Discuţia legată de instituţii ale migraţiei ridică probleme din însăşi punctul de plecare

Diagnoza instituţională a fenomenului mobilităţii forţei de muncă româneşti în spaţiul european

- instituţii, contexte şi trasee de migraţie-




Cuprins:

I. Introducere 5

II. Instituţii ale migraţiei forţei de muncă: delimitări şi identificare 6

II.1. Delimitarea instituţiilor migraţiei forţei de muncă 6

II.2. Instituţii ale migraţiei forţei de muncă: aspecte de identificare. Contexte şi trasee de migraţie 8

III. Migraţia „ascunsă” a forţei de muncă 10

IV. Instituţii/ organizaţii implicate în gestionarea fenomenului migraţiei forţei de muncă 14

IV.1. Instituţii cu atribuţii în recrutarea forţei de muncă 14

Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă 14

Agenţii privaţi de Ocupare a Forţei de Muncă în Străinătate 19

IV.2. Instituţii cu atribuţii de control şi protecţie în migraţia forţei de muncă 23

Inspectoratele teritorial de Muncă 23

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei – Departamentul pentru Muncă în Străinătate 24

V. Disfuncţionalităţi 29

VI. Concluzii şi recomandări 31

Bibliografie 34

Lista acronimelor utilizate:

MMSSF – Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

MAE – Ministerul Afacerilor Externe

DMS – Departamentul pentru Muncă în Străinătate

CAPMS – Corpul Ataşaţilor pe Probleme de Muncă şi Sociale

OMFM – Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă

ONRPFMS - Oficiul Naţional pentru Recrutare şi Plasare a Forţei de Muncă în Străinătate

CIDLM - Centrul de Informare si Documentare pentru Lucrătorii Migranţi

UE – Uniunea Europeană

Lista casetelor

Caseta 1. Delimitări ale obiectului de studiu: instituţie 6

Caseta 2: Delimitări ale obiectului de studiu: instituţie a migraţiei 7

Caseta 3: Definiţie a muncitorului străin migrant 7

Caseta 4. Delimitări ale obiectului de studiu: instituţie a migraţiei forţei de muncă 7

Caseta 5: Dimensiuni ale migraţiei clandestine pentru muncă din România 11

Caseta 6: Anunţ pentru o preselecţie în Germania 19

Caseta 7: Costuri ale migraţiei legale pentru muncă mediate de OMFM 19

Caseta 8: Construirea strategiei de migraţie: migraţie clandestină versus migraţie legală prin OMF 19

Caseta 9: Atribuţii ale MMSSF în domeniul migraţiei pentru muncă în 2004 25

Caseta 10: Atribuţii ale MMSSF în domeniul migraţiei pentru muncă în 2005 25

Caseta 11: Atribuţiile ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale în străinătate 26

Lista figurilor

Figura 1: Instituţii implicate în contextul de ieşire bazat pe acceptarea individului în ţara de destinaţie ca lucrător migrant 9

Figura 2: Contexte de plecare şi trasee ale migraţiei forţei de muncă 13

Figura 3: Biserici ortodoxe româneşti în Spania 28

Lista tabelelor

Tabel 1: Plecări ale cetăţenilor români pentru muncă în străinătate mediate de OMFM 16

Tabel 2: Structura plecărilor mediate de OMFM pe ţări: situaţie comparativă 2002-2005 17

I. Introducere

Migraţia internaţională este un fenomen relativ nou pentru România contemporană şi probabil abia perioada de după 1998 începe să definească tendinţele care vor căpăta stabilitate în viitor¹. Ascensiunea migraţiei pentru muncă în calitate de tip dominant este unul dintre elementele centrale ale acestei evoluţii.

Studiul pe care îl propunem se concentrează asupra migraţiei pentru muncă din perspectiva instituţiilor. Prima parte este consacrată definirii instituţiilor migraţiei forţei de muncă. Sensul termenului „instituţie” pentru care am optat este unul apropiat celui de organizaţie. Precizările dinspre domeniul migraţiei vizează definirea în termeni restrictivi a „migraţiei forţei de muncă”, în calitate de deplasare internaţională al cărei element central este acceptarea de către statul de destinaţie a potenţialului migrant ca lucrător. Am acceptat ca înscriindu-se în categoria instituţii ale migraţiei numai acele instituţii care apar şi se dezvoltă exclusiv datorită migraţiei. Resursele studiului ne-au limitat preocupările la instituţii din aria de origine, sub autoritatea statului de origine.

În identificarea instituţiilor am pornit de la ideea de contexte şi trasee de migraţie. Urmărind „drumul” pe care îl parcurg migranţii ne-am propus să ajungem la instituţii. Instituţiile identificate ca instituţii ale migraţiei forţei de muncă (de o parte instituţii implicate în recrutarea forţei de muncă – OMFM, Agenţii privaţi de mediere; de cealaltă parte instituţii cu atribuţii de control şi protecţie – Inspecţia Muncii, Departamentul pentru Muncă în Străinătate) au fost prezentate în mod detaliat în a patra parte a studiului. Subcapitolul 3 semnalează problema absenţei instituţiilor migraţiei forţei de muncă (în sens formal) în segmentul cel mai consistent ale migraţiei pentru muncă: cea bazată pe „depăşirea” obstacolelor formale impuse liberei circulaţii a forţei de muncă prin recursul la alte trasee de migraţie (turismul, strategia cea mai frecvent utilizată pentru ţările UE). Ideea necesităţii coordonării instituţionale şi a integrării deplasărilor legale în contextul larg al migraţiei pentru muncă apar în identificarea şi detalierea disfuncţionalităţilor, concluziilor şi recomandărilor (subcapitolele 5, 6).

Raportul se bazează pe surse de informaţii multiple. Au fost utilizate interviuri cu migranţi, autorităţi locale din zone de concentrare a migraţiei, reprezentanţi ai firmelor de transport şi ai diverselor instituţii implicate în migraţia forţei de muncă. În text se fac referiri la diferite surse de date (menţionate când datele respective sunt prezentate) sau articole de presă. Au fost de asemenea utilizate informaţii prezentate pe site-urile instituţiilor definite în contextul raportului ca instituţii ale migraţiei. Un alt tip de demers la care s-a făcut recurs a fost analiza textelor actelor normative care stau la baza înfiinţării/funcţionării diferitelor instituţii ale migraţiei.