Chestionar privind

3.2. Propuneri/ recomandări pentru România

1. 
   Îmbunătățirea legislației, procedurilor și mecansimelor de monitorizare a situațiilor de pantouflage. Având în vedere legislația și practica din Letonia, Spania și Danemarca, România are un cadru legislativ incomplet în domeniul interdicțiilor pentru demnitarii și funcționarii publici de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități în sectorul public în funcție de posturile și activitățile exercitate în sectorul privat și după părăsirea funcției publice.
   
2. 
   Astfel, se pot introduce, în scopul securizării deciziei publice, pentru demnitarii și înalții funcționari publici declarații privind funcțiile și activitățile exercitate înaintea începerii mandatului/ funcției în sectorul public pentru operaționalizarea unei interdicții de a participa la luarea deciziilor care afectează activitățile societăţilor comerciale sau instituțiilor la care demnitarul sau funcționarul public a fost angajat înaintea intrării în sectorul public. Se pot introduce declarații la doi sau trei ani de la părăsirea funcției publice pentru a operaționaliza interdicția de a beneficia de venituri de la societățile comerciale cu care respectivul demnitar sau funcționar public a semnat contracte în timpul exercității funcției publice sau în cazul cărora a exercitat activiăți de monitorizare și control. O alternativă la introducerea declarațiilor la 3 ani de la părăsirea funcției public este introducerea unor clauze obligatorii în contractele de achiziții publice prin care ofertanții declară ca nu au angajați cărora să li se aplice interdicțiile mobilității sector public-privat.
   
3. 
   Integrarea reglementărilor disparate despre prevenirea corupției într-un/într-o cod/lege specifică sau cod administrativ/cod de procedură administrativă. Având în vedere experiențele Letoniei, adoptarea unui singur act normativ în privința modalităților de prevenire a corupției (drept material și drept procedural) ajută la înțelegerea și aplicarea mai bună a reglementărilor.
   
4. 
   Publicarea unei culegeri de spețe privind aplicarea legii privind protecția avertizorilor de integritate de către administrația publică, România fiind una din țările europene cu cea mai bună legislație în acest domeniu. O asemenea culegere de spețe ar putea fi diseminată la nivel naţional şi internațional, ca bună practică administrativă.
   
5. 
   Introducerea unui sistem de alerte/riscuri sub forma „stegulețelor roșii (red flags)” în cazul procedurilor de achiziții publice. Astfel, procedurile care întrunesc mai multe „stegulețe roșii” sunt automat verificate de autoritățile de combatere a fraudei. Un astfel de sistem poate include indicatori de tipul¹⁰⁸: repetabilitatea nejustificată a componenței comisiei de evaluare, conflicte de interese ale membrilor comisiei de evaluare, puncte de contact multiple, punctul de contact nu este subordonat autorității contractante, persoana de contact nu este angajatul autorității contractante, indicații privind furnizorul preferat, scurtarea termenelor procedurii, procedură accelerată, oferte cu valoare foarte mare, termene de timp care nu sunt în acord cu legea, oferte acceptate după termenul limită, numărul de oferte, oferte artificiale, plângeri de la ofertanții necâștigători, contractul cuprinde specificații noi, schimbări substanțiale după desemnarea câștigătorului în obiective sau costuri, relațiile dintre ofertanți afectează competiția, toate ofertele sunt mai mari decât costurile totale anticipate, nu toți ofertanții au fost informați despre desemnarea câștigătorului și motivele pentru care a câștigat procedura, documentele de contractare sunt disponibile public (de exempu online), necorelări ale cifrei de afaceri sau numărului de angajați, câștigătorul nu este înregistrat la Camera de Comerț, procedura nu implică fonduri europene, procedura nu implică fonduri publice din statele membre.
   
6. 
   Creșterea capacității consilierilor de etică de a informa cu privire la conflictele de interese. Din experința statelor analizate, prevenirea corupției presupune responsabilizarea actorilor locali în dezvoltarea și utilizarea de instrumente și proceduri în acest domeniu. Din această perspectivă recomandăm inițierea unei campanii naționale de training a funcționarilor publici cu atribuții de consiliere etică pentru a pune în practică metode de prevenire a conflictelor de interese.
   
7. 
   Pregătirea implementării politicilor publice anticorupţie. După cum se poate desprinde din experienţa Spaniei, intrarea în vigoare a unor noi norme sau proceduri de prevenire a corupţiei trebuie însoţită de o perioadă de pregătire adecvată şi de un buget corespunzător pentru formarea profesională continuă a funcţionarilor cu atribuții în domeniul amintit.
   
8. 
   Adoptarea prin decizii interne a instrumentelor de lucru pentru prevenirea corupţiei în administraţia publică prezentate în anexa acestui raport.
   

Anexe

Anexa 1. Instrumente de lucru pentru prevenirea corupţiei în administraţia publică

În continuarea acestui studiu oferim mai multe instrumente practice pe care consilierii de etică, persoanele responsabile cu implementarea prevederilor privind declaraţiile de avere sau de interese, consilierii de integritate, persoanele responsabile cu implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 şi alte persoane interesate din sectorul public le pot folosi imediat în activitatea lor de zi cu zi.

1. 
   Registrul incidentelor de integritate
   

Fiecare incident de integritate reprezintă un eşec al managementului instituţiei în prevenirea corupţiei şi trebuie analizat pentru a fi identificate vulnerabilităţile instituţionale pe fondul cărora s-a materializat ameninţarea şi măsurile de remediere ce pot fi adoptate intern. In plus, informarea Secretariatului tehnic al SNA 2012-2015 despre orice incident de integritate nou apărut şi măsurile de remediere luate la nivel instituţional este o obligaţie.

Conform art. 21, alin. (4) din Metodologia de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015: “În sensul prezentei Metodologii, prin „incident de integritate” se înţelege luarea uneia dintre următoarele măsuri împotriva unui angajat al instituţiei publice: a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice; b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor; c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor.

2. 
   Registrul abţinerilor în caz de conflict de interese
   

Registrul se întocmeşte pe categorii de persoane: funcţionari publici, personal contractual şi aleşi locali. Întocmirea registrului conflictelor de interese are drept scop operaţionalizarea, la nivelul instituţiei sau autorităţii publice, a art. 76 şi 79 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a art. 4, lit. e coroborat cu art. 6, alin. 1 din Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 46 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Acest registru ajută la consemnarea riguroasă şi identificarea situaţiilor de abţinere în caz de conflict de interese, precum şi la completarea anuală a indicatorilor „Nr. declaraţii de abţinere” şi „Nr. situaţii în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situaţia de potenţial conflict de interese” prevăzuţi în

Inventarul măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare a H.G. nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015.

Registrele se completează în format electronic (este un instrument de lucru intern, de centralizate date în vederea raportării în cadrul SNA 2012-2015).

3. 
   Chestionarul de autoevaluare a angajaţilor privind cunoştintele anticorupţie
   

Informarea anticorupţie este un element cheie în prevenirea corupţiei la nivel instituţional de aceea este important ca angajaţii insituţiei sau autorităţii publice să cunoască bine normele legale în vigoare. Pentru a evalua gradul în care anagajaţii se simt pregătiţi să aplice normele etice, vă recomandăm aplicarea chestionarului de mai jos. Datele obţinute după centralizarea răspunsurilor vor fi completate în Anexa 2 Inventarul măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare a SNA 2012-2015.

Chestionar privind evaluarea gradului de cunoaştere a măsurilor preventive anticorupţie Introducere Acest chestionar are rolul de identifica gradul în care dvs. cunoaşteţi măsurile prevenive anticorupţie. Chestionarul este anonim şi nu îl vom comunica nimănui în această formă. Chestionarul are rolul de a evalua nevoile de informare şi formare anticorupţie la nivel instituţional. Vă rugăm să completaţi chestionarul în format electronic (apasând dublu click pe patratul gri din dreptul variantei preferate si bifand valoarea „Checked”), să îl printaţi şi să îl depuneţi în cutia specială existentă la biroul _________. Chestionarul nu trebuie semnat şi/sau ştampilat întrucât este anonim şi reprezintă autoevaluare personală a gradului de informare şi a nevoii de formare. Termenul limită pentru depunerea chestionarului este _____________ 2014. Informaţii/date preliminare 1. De cât timp sunteţi angajat la Primaria / Consiliul Judetean _______________?  Sub un an  1-3 ani  4-5 ani  peste 5 ani 2. Gen  Masculin  Feminin 3. În ce categorie vă încadraţi:  funcţionar public de execuţie  funcţionar public de conducere  personal contractual  consilier local/judetean Gradul de cunoaştere a măsurilor preventive anticorupţie 4. Credeţi că regulile de comportament pentru funcţionarii publici / personalul contractual / consilierii locali/judenteni sunt clare?  Da, sunt clare  Există şi dileme de comportament  Nu sunt clare  Nu ştiu 5. Cum vă evaluaţi dvs. gradul de cunoaştere a normelor de conduită specifice funcţiei dvs.? foarte ridicat  Foarte ridicat  Ridicat  Mediu  Scăzut  Foarte scăzut 6. Cum vă evaluaţi dvs. gradul de cunoaştere a normele privind declararea averilor (cum se completeaza, unde şi în ce termen se depune, cine vă poate acorda consultanţă, procesul de evaluare a averii nejustificate)?  Foarte ridicat  Ridicat  Mediu  Scăzut  Foarte scăzut 7. Cum vă evaluaţi dvs. gradul de cunoaştere a normele privind conflictul de interese (ce înseamnă, cum e reglementat de lege, ce situaţii de conflicte de interese pot aparea în ceea ce mă priveşte, ce comportamente sunt legale in situaţie de conflict de interese, cine verifică situaţiile de conflicte de interese)?  Foarte ridicat  Ridicat  Mediu  Scăzut  Foarte scăzut 8. Ştiţi cine este (cum se numeşte) consilierul de etică si din instituţia dvs?  Da  Nu 9. Cât de bine cunoaşteţi atribuţiile şi rolul consilierului de etica din instituţia dvs.?  Foarte bine  Bine  Mediu  Scăzut  Foarte scăzut 10. Cum vă evaluaţi dvs. gradul de cunoaştere a normele privind incompatibilităţile (ce înseamnă, care sunt funcţiile incompatibile cu cea pe care o ocup, ce comportamente sunt aşteptate în situaţie de incompatibilitate, cine verifică situaţiile de incompatibilitate)?  Foarte ridicat  Ridicat  Mediu  Scăzut  Foarte scăzut 11. În general, credeţi că este etic sau nu este etic (moral) ca un funcţionar public / angajat contractual / funcţionar public...........? ν - Bifaţi varianta cu care sunteţi de acord Nr. crt. Practica Este etic (moral, corect) Nu este etic (moral, corect) Depinde de situaţie Nu ştiu 1 .... să înlocuiască rapoartele şi cifrele reale cu unele false pentru a ieşi bine la evaluare.     2 .... să rezolve cu prioritate o cerere depusă de un prieten deşi sunt multe cereri care aşteaptă la rând.     3 ....care ştie că un coleg de-al său este în conflict de interese, să îi transmită acestuia voalat că are informaţii despre aceste lucruri pentru a îi cere un favor.     4 ... să le povestească prietenilor ilegalităţile care se fac în instituţia în care lucrează, în măsura în care se produc ilegalităţi de care are cunoştinţă     5 .... care ştie că o persoana din conducere (ce îi este superior ierarhic) este în conflict de interese, să nu spună nimic pentru că nu e treaba lui     6 ....., atunci când pleacă într-o delegaţie, să le ceară celor de la hotel să îi treacă şi cheltuielile de masă în factura pentru camera dar să nu menţioneze în factură acest lucru pentru a putea duce acasă banii de diurnă     7 .... să contrasemneze un document la insistenţele superiorului său ierarhic deşi ştie că documentul nu este corect întocmit     8 .... care ştie că un coleg de-al său este în conflict de interese, să nu spună nimic pentru că nu e treaba lui     9 .... să rezolve mai întâi cererea persoanei de la care a primit o mică atenţie (de ex. un pachet de cafea) şi apoi să se ocupe şi de celelalte cereri, chiar dacă celelalte au fost depuse înainte.     10 ... care ştie că un subordonat este în conflict de interese, să nu spună nimic pentru că nu e treaba lui.     11 ... care ştie că o persoana din conducere (ce îi este superior ierarhic) este în conflict de interese, să transmită toate informaţiile unui amic jurnalist     12 ... care ştie că o persoana din conducere (ce îi este superior ierarhic) este în conflict de interese, să difuzeze aceste informaţii pe un blog/site, sub anonimat.     12. Dacă vă gândiţi la normele de conduită, declararea averilor, conflicte de interese şi incompatibităţi, în ce domenii consideraţi că aveţi nevoie de informare suplimentară: [Se pot alege mai multe variante]  care sunt normele de conduită, conflicte de interese si incompatibilităţi care mi se aplică;  care sunt sancţiunile pentru nerespectarea normelor privind conduita, declararea averilor, conflicte de interese şi incompatibilităţi;  cine mă poate ajuta atunci când am întrebări despre aceste norme;  de ce este important să respect normele de conduită, declararea averilor, conflicte de interes şi incompatibilităţi;  Altele (detaliaţi) ........................................................................................................................................................ Vă mulţumim pentru completarea chestionarului. Dacă există activităţi, întrebări sau neclarităţi în completare, vă rugăm să ne daţi mai multe informaţii. Responsabil colaborare cu SNA Nume, prenume, E-mail, telefon

4. 
   Matricea de evaluare a vulnerabilităţilor la corupţie
   

Identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie este un proces continuu la nivel organizaţional şi o obligaţie legală stabilită prin Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015. Analiza riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie se realizează cu implicarea personalului instituţiei şi autorităţii publice şi ţine cont inclusiv de riscurile identificate în registrul riscurilor¹⁰⁹, de iregularităţile identificate de auditul intern, de incidentele de integritate şi de constatările/recomandările din rapoartele Curţii de Conturi.

Analiza riscurilor şi vulnerabilităţilor se poate realiza de către un grup de lucru din care să facă parte consilierul de etică/integritate, persoana responsabilă cu implementarea legii accesului la informaţii şi transparenţei decizionale, persoana de contact la nivel de expert pentru SNA 2012 - 2015 şi coordonatorul de la nivelul conducerii instituţiei pentru SNA 2012 - 2015. În funcţie de mărimea instituţiei, recomandăm constituirea unui grup de 3 pînă la 5 persoane.

Este important ca în acest grup să se regăsească o persoană din conducerea instituţiei. Grupul de lucru va informa (email, discuţii de grup, discuţii individuale) personalului instituţiei cu privire la aplicarea metodologiei la nivelul instituţiei.

Indentificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor se poate face utilizând matricea de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie şi a măsurilor de remediere. Termenii din matrice au următoarea definiţie:

• Vulnerabilitate = slăbiciune în sistemul de reglementare sau în cel de control al activităţilor, ce ar putea fi exploatată declanşând o faptă de corupţie;

• Amenințare = acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie care poate să apară în cadrul activităţii;

• Risc = probabilitatea de aparitie a unei ameninţări de corupţie vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate, determinat cauze / vulnerabilităţi specifice şi de natură să producă un impact/efecte cu privire la îndeplinirea obiectivelor activităţilor unei structuri.

Matricea poate fi transmisă prin e-mail tuturor angajaţilor şi demnitarilor, iar aceştia să fie rugaţi, pentru fiecare vulnerabilitate în parte să completeze ultima coloană, răspunzând la întrebarea „Ce poate face intern instituţia X (noi, funcţionarii şi demnitarii din cadrul instituţiei) pentru a reduce aceste vulnerabilităţi?”.

Matricea de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie şi a măsurilor de remediere

Atribuţia vulnerabilă la corupţie	Vulnerabilităţi	Ameninţări	Risc (ridicat, mediu, scăzut)	Cauze^110	Măsuri de remediere a vulnerabili-tăţilor
Ex: Atribuţia 1 Achiziţii publice de servicii	Vulnerabilitatea 1.1. Lipsa unor sisteme eficiente de inspecţie şi monitorizare a calităţii serviciilor furnizate de câştigătorii licitaţiei	Amenintarea 1.1.1. Oferirea unei atenţii funcţionarului public pentru a nu cere detalii despre calitatea serviciilor	Ridicat	Contract fără clauze clare Lipsa cunoştinţelor funcţionarilor publici în identificarea greşelilor de proiectare
		Amenintarea 1.1.2	Mediu
	Vulnerabilitatea 1.2	Amenintarea 1.2.1	Mediu
		Amenintarea 1.2.2	Ridicat
		Amenintarea 1.2.3	Scăzut

5. 
   Evaluarea anonimă a integrităţii şi calităţii serviciilor publice
   

Semnalele anonime cu privire la integritatea instituţiei sau autorităţii publice au rolul de a ţine sub control vulnerbailităţile şi riscurile la corupţie identificate. Printr-un astfel de instrument, se sondează percepţia cetăţenilor cu privire la serviciile publice şi momentul în care este nevoie să întârim sistemele de control intern.

Vă rugăm să răspundeţi la cele trei întrebări şi să introduceţi cartonaşul în cutia „Calitate serviciu public” de la intrarea în sediul instituţiei. Vă mulţumim! 1. V-aţi rezolvat problema sau mai trebuie să reveniţi la Primăria _____________? 1. Am rezolvat problema 2. Trebuie să revin cu noi documente 3. Am fost programat şi voi reveni la data programării 4. Nu am rezolvat problema 5. Am fost trimis în altă parte 6. Aştept să se rezolve problema 2. Cum apreciaţi calitatea serviciilor publice de care aţi beneficiat la Primaria _______? Evaluaţi pe o scară de la 1 la 5 unde 1 înseamnă că serviciile publice sunt de slabă calitate iar 5 înseamnă că sunt de calitate 1 2 3 4 5 Lipsă de calitate………………............................…… Calitate 3. În general, credeţi că funcţionarii publici din Primaria _______, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, solicită sau acceptă cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj? Evaluaţi pe o scară de la 1 la 5 unde 1 înseamnă că funcţionarii publici nu solicită/accceptă cadouri iar 5 înseamnă că solicită/acceptă cadouri/servicii. 1 2 3 4 5 NU solicită ………….………………..solicită/accepta cadouri