din punct de vedere al infrastructurii IT, fiecare judecător şi fiecare grefier foloseşte câte un calculator nou, neexistând probleme din acest punct de vedere. De asemenea, fiecare birou este dotat cu câte o imprimantă multifuncţională, care are şi opţiuni de fotocopiere şi scanare, iar sălile de judecată sunt echipate cu calculatoare, imprimante noi şi funcţionale şi aparatură de înregistrare audio. Conexiunea la internet, utilă în activitatea de permanentă cercetare pe care judecătorii şi grefierii trebuie să o întreprindă, este una slabă, care nu face faţă numărului mare de utilizatori. Prin urmare, ar trebui achiziţionat de la furnizorul serviciilor de internet un abonament mai scump, concomitent cu înnoirea routerelor şi dezvoltarea capacităţii de stocare şi a memoriei RAM pentru servere. Trebuie subliniat, cu această ocazie, că întregul echipament IT este gestionat în Palatul de Justiţie de Curtea de Apel Bucureşti, cu sprijinul informaticienilor Curţii şi ai Tribunalului, însă constrângerile bugetare nu au permis dezvoltarea unei infrastructuri IT performante. Fiecare birou este dotat cu aparate care generează aer cald în timpul iernii şi aer rece în timpul verii. Ca regulă, aparatele respective sunt caracterizate prin vechime, iar aerul rece sau cald se furnizează în anumite intervale orare prestabilite, conform celor dispuse de administratorul clădirii, în funcţie de fondurile (insuficiente) ce îi sunt alocate. Biroul grefierului şef este dotat cu fax şi conexiune telefonică externă, iar un alt fax există la biroul executări penale. Nu există conexiune telefonică sau prin fax internaţională. Trebuie subliniat că în ultimii ani hârtia şi tonerele imprimantelor au fost suficiente, vechea problemă a lipsei consumabilelor fiind rezolvată din acest punct de vedere. Judecătoria Sectorului 5 nu dispune de o sală de conferinţe, însă pentru realizarea întâlnirilor de lucru se folosesc sălile de judecată, în măsura în care sunt libere. În caz contrar, se apelează, în funcţie de numărul participanţilor, fie la biroul preşedintelui, fie la încăperea destinată auditorilor de justiţie. De menţionat, cu această ocazie, că auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea într-o încăpere aflată între biroul preşedintelui şi o sală de judecată, iar cursanţii de la Şcoala Naţională de Grefieri în birourile grefierilor. În ceea ce priveşte arhivele, acestea sunt supraîncărcate. Arhiva penală şi arhiva civilă dispun de câte o încăpere de dimensiunea unui birou în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu publicul şi sunt ţinute dosarele aflate pe rol şi dosarele în care se aşteaptă dovezile de comunicare. În afară de aceste două încăperi, mai există în clădire o încăpere de dimensiuni mici în care sunt ţinute o parte din dosarele soluţionate definitiv recent, şi o altă încăpere la subsolul clădirii unde au alocate rafturi Curtea de Apel Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi alte două judecătorii de sector. Cele mai multe dosare sunt arhivate într-o fostă unitate militară din comuna Tunari, judeţul Ilfov, într-o clădire veche, insalubră, care a devenit neîncăpătoare. De asemenea, există în derulare un contract prin care s-a externalizat serviciul de arhivare, încheiat de Tribunalul Bucureşti cu o firmă privată, însă ritmul de preluare a dosarelor de către această firmă este deocamdată unul lent. Biroul de informare şi relaţii publice nu dispune de o încăpere proprie, funcţionând în aceeaşi încăpere cu biroul de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice, unde se află şi biroul informaticianului instanţei (este vorba, de fapt, despre un informatician aflat în schema Tribunalului Bucureşti, care este desemnat să se ocupe de problemele specifice ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti). Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti au alocat un birou în clădire, unde îşi desfăşoară activitatea 4 procurori.
Cu privire la aplicarea directă a dreptului Uniunii, aceasta s-a manifestat, îndeosebi, în cauzele care au ridicat problema clauzelor abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. În anul 2016, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti nu a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară. Activitatea instanţei în anul 2016 cu privire la comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare a fost desfăşurată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială. Instanţa a procedat la comunicarea actelor însoţite de formularele din Regulament, atât în cazul în care instanţa română a fost instanţă solicitată, cât şi în situaţia în care a fost instanţă solicitantă. Menţionăm că în cursul anului 2016 au fost înregistrate 23 de cereri de asistenţă judiciară adresate Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti având ca obiect comunicări de acte către persoanele fizice/juridice cu sediul în România, formulate de instanţele judecătoreşti din statele membre ale Uniunii Europene, în baza Regulamentului 1393/2007 privind comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă, dintre care 18 cereri în materie civilă şi 5 cereri în materie de minori şi familie. ÎN MATERIE CIVILĂ
ÎN MATERIE MINORI ŞI FAMILIE
Ca urmare a relaţiei directe create între instanţele statelor membre UE, Regulamentul Consiliului nr. 1206/2001 privind cooperarea în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială a fost utilizat în activitatea instanţei din anul 2016, în special în litigiile de dreptul familiei. Obiectul solicitărilor adresate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti autorităţilor corespondente din statele membre UE a fost reprezentat, de cele mai multe ori, de obţinerea de informaţii despre starea materială a unei persoane ori de efectuarea unei anchete sociale. Un factor care a contribuit la temporizarea procedurii, cu ocazia aplicării Regulamentului, l-a constituit necesitatea traducerii anumitor documente. Principalele dificultăți identificate în materia cooperării judiciare internaționale în materie civilă în cursul anului 2016 constau în faptul că anumite state nu administrează anumite probe (ex: Austria nu administrează proba cu anchetă socială când este solicitată de o instanţă din România); faptul că anumite state solicită să li se achite anumite sume de bani pentru administrarea de probe (ex: Spania); faptul că anumite state răspund cu mare întârziere solicitărilor instanţei (ex: Marea Britanie, Irlanda); faptul că anumite state refuză să administreze probele solicitate de instanţa română (ex: Canada, Maroc, Arabia Saudită), precum şi lipsa posibilităţii instanţei noastre de a obţine date privind domiciliul actual sau reşedinţa unei părţi aflate pe teritoriul altei ţări, de la autorităţile competente din statul respectiv (ex: SUA, Canada, Germania), din cauza reglementărilor foarte stricte ale unor state în ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal. În calitate de instanţă solicitată, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a primit în cursul anului 2016 un număr de 4 cereri formulate de instanţe din alte state membre ale Uniunii Europene, în baza Regulamentului nr. 1206/2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială, dintre care 2 cereri au fost formulate în materie civilă şi 2 cereri au fost formulate în materie de minori şi familie. ÎN MATERIE CIVILĂ
ÎN MATERIE MINORI ŞI FAMILIE
Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală Din punct de vedere al activităţii desfăşurate în materia cooperării judiciare internaţionale, în cursul anului 2016 au fost înregistrate 25 de cauze având ca obiect „comisie rogatorie internaţională” în materie penală, având ca obiect, în concret: notificarea de acte judiciare (8 dosare), recunoaşterea şi executarea sancţiunilor pecuniare (17 dosare). Dosare în care s-a formulat cerere de executare în România a sancţiunilor pecuniare:
Au existat situaţii în care s-a dispus de către judecătorii din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti citarea părţilor prin solicitare adresată direct autorităţilor judiciare competente dintr-un alt stat membru UE, măsurile dispuse dovedindu-se a fi eficiente pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor. De asemenea, au existat situaţii în care s-au obţinut probe sau înscrisuri, în special documente şi informaţii cu privire la situaţia judiciară a inculpaţilor, tot prin solicitări adresate direct autorităţilor judiciare competente dintr-un alt stat membru UE. De asemenea, din punct de vedere al activităţii desfăşurate în materia cooperării judiciare internaţionale, menţionăm că în cursul anului 2016 în cadrul Biroului Executări Penale al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti au fost emise 11 mandate europene de arestare, după cum urmează: 6 pentru infracţiunile de furt - furt calificat; 2 pentru infracţiunile de înşelăciune; 1 pentru infracţiunea de tâlhărie; 1 pentru infracţiunea de conducere fără permis; 1 pentru infracţiunea de violare de domiciliu. Dintre acestea, menţionăm că 3 mandate au fost emise în faza de urmărire penală; 2 mandate au fost emise în faza de cameră preliminară şi judecată, iar restul de 6 mandate au fost emise în faza de executare. În ce priveşte numărul de mandate europene de arestare care au fost emise de alte state membre UE, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a executat în anul 2016 un număr de 4 astfel de mandate provenind din Anglia, Spania, Germania şi Elveţia. În privinţa cazurilor de urmărire internaţională, se evidenţiază un număr de 4 mandate traduse şi transmise doar prin intermediul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională ca urmare a localizării/arestării persoanei solicitate, după cum urmează: SIRENE – 3 mandate privind Anglia, Spania, Elveţia; BNI - 1 mandat privind Germania. VI. Concluzii În limita resurselor materiale şi umane existente, Judecătoria Sectorului 5 București a fost în anul 2016 o instanță modernă, eficientă, transparentă și ușor accesibilă cetățeanului, capabilă să livreze un act de justiție de calitate pentru acesta, într-un termen rezonabil, în condiţii de independenţă și integritate, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În același timp, instanța reprezintă un mediu de lucru plăcut și stimulant pentru personalul său, iar acesta simte că face parte dintr-o echipă cu care se identifică și care este una de elită a profesiei juridice, fiind conştient că reprezintă un factor de schimbare în societatea românească. Valorile promovate de Judecătoria Sectorului 5 sunt eficienţa în gestionarea resurselor şi a actului de justiţie; transparenţa instituţiei şi a procedurilor judiciare; integritatea şi responsabilitatea personalului instanței; respectul faţă de cetăţean, în calitate de beneficiar final al serviciului public de justiţie. Yüklə 358,83 Kb. Dostları ilə paylaş:
|