Gratiana Isac a avut in 2007 un salariu mediu lunar de 4.330 euro, in care este inclus si venitul de la Parchetul General, unde a activat inainte de a fi aleasa in functie la CSM. Isac detine 330.000 lei intr-un cont bancar si 810 mp teren intravilan in comuna Chiajna. Sotul sau, Stelian Isac, este director adjunct in IGPR, fratele acestuia, Marcel Isac, este director la SECI - PNF.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie; membru de drept al CSM din anul 2004. Fost consilier pentru probleme legislative si juridice la Presedintia Romaniei, in perioada 1993-1996, Nicolae Popa si-a inceput cariera la Curtea Constitutionala, unde fusese numit ca judecator, in 1996, inainte ca Ion Iliescu sa piarda alegerile. La acea data, el nu avea experienta de instanta, ci doar pe aceea de profesor. Sub guvernarea CDR, cariera lui Popa a intrat intr-un con de umbra. Dupa revenirea la putere a lui Ion Iliescu, in toamna anului 2000, asecensiunea lui Nicolae Popa a continuat. In 2001, Iliescu l-a numit presedinte la Curtea Constitutionala, iar dupa expirarea mandatului a ajuns, tot pe vremea fostului sef al statului, judecator la Curtea Suprema. Popa a fost numit presedinte al acestei instante in 2004, inlocuindu-l pe Paul Florea, un magistrat despre care presa a mentionat in repetate randuri ca nu era agreat de PSD si Ion Iliescu. In ceea ce priveste activitatea lui Nicolae Popa in fruntea Curtii Constitutionale, este de retinut o decizie, luata in iulie 2003, de a respinge o exceptie de neconstitutionalitate invocata de un inculpat care contesta un mandat de arestare emis de un procuror, sustinand ca o asemenea practica este contrara Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Justitia romana abia traversase un imens scandal legat de aceasta problema, in urma deciziei CEDO din cazul Pantea impotriva Romaniei, care sustinea exact acelasi lucru: procurorul nu are dreptul sa emita mandat de arestare, ci doar un judecator.
Desi la virsta pensionarii, Nicolaie Popa a beneficiat de o derogare din partea CSM la legea din 2005, potrivit careia magistratii care au implinit virsta de 68 de ani trebuie sa se pensioneze. In septembrie 2007, CSM s-a confruntat cu doua curente de opinie divergente in ce priveste eventuala retragere din activitate a judecatorului Nicolae Popa, cu toate ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu depusese nicio cerere de pensionare. In cele din urma, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, cateva zile mai tarziu, ca pensionarea lui Nicolaie Popa sa nu tina seama de noile reguli adoptate in 2005, ci de o lege din 1993. In anul 2004, Nicolae Popa era deja presedintele ICCJ, iar CSM a motivat ca noile reguli de pensionare nu se aplica mandatelor in curs, conform principiului constitutional al neretroactivitatii legii.
Nicolae Popa s-a aflat in incompatibilitate cat timp a fost decan la Universitatea "Titu Maiorescu".
Judecatorul Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, este cel mai bine platit magistrat de varf din Romania. El a castigat in 2007 un salariu mediu lunar de 6.489 de euro, care include indemnizatiile primite ca membru al CSM si de la Curtea Constitutionala. Din declaratia de avere a lui Popa reiese ca acesta detine si doua terenuri in Ilfov, doua case de locuit (una in Bucuresti, una in localitatea Vama Veche), doua autoturisme si patru conturi bancare.
Florica Bejinaru, membru CSM
Florica Bejinaru, membru CSM
Judecator la Tribunalul Mehedinti; membru al CSM din ianuarie 2005.
Florica Bejinaru a fost deconspirata de CNSAS, in luna mai 2006, drept colaboratoare a Securitatii, desi, in noiembrie 2005, aceasta primise certificat de necolaborare. Cercetarile asupra judecatoarei au fost reluate dupa ce ziarul "Cotidianul" a prezentat probe in acest sens. Conform publicatiei, Bejinaru a fost informatoare a Securitatii si remunerata pentru aceste activitati, in timp ce era consilier juridic la o intreprindere de confectii din Drobeta Turnu Severin. Bejinaru ar fi inceput sa colaboreze cu politia politica de la varsta 25 de ani. Dupa ce in primavara lui 2006 membrii Colegiului CNSAS au votat cu majoritate de voturi ca a facut politie politica (cu sase voturi pentru si trei abtineri), cateva luni mai tarziu, cand i-au analizat contestatia, aceiasi oameni si-au schimbat pozitia fata de judecatoare. Dintre cei opt membri prezenti, doar patru au votat pentru admiterea contestatiei (Mircea Dinescu, Cazimir Ionescu, Florian Chiritescu si Laurentiu Tanase), doi pentru respingerea ei (Corneliu Turianu si Dragos Petrescu), iar alti doi s-au abtinut. In adeverinta semnata de fostul presedinte al CNSAS, Gheorghe Onisoru. se preciza ca, in baza documentelor analizate, pana la 28.07.2005, CNSAS a decis ca Bejinaru nu a fost agent al Securitatii ca politie politica.
Decizia de necolaborare cu Securitatea ca politie politica in cazul sau nu este definitiva, deoarece fostul ministru al Justitiei Monica Macovei a contestat solutia la Curtea de Apel Bucuresti. Imediat dupa ce s-a aflat ca judecatoarea Florica Bejinaru a colaborat cu fosta Securitate, ministrul Justitiei din acea vreme, Monica Macovei, a declarat ca aceasta chestiune nu este doar problema magistratului, ci si problema CSM. "CSM trebuie sa-si rezolve aceasta problema de imagine", a spus Macovei. Ministrul a sustinut, atunci, ca in Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa fie elita magistratilor si ca asupra lor nu ar trebui sa planeze nici o aparenta de banuiala ca ar fi fost colaboratori ai fostei Securitati.
Judecatoarea Florica Bejinaru, a negat informatiile aparute atunci, si a sustinut ca CNSAS i-a incalcat dreptul la imagine cand a facut publica relatia ei cu fosta Securitate.
