Discuţia legată de instituţii ale migraţiei ridică probleme din însăşi punctul de plecare

II. Instituţii ale migraţiei forţei de muncă: delimitări şi identificare

II.1. Delimitarea instituţiilor migraţiei forţei de muncă

Discuţia legată de instituţii ale migraţiei ridică probleme din însăşi punctul de plecare. Instituţie este mai degrabă un concept dificil, cu o evoluţie deopotrivă “prolifică şi haotică în sociologie”² ca să folosim o formulă de dicţionar. Scopul nostru nu este de a intra în detalieri legate de modalitatea în care au fost/sunt definite instituţiile, de meritele sau limitele unei abordări sau a alteia. Însă, în măsura în care nu se poate afirma că există un consens în studiul migraţiei asupra semnificaţiei sintagmei „instituţii ale migraţiei”, chestiunea opţiunii pentru o definiţie sau alta a instituţiei rămâne fundamentală pentru analiza noastră. Resursele şi interesele stricte ale demersului nostru ne-au orientat către o definiţie care se apropie mai degrabă de termenul de „organizaţie”, în sensul de „(...) ansamblu uman formalizat şi ierarhizat în vederea asigurării cooperării şi coordonării membrilor lor pentru atingerea unor scopuri date” (Friedberg. 1997: 398). Elementul fundamental este opţiunea pentru ansamblurile formale ca opuse celor informale. este un prim pas în încercarea de a delimita obiectul nostru de studiu.

Caseta 1. Delimitări ale obiectului de studiu: instituţie

Instituţie înţeleasă în sensul de organizaţie, ca ansamblu formalizat
Opţiunea pentru o definiţie a a instituţiei nu rezolvă problema sintagmei instituţii ale migraţiei. Interesul nostru nu este unul general pentru instituţii, ci unul particular, pentru o categorie care am asumat că poate fi delimitată ca instituţii ale migraţiei. Suntem în situaţia de a identifica acele criterii care permit delimitarea instituţiilor migraţiei de orice alt tip de instituţii, cu alte cuvinte, de a răspunde întrebării Ce înseamnă instituţii ale migraţiei? Migraţia este însă unul din fenomenele complexe care în esenţă asociază unei absenţe dintr-un spaţiu o prezenţă într-altul. Dacă luăm în considerare numai două aspecte: participarea indivizilor în ansambluri formale şi tendinţa de reglementare a ieşirilor/intrărilor în spaţiile naţionale (prin implicarea ansamblurilor formale), începe să devină evident că atunci când discutăm despre migraţie, un număr mare de instituţii sunt implicate/afectate de deplasările indivizilor. Afectată de migraţie este primăria din localităţile de concentrare ridicată a fenomenului, afectate sunt şcolile din care pleacă copiii migranţilor, afectate sunt bisericile etc. Pe de altă parte, toţi cei care pleacă/intră într-un spaţiu trebuie să se supună regulilor de ieşire/admisie. Notarul care legalizează acte pentru plecarea în străinătate, cabinetul medical care oferă servicii pentru cei care au nevoie de a face dovada stării de sănătate pentru a pleca în străinătate, serviciul de paşapoarte care oferă actul necesar ieşirii din ţară, firmele care asigură transportul, firmele care oferă un contract de muncă în străinătate etc., toate sunt instituţii implicate în migraţie. Întrebarea este sunt ele, toate, instituţii ale migraţiei? Ca să răspundem pornim de la o observaţie: între numeroasele instituţii implicate/afectate de migraţie numai o parte sunt produsul migraţiei şi există exclusiv datorită acestei forme de mobilitate, celelalte „trăiesc” cu sau fără migraţie, deşi sunt afectate, în măsură mai mare sau mai mică, de existenţa fenomenului. Răspunsul pentru care optăm, deşi limitativ, porneşte aşadar de la delimitarea instituţiilor migraţiei ca instituţii care au apărut şi s-au dezvoltat exclusiv datorită migraţiei³. Caseta 2 ilustrează adăugarea acestui al doilea element în delimitarea obiectului de studiu.

Caseta 2: Delimitări ale obiectului de studiu: instituţie a migraţiei

Instituţie a migraţiei înţeleasă în sensul de organizaţie, ca ansamblu formalizat, care a apărut şi s-a dezvoltat exclusiv datorită migraţiei
Interesul nostru nu este unul general, pentru orice tip de mobilitate internaţională, ci unul specific, pentru migraţia forţei de muncă. Pentru a identifica instituţiile care joacă un rol în acest tip particular de mobilitate, ar trebui să operăm cu o definiţie clară a migraţiei forţei de muncă. Ar trebui să delimităm cine se înscrie în categoria „migraţie a forţei de muncă” din categoria largă a celor care, pentru o perioadă de timp, locuiesc pe teritoriul unei ţări diferite de ţara lor de origine. Pentru a rezolva situaţia putem recurge la o simplicare care se bazează pe clasificarea deplasării pe baza a două elemente:

• 
  deplasarea este una internaţională
  
• 
  şederea pe teritoriul ţării de destinaţie presupune exercitarea unei activităţi economice aducătoare de venit.
  

Deşi teoretic am exclus o parte din deplasările internaţionale (deplasări pentru studii, deplasări pentru turism etc), totuşi categoria cu care lucrăm a rămas extrem de largă. Definiţia se bazează pe ce face migrantul la destinaţie, fără a include vreo referire la contextul în care se realizează plecarea şi nu are nici un beneficiu asupra delimitării instituţiilor cu atribuţii în migraţia forţei de muncă la origine, incluzând întreaga serie a instituţiilor care, în vreun fel sau altul, au legătură cu ieşirile din ţară în categoria instituţiilor implicate în migraţia forţei de muncă.

Soluţia la care am putea recurge este adăugarea unui al treilea element în definiţie care să delimiteze categoria plecărilor care pot conduce la desfăşurarea unei activităţi aducătoare de venit la destinaţie de plecările al căror scop declarat (în situaţie oficială de ieşire sau intrare într-o ţară) este munca. Situaţia la care ajungem este cea delimitată de definiţia reprodusă în Caseta 3, modalitate uzuală de definire a migraţiei legale pentru muncă. Caseta 4 ilustrează introducerea acestei noi delimitări în analiză.

Caseta 3: Definiţie a muncitorului străin migrant

Lucrători migranţi (străini): Străini admişi de către statul de destinaţie cu scopul specific de a exercita o activitate aducătoare de venit pe teritoriul ţării de destinaţie. Durata şederii este de regulă restricţionată ca şi tipul de ocupare pe care îl pot obţine.http://www.migrationinformation.org/Glossary/
Caseta 4. Delimitări ale obiectului de studiu: instituţie a migraţiei forţei de muncă

Instituţie a migraţiei forţei de muncă înţeleasă în sensul de organizaţie, ca ansamblu formalizat, care a apărut şi s-a dezvoltat exclusiv datorită migraţiei indivizilor admişi de către statul de destinaţie cu scopul specific de a exercita o activitate aducătoare de venit pe teritoriul ţării de destinaţie.
Migraţia, indiferent de tip, este un fenomen care se derulează în/între două spaţii. Indivizii ies dintr-un spaţiu pentru a se încadra în altul. În ambele spaţii există instituţii ale migraţiei în sensul pe care l-am atribuit sintagmei. Resursele limitate de cercetare ne forţează să restrângem aria preocupărilor la un singur spaţiu: cel de origine şi asupra instituţiilor supuse autorităţii statului de origine.