682. Ce ne oprește Dumnezeu prin a cincia poruncă: "Să nu ucizi" ?
Prin a cincia poruncă: "Să nu ucizi", Dumnezeu ne oprește omorul și vătămarea trupului nostru și al aproapelui nostru.
683. În ce chip putem vătăma trupul aproapelui nostru?
Noi putem vătăma trupul aproapelui nostru:
-
prin bătaie, prin rănire, și prin ori ce rău făcut contra vieții sau a sănătății lui;
-
prin orice ne poate duce la astfel de păcate, precum : ura, mânia, sfada, sudălmile, și altele asemenea.
684. Nu este nici odată învoit de a ucide un om ?
A ucide vre-un om este învoit:
-
autorității, pentru a pedepsi pe cei răi;
-
soldaților, pentru dreapta apărare a patriei;
-
fiecărui om, pentru a'și apără vieața, însă numai atunci, când nu poate scăpa alt-fel de cât omorând pe vrăjmaș.
685. Este oprit duelul ?
Duelul este cu totul oprit, pentrucă printr'însul omul se pune pe sine și pe vrăjmașul său în primejdia de a-și pierde nu numai vieața trupului, dar și vieața sufletului. Pentru aceasta sunt excomunicați de Biserică nu numai aceia cari se bat în duel, dar și toți aceia cari iau parte la dânsul.
686. Cine păcătuește împotriva trupului și a vieții sale ?
Împotriva trupului și a vieții lor păcătuesc:
-
aceia, cari se ucid pe sine singuri, sau se pun în primejdie de moarte fără nici o nevoie;
-
aceia, cari își slăbesc sănătatea, sau își prescurtează vieața prin desfrânări, prin mâncare și băutură nemăsurată, și altele.
687. Face un mare păcat acela care se sinucide, adică acela care se ucide pe sine singur ?
Acela, care se sinucide, face un mare păcat, căci păcătuește:
-
împotriva lui Dumnezeu, care singur este stăpân pe vieața și pe moartea omului;
-
împotriva sufletului său, pentrucă-l aruncă fără de milă în suferințele veșnice ale iadului;
-
împotriva rudelor sale, pentrucă le face mare supărare și rușine.
688. Cum pedepsește Biserica acest păcat ?
Fiindcă sinuciderea de bunăvoie este un mare păcat, Biserica oprește de a înmormânta cu preot și ceremonii religioase pe aceia, cari s'au ucis singuri; exceptând pe aceia, cari se sinucid din vre-o nebunie bine dovedită.
689. Este învoit de a-și dori moartea ?
Nu este învoit de a-și dori moartea din nerăbdare și desnădăjduire; este însă învoit de a-și dori moartea din dorința de a nu mai păcătui, și din dorința dea vedea pe Dumnezeu în cer.
690. Ce ne mai oprește Dumnezeu prin a cincia poruncă ?
Prin a cincia poruncă Dumnezeu ne mai oprește să facem vre-un rău sau vre-o pagubă sufletului aproapelui nostru.
691. În ce chip putem face rău sufletului aproapelui nostru ?
Putem face rău sufletului aproapelui nostru prin scandal (sminteală), când prin vorbe sau fapte neiertate, sau prin orice altă pildă rea, dăm prilej aproapelui să păcătuească.
692. Cine se fac vinovați de acest păcat ?
De acest păcat se fac vinovați:
-
aceia, cari deschid casa lor tâlharilor, bețivilor, sau altor oameni vițioși, pentru a face adunări neiertate ;
-
aceia, cari vorbesc sau învață lucruri nelegiuite sau necuviincioase;
-
aceia, cari se îmbracă într'un chip necuviincios;
-
aceia, cari lățesc cărți, gazete sau portrete nelegiuite și necuviincioase;
-
superiorii, cari dau pildă rea, sau nu împiedică răul pe cât stă în putința lor;
-
aceia, cari dau sfaturi rele, ajută, poruncesc sau aprobă răul; 7) toți aceia, cari dau pildă rea prin purtarea lor păcătoasă și nelegiuită.
693. Ce trebuie să ne înspăimânte de a da scandal (sminteală)?
De a da scandal trebuie să ne înspăimânte gândul, că acela, care scandalizează (smintește) pe alții, este un ajutor al Satanei, carele prin înșelăciune ucide sufletul răscumpărat cu sângele lui Isus Hristos. [49]
694. Ce trebuie să facă acela, care a vătămat trupul sau sufletul aproapelui său ?
Nu este de ajuns, ca acela, care a vătămat trupul sau sufletul aproapelui, să se căească de păcatul său, și să'l mărturisească ; dar, întru cât e cu putință, trebuie să îndrepte răul făcut aproapelui.
695. Ce poruncește Dumnezeu prin a cincia poruncă ?
Prin a cincia poruncă Dumnezeu poruncește, ca noi să ne îngrijim atât de mântuirea sufletului, cât și de vieața și sănătatea trupului, și să voim bine chiar vrăjmașilor noștri.
5.8 Despre a șasea poruncă a lui Dumnezeu 696. Ce oprește Dumnezeu prin a șasea poruncă: Să nu faci fapte necurate ?
Prin a șasea poruncă: "Să nu faci fapte necurate", Dumnezeu oprește :
-
orice fapte necurate, adică orice privire, vorbă și faptă necurată, prin care omul își stârnește sau împlinește o plăcere păcătoasă;
-
orice duce pe om la fapte necurate.
697. Ce duce pe om la fapte necurate ?
La fapte necurate duc pe om:
-
privirile, vorbele, cântecele, șăgile, reprezentațiunile teatrale, cinematografice, jocurile necuviincioase;
-
necumpătarea în mâncare și băutură; cetirea cărților nemorale, precum sunt mai toate romanele moderne; lenea și altele;
-
prea marele prieteșug cu persoane de alt sex, mai cu seamă întâlnirile ascunse, sau în timp de noapte.
698. Pentruce trebuie să ne ferim într'un chip deosebit de păcatul necurăției ?
Noi trebuie să ne ferim într'un chip deosebit de păcatul necurăției, pentrucă:
-
nici un păcat nu este mai slut;
-
nici un păcat nu are urmări mai rele;
-
nici un păcat n'a fost pedepsit mai grozav de Dumnezeu.
699. Pentruce acest păcat este atât de slut ?
Acest păcat este atât de slut, pentrucă omul, ca lăcaș al lui Dumnezeu și făcut după asemănarea lui, fiind chemat la o vieața curată și sfântă, se înjosește cu totul, și se face mai rău de cât dobitoacele cele necurate; din care pricină acest păcat se numește al necurăției.
700. Cari sunt urmările rele ale necurăției ?
Urmările rele ale necurăției sunt: ea răpește omului nevinovăția, îl duce la rușine, îi dă prilej la multe alte păcate și vițiuri, și în sfârșit îl face să desnădăjduească de bunătatea lui Dumnezeu.
701. Cum a pedepsit Dumnezeu păcatul necurăției?
Dumnezeu a pedepsit păcatul necurăției cu potopul, apoi cu ploaia de foc, care a nimicit Sodoma și Gomora. Din aceasta putem vedea, cât de grozav va pedepsi Dumnezeu păcatul necurăției pe lumea cealaltă. (Efes. 5, 3—6).
702. Orice păcat de necurăție este un păcat mare ?
Orice păcat de necurăție, făcut cu știință și de bunăvoie, singur sau cu alții, este un păcat de moarte; căci sfântul apostol Pavel zice, că cei necurați nu moștenesc împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu. (Efes. 5, 5).
703. Ce trebuie să facă acela, care se îndoește, dacă vre-o faptă este împotriva curăției?
Acela, care se îndoește, dacă vre-o faptă este împotriva curăției, trebuie să întrebe pe duhovnicul său, dacă acea faptă este împotriva curăției; iar până atunci să se ferească de dânsa.
704. Ce mijloace trebuie să întrebuințăm împotriva necurăției?
Mijloacele, pe cari trebuie să le întrebuințăm împotriva necurăției sunt:
-
să fugim de orice tovărășie și prilej care duce la necurăție;
-
să păzim simțurile noastre, mai cu seamă ochii, de orice ne poate duce la acest păcat;
-
în timp de ispită, să cerem ajutorul lui Dumnezeu, al prea curatei Fecioare Maria, și al îngerului păzitor;
-
să ne spovăduim și să ne comunicăm mai deseori;
-
să ne gândim, că Dumnezeu vede toate, și că putem muri în fiecare clipeală pentru a fi pedepsiți cu suferințele veșnice ale iadului, chiar pentru un singur păcat de necurăție.
705. Ce ne poruncește Dumnezeu prin a șasea poruncă ?
Prin a șasea poruncă Dumnezeu ne poruncește să fim curați și cuviincioși în toate faptele noastre.
Dostları ilə paylaş: |