In privinta procedurii numirii in functie a procurorilor sefi, pozitia Lidiei Barbulescu este clara: acestia trebuie numiti de CSM si nu de presedinte. La 4 septembrie 2008, Lidia Barbulescu a declarat ca vrea ca plenul Consiliului sa-i numeasca atat pe sefii parchetului, cat si pe sefii instantei supreme, dupa ce senatorii juristi au decis ca presedintele tarii sa nu mai hotarasca asupra numirii procurorilor-sefi. "Suntem pentru ca plenul CSM sa numeasca atat sefii parchetului, cat si sefii instantei supreme. Este firesc ca CSM, garant al independentei justitiei si cel care este chemat de Constitutie sa se ocupe de cariera magistratilor, sa aiba acest atribut. Este foarte important ca acest atribut revine CSM, pentru ca, in activitatea din plenul CSM, isi desfasoara activitatea si cei doi reprezentanti ai societatii civile", a afirmat sefa CSM. Chiar si dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca prerogativa numirii in functie a procurorilor sefi ramine in sarcina presedintelui, dupa cum spune Constitutia, Lidia Brabulescu a sustinut in continuare ca tot CSM ii va numi pe acestia, deoarece Curtea “nu sa pronuntat pe fond”.
In toamna lui 2008, Lidia Barbulescu a sesizat Avocatul Poporului, in ideea ridicarii unei exceptii de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala, referitor la declaratiile avere. Lidia Barbulescu sustinea ca acestea nu trebuie sa fie publice, dar dupa izbucnirea scandalului in presa, a revenit spunind ca sesizarea viza doar adresele din declaratiile de avere. De mentionat, ca multi magistrati nu si-au trecut adresele in declaratii, desi in prezent prevederii legii sint in acest sens.
Lidia Barbulescu, este unul dintre cei mai bine platiti magistrati din Romania. Ea a castigat in 2007 un salariu lunar mediu de 4.797 de euro si este posesoarea a doua autoturisme achizitionate recent, un BMW si o Skoda Octavia, prin credit bancar.
Intreaga familie Barbulescu lucreaza in magistratura. Sotul, Constantin Barbulescu, este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Olt. Fiica, Alina Barbulescu, lucreaza in momentul de fata la CSM, la Directia integrare europeana, relatii internationale si implementare a proiectelor PHARE, insa nu apare in evidentele publice ale CSM, nedepunand pana in prezent nici declaratia de avere, nici declaratia de interse si nici pe cea de rudenie. Fratele, Gheorghe Constantinescu, este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalului Olt, iar cumnata, Violeta Constantinescu, notar stagiar. Un var, Stefanel Negurici, este avocat in cadrul Baroului Olt
Procuror sef al biroului de combatare a contrafacerilor din cadrul DIICOT de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie; vicepresedinte al CSM in mandatul 2008-2009, membru al CSM din martie 2006.
Ca si Lidia Brabulescu, nici Gratiana Isac nu a fost pina acum membrucu activitate permanenta al CSM, intrucat nu s-a conformat unei recomandari a Comisiei Europene, legiferata in 2005 de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, conform careia membrii Consiliului nu pot ocupa simultan functii de conducere in instante si Parchete pentru a nu genera incompatibilitati.
Refuzul Lidiei Barbulescu si al Gratianei Isac de a se conforma a fost motivat prin faptul ca au fost alese in CSM anterior acestei recomandari, iar legea nu poate prevedea decat pentru viitor. De altfel, aceste cazuri de incompatibilitate au fost remarcate ca esecuri in reforma justitiei si in raportul de tara al CE din vara anului 2007.
In august 2005, ministrul Justitiei din acea perioada, Monica Macovei, a anuntat numele a opt procurori din conducerea Ministerului Public propusi spre demitere pentru lipsa de performanta. Consiliul Superior al Magistraturii a fost de acord cu cinci dintre cele opt schimbari propuse de ministru, in conducerea PNA si a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Antidrog. Astfel, Sectia de procurori a CSM a avizat pozitiv, cu majoritate de voturi, revocarea din functie a procurorilor Horia Miclescu - numarul doi in PNA -, Vasile Draghici - seful sectiei anticoruptie din PNA -, Ion Panaitescu - seful sectiei militare din PNA -, Gheorghe Muscalu - seful DIICOT - si adjuncta acestuia, Gratiana Daniela Petronela Isac, deoarece "jumatate din dosare au o vechime mai mare de sase luni de la sesizare, fara a se lua nici o masura pentru grabirea solutionarii". Dintre acestea sunt de amintit doar dosarele lui Nicu Gheara - 5 ani vechime, Gigi Netoiu - 3 ani, Frank Timis - 3 ani. DIICOT a mai instrumentat dosarele Tiriac jr., RAFO Onesti, Petromidia, Genica Boierica.
Locul ramas vacant in CSM, in toamna aceluiasi an, ca urmare a pensionarii lui Alexandru Tuculeanu, a fost ocupat temporar, pana la noi alegeri, de procurorul Daniela Gratiana Isac. Aceasta a candidat pentru un post in CSM, in decembrie 2004, si a iesit pe locul doi cu 40 de voturi, in timp ce castigatorul Tuculeanu a strins 48 de voturi. Pe locul trei s-a clasat generalul Dan Voinea, cu 26 de voturi. Isac era atunci membru in Colegiul de Conducere al PICCJ. A depus cerere pentru a ocupa un post de inspector CSM, dar nu s-a prezentat la examen. In 2006, procurorul Gratiana Isac, demis pentru incompetenta manageriala, a fost ales si reprezentat al Parchetului General in CSM, si sef la Combaterea Contrafacerilor.
Gratiana Isac a fost, la sfarsitul anului 2007, subiect de presa din cauza faptului ca s-a abtinut de la votul pe care CSM trebuia sa-l dea pentru anchetarea penala a doi dintre procurorii acuzati de DNA ca au luat mita pentru favorizarea candidatilor la examenul pentru sefia instantelor si parchetelor. Ea a declarat reprezentantilor mass-media ca nu a vrut sa vada dosarul prezentat de DNA in cadrul Sectiei pentru procurori si ca le-a adus la cunostinta membrilor Sectiei ca are o relatie de afinitate cu fiul lui Eugen Cojocaru, unul dintre invinuitii pentru care se cere avizul necesar retinerii.
