Catehismul Sf. Pius X 1 Rugăciunile și învățăturile cele mai trebuincioase

5.4 Despre a doua poruncă a lui Dumnezeu.

632. Ce ne oprește Dumnezeu prin a doua poruncă "Să nu spui numele Domnului Dumnezeului tău în zadar" ?

Prin a doua poruncă «Să nu spui numele Domnului Dumnezeului tău în zadar» Dumnezeu ne oprește să necinstim numele său.

633. Cine necinstește numele lui Dumnezeu ?

Numele lui Dumnezeu îl necinstesc:

1. 
   aceia, cari numesc în zadar pe Dumnezeu;
   
2. 
   aceia, cari hulesc numele lui Dumnezeu;
   
3. 
   aceia, cari jură strâmb;
   
4. 
   aceia, cari nu îndeplinesc făgăduințele făcute lui Dumnezeu.
   

634. Când păcătuește cineva prin numirea în zadar a lui Dumnezeu ?

Prin numirea în zadar a lui Dumnezeu păcătuește acela care numește pe Dumuezeu din șagă, sau din mânie, sau din obiceiu, și fără nici o trebuință.

635. Ce însemnează a huli numele lui Dumnezeu ?

A huli numele lui Dumnezeu însemnează a spune o vorbă ocărâtoare împotriva lui Dumnezeu, a Sfinților, a sf. Cruci, a religiunii, sau a lucrurilor sfinte.

636. Când hulește cineva numele lui Dumnezeu cu gândul sau cu fapta ?

Numele lui Dumnezeu îl hulește acela care gândește lucruri rele împotriva lui Dumnezeu sau a sfinților, sau care arată prin fapte (de pildă prin semne) că-l desprețuește.

637. Ce însemnează a jura ?

A jura însemnează a chema pe Dumnezeu atotștiitorul drept martur, că spunem adevărul, sau că ne vom ținea cuvântul.

638. Este învoit a jura?

În lucruri mari este învoit a jura, mai cu seamă înaintea judecății; însă atunci trebuie să fim încredințați despre adevăr.

639. Cine păcătuește prin jurământ?

Prin jurământ păcătuesc:

1. 
   aceia, cari jură strâmb, sau cu îndoială;
   
2. 
   aceia, cari jură fără trebuință, sau fără mare nevoie:
   
3. 
   aceia, cari jură să facă vreun rău, sau să nu facă vreun bine.
   

640. Ce trebuie să ținem despre jurământul strâmb ?

Despre jurământul strâmb, trebuie să ținem, că el, mai cu seamă înaintea judecății, este un foarte mare păcat; căci printr'însul omul își bate joc de atotștiința, sfințenia și dreptatea lui Dumnezeu.

641. Am chema pe Dumnezeu drept martur, dacă am jura pe sufletul nostru, pe Evangelie, pe Cruce sau pe altele asemenea ?

Dacă jurăm pe sufletul nostru, pe Evangelie, pe Cruce sau pe altele asemenea, am chema pe Dumnezeu drept martur, căci acestea sunt sfințite lui Dumnezeu într'un chip deosebit.

642. Când face cineva o făgăduință lui Dumnezeu (adică un vot) ?

Cineva face lui Dumnezeu o făgăduință, sau un vot, atunci când de bunăvoie făgăduește lui Dumnezeu, să facă ceva ce este bun.

643. Ce ne învață Biserica despre făgăduințele făcute lui Dumnezeu?

Despre făgăduințele făcute lui Dumnezeu, Biserica ne învață:

1. 
   că aceste făgăduințe sunt plăcute lui Dumnezeu, pentrucă ele sunt o jertfă adusă de bunăvoie lui Dumnezeu;
   
2. 
   că noi avem o sfântă datorie să împlinim făgăduințele făcute Iui Dumnezeu. De aceea, înainte de a făgădui ceva lui Dumnezeu, trebuie să ne răsgândi.bine și să ne sfătuim cu duhovnicul nostru. ^[45]
   

644. Este de ajuns dacă nu necinstim numele lui Dumnezeu?

Nu e de ajuns numai să nu necinstim numele lui Dumnezeu, dar mai trebuie să'l cinstim, mulțumindu-i pentru binefacerile primite, rugându'l pentru ajutor, mărturisind cu statornicie numele lui și căutând cu râvnă ca numele lui cel sfânt să fie cinstit de ceilalți oameni.

5.5 Despre a treia poruncă a lui Dumnezeu

645. Ce ne poruncește Dumnezeu prin a treia poruncă "Adu-ți aminte să sfințești ziua Domnului" ?

Prin a treia poruncă, "Adu-ți aminte să sfințești ziua Domnului", Dumnezeu ne poruncește să sfințim ziua Domnului prin fapte cuvioase, și prin încetarea dela orice lucrare servească.

646. Care este ziua Domnului ?

În Vechiul Testament ziua Domnului era ziua Sâmbetei ; dar în Noul Testament este Dumineca, în care zi a înviat Isus Hristos.

647. Prin ce fapte cuvioase sfințim noi Dumineca?

Noi sfințim Dumineca:

1. 
   prin mergerea ia biserică, dar mai cu seamă prin ascultarea sfintei liturghii;
   
2. 
   prin ascultarea predicii și a învățăturii creștinești și prin cetirea cărților evlavioase;
   
3. 
   prin vrednica primire a sacramentului pocăinții și al Euharistiei;
   
4. 
   prin fapte miloase către aproapele.
   

648. Cari sunt lucrările servești, și de aceea oprite în ziua de Duminecă?

Lucrările servești sunt acele, pe cari omul le săvârșește cu trupul, și pe cari de obiceiu le fac slugile, salahorii și meseriașii.

649. Nu se poate lucra niciodată în ziua de Duminecă ?

În ziua de Duminecă se poate lucra, când Episcopul sau parohul învoește din vre-o mare pricină, sau când este o mare nevoie; de pildă pentru a înlătură vre-o mare pagubă sau nenorocire, pentru a ajutora pe cei cari sunt în mare primejdie și au mare nevoie de ajutor neapărat, și altele.

650. Păcătuesc numai aceia cari lucrează în ziua de Duminecă ?

Nu păcătuesc numai aceia, cari lucrează în ziua de Duminecă, dar mai păcătuesc și aceia, cari poruncesc supușilor lor să lucreze, căci Dumnezeu zice: «Să se odihnească sluga ta, și slujnica ta, ca și tine». (A doua lege 5, 14).

651. Necinstesc Dumineca numai aceia, cari lucrează sau cari nu merg la sfânta liturghie ?

Nu necinstesc Dumineca numai aceia, cari lucrează sau cari nu merg Ia sf. liturghie, dar o mai necinstesc și aceia, cari se îmbată, cari merg la jocuri și petreceri necuviincioase, sau cari fac și alte răutăți.

652. Ce trebuie să ne oprească de a necinsti ziua de Duminecă ?

De a necinsti ziua de Duminecă trebuie să ne oprească :

1. 
   gândul la pedepsele vremelnice și veșnice, pe cari le pregătește Dumnezeu acelora, ce necinstesc ziua de Duminecă;
   
2. 
   gândul că este o mare nebunie de a nu ne îngriji într'o singură zi pe săptămână de sufletul nostru nemuritor, după ce ne-am îngrijit de trup șase zile;
   
3. 
   gândul că sfințirea Duminecii este o mărturisire publică a credinții noastre creștinești, și că necinstind ziua de Duminecă, creștinul își necinstește religiunea sa;
   
4. 
   gândul că însuș Dumnezeu a orânduit această zi pentru odihna trebuincioasă trupului nostru.