Capitolul III 3 edificarea statului de drept şi consolidarea democraţiei

4.5.3. Eficienţă măsurilor aplicate

Urmează a releva faptul că în ultimul timp, Republica Moldova se angajează mai intens si în profunzimea sistemului instituţional, administrativ, pentru a asigura o mai rapida adoptare si aplicare a masurilor stabilite. Este destul de evident că corupţia în stat poartă un caracter sistematic, reprezentînd un simptom al unor probleme mult mai grave ale societăţii noastre. De aceea şi lupta cu corupţia trebuie să poarte un caracter sistematic.

O mare parte dintre masurile propuse si acţiunile iniţiate deja sau care sunt propuse pentru  viitor în acest domeniu ţin să consolideze programele de reformă si asigură o ameliorare a mediului de afaceri si investiţional din tara noastră.

 În domeniul instituţional, cele trei principale direcţii de luptă împotriva fenomenului corupţiei trebuie să fie:

· reducerea rolului statului în anumite sfere de activitate economică, prin diminuarea puterii sale discreţionare. Aceasta se poate efectua fie prin liberalizare, fie prin introducerea unor noi reguli implicite, cu caracter automat;

· responsabilizarea instituţiilor în faţa cetăţenilor, prin obligarea Guvernului si a tuturor funcţionarilor publici să informeze societatea civilă cu privire la activităţile lor şi să ia atitudine în cazurile în care serviciile unor funcţionari nu sunt satisfăcătoare.

· flexibilizarea structurilor instituţionale si co-interesarea funcţionarilor din aparatul de stat în lupta împotriva corupţiei.

Strategia de lupta împotriva corupţiei trebuie sa depăşească domeniul strict instituţional si să se extindă şi în societatea civila. Trebuie să se urmărească schimbarea atitudinii cetatenilor cu privire la fenomenul corupţiei. Exista o opinie răspîndită si eronată, potrivit căreia corupţia nu este altceva decât o redistribuire normală de venituri între cetăţeni (sau companii) şi Guvern. Informarea cetatenilor privind costurile sociale ale corupţiei si efectele sale catastrofale pentru comunitate este esenţială în schimbarea acestei percepţii.

Cel mai important element al strategiei rămîne, însă, voinţa politică a autorităţilor. Societatea civilă este şi ea datoare sa facă presiuni pentru a determina naşterea acestei voinţe politice si nu ca urmare a presiunilor internaţionale.

O importanţă specială trebuie acordată controlului legal asupra conflictului de interese sau a oricăror situaţii în care un demnitar are interese personale direct legate de activitatea sa oficiala, astfel încît s-ar crea nişte pîrghii propice practicilor corupte.

Priorităţi pe termen scurt

- colectarea şi efectuarea analizei datelor în domeniul corupţiei din ţara noastră, realizarea unui studiu referitor la activitatea autorităţilor publice şi procedurile administrative din punctul de vedere al incidenţei corupţiei în aceste sectoare;

- recepţionarea şi examinarea minuţioasă a tuturor categoriilor de petiţii, referitoare la eventualele acţiuni corupţionale, acordarea de consultanţă cetăţenilor şi organizaţiilor referitor la metodele contracarării şi limitării corupţiei;

- reducerea poverii fiscale a agenţilor economici;

- reducerea listei genurilor de activitate, licenţiate de stat;

- asigurarea accesului societăţii civile la informaţie şi asigurarea transparenţei activităţii organelor de stat;

- realizarea unui program special de contracarare a corupţiei în organele sistemului învăţămîntului, sistemului sănătăţii, instituţiile superioare de învăţămînt, colegii, licee;

- crearea unui serviciu de asistenţă juridică victimelor corupţiei cu implementarea unor hot-line (linii fierbinţi) care să fie în serviciul societăţii non-stop; 

- informarea permanentă a societăţii despre activităţile desfăşurate în procesul de combatere a corupţiei, implementarea unor campanii mass-media, organizarea mese rotunde cu reprezentanţii societăţii civile, unor emisiuni tele-radio care să contribuie la conştientizarea fenomenului;

- asigurarea transparenţei în procesul de elaborare a actelor normative, publicarea proiectelor de acte normative în mijloacele de informare în masă şi pe site-urile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice, organizarea recepţionării şi examinării obligatorii a obiecţiilor şi propunerilor populaţiei la aceste proiecte;

- promovarea în cadrul instituţiilor de învăţămînt de orice categorie a unor cursuri de lecţii care să contribuie la conştientizarea şi profilaxia fenomenului în rîndul elevilor, studenţilor;

- realizarea interacţiunii cu instituţiile societăţii civile în domeniul prevenirii, profilaxiei corupţiei;

- crearea unor sisteme locale de publicitate pentru informarea populaţiei despre activităţile „reprezentanţilor eminenţi” ai corupţiei de la nivelul de jos, în mare parte prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale;

- sporirea conştiinţei juridice a populaţiei (creşterea nivelului cunoştinţelor în domeniul juridic şi în vederea diminuării fenomenului de corupţie activă (de a da mită);

- amplificarea interacţiunii cu organele de drept implicate în procesul de contracarare a corupţiei prin intermediul transmiterii tuturor informaţiilor (inclusiv, petiţiilor) parvenite în adresa autorităţilor publice în care se conţin anumite informaţii despre acţiunile corupţionale comise de anumite persoane.

Priorităţi pe termen mediu:

- implementarea unor programe de studiere de către funcţionarii publici a actelor normative ce reglementează activitatea funcţionarilor publici şi responsabilitatea lor pentru actele de corupţie şi alte infracţiuni;

 - întreprinderea măsurilor de implementare reală a Regulamentului privind modul de angajare şi selectare a cadrelor prin concurs la ocuparea funcţiilor publice în corespundere cu art. 14 a Legii serviciului public, implementarea sistemului obligatoriu de promovare în baza calităţilor şi performanţelor profesionale;

- revizuirea structurii actuale şi statelor de personal a organizaţiilor publice în scopul eficientizării activităţii instituţiilor, reducerii personalului sectorului public prin eliminarea unităţilor şi structurilor parazitare, neadmiterii unei dublări de activităţi;

- în scopul prevenirii corupţiei, reexaminarea sistemului existent de salarizare a  funcţionarilor (inclusiv a angajaţilor guvernamentali) întru asigurarea lor cu salarii competitive; implementarea mecanismelor de premiere pentru activitatea efectivă şi conştiincioasă;

- publicarea obligatorie şi simultană a informaţiei cu privire la sursele de finanţare şi donatori ai tuturor partidelor politice în mass-media;

- crearea şi implementarea mecanismelor suplimentare de control intern pentru asigurarea reexaminării rapide şi efective a hotărârilor îndoielnice cu crearea posibilităţilor reale de examinare obiectivă a plângerilor subalternilor privind acţiunile persoanelor corupte, ridicarea responsabilităţii conducătorilor de diferit nivel pentru acţiunile subalternilor cu implementarea unui sistem efectiv de control;

- elaborarea şi implementarea mecanismelor de control permanent asupra activităţii organelor puterii de stat  şi administraţiei locale din partea societăţii civile;

- monitorizarea implementării măsurilor anticorupţie prevăzute în programele de stat de combatere a corupţiei şi criminalităţii şi a măsurilor de încurajare a antreprenorilor la o cooperare eficientă în prevenirea şi contracararea actelor de corupţie;

- întreprinderea măsurilor necesare ce garantează ONG, mijloacelor mass-media libertatea de a primi sau a comunica informaţiile referitor la afacerile de corupţie sub rezerva celor limitate într-o societate democratică.

- întreprinderea măsurilor necesare care încurajează cercetările asupra corupţiei; efectuarea periodică a sondajelor de opinie privind activitatea organelor puterii.