Cod-f-pc-4 revista presei 1 februarie 2013 cuprins

Teme similare

Fermierii care deţin terenuri în apropierea canalelor de irigaţii vor plăti o taxă

Guvernul Romaniei pregateste o noua surpriza agricultorilor. Taxa pentru imbunatatiri funciare. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a intocmit deja normele metodologice privind modul de calcul si de colectare dar si termenele de plata aferente tarifului de imbunatatiri funciare. Fermierii care detin terenuri in apropierea canalelor de irigatii vor plati o taxa in functie de suprafata de pamant dar si in functie de complexitatea sistemului de irigatii. Plata acestui nou bir se va face pana la data de 31 martie. Sumele mai mari de 500 de lei pot fi platitein mai multe transe. Banii vor fi incasati prin compartimentele de specialitate ale administratiei publice locale. Agricultorii care nu se achita de aceste obligatii vor fi atinsi la subventiile pe care le primesc./Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/taxa-pe-irigatii/

Gazele de şist câştigă teren în România

Guvernul Romaniei incepe sa-si atenueze, discret, opozitia in chestiunea gazelor de sist. Premierul Victor Ponta a anuntat ca accepta activitatile de explorare pentru identificarea rezervelor de gaze de sist. Explorare, da. Dupa confirmarea existentei sau inexistentei resurselor de gaz, aproximativ 5 ani, vom lua o decizie finala care presupune da, exploatam gaze de sist, cu respectarea tuturor standardelor europene si mondiale de protectia mediului“, a explicat seful Guvernului. Victor Ponta a oferit aceste precizari la sfarsitul saptamanii trecute, intr-o conferinta online organizata de hotnews.ro. Declaratia sefului Guvernului apare imediat dupa ce compania americana Chevron a facut un important pas inainte in demersurile ei de explorare a gazului de sist in Romania. La data de 20 decembrie 2012, Consiliul Judetean Vaslui a acordat companiei Chevron un certificat de urbanism in scopul instalarii unei sonde de explorare. Certificatul de urbanism nr. 131 / 2012, eliberat de CJ Vaslui, a fost acordat firmei SC Chevron Romania Exploration and Production SRL. Certificatul se refera la “Lucrari de amenajare si foraj pentru sonda de explorare Paltinis 1A”, care va fi amplasata in satul Paltinis din comuna Bacesti – la circa 100 de kilometri de municipiul Barlad.

Chevron este in usoara intarziere

Operatiunile noastre se concentreaza in doua zone: Barlad si Dobrogea. Prima sonda de explorare va fi sapata la Barlad in a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem in plan saparea a opt sonde in Dobrogea“, anunta, la sfarsitul anului 2011, Thomas Holst, country manager pentru Romania in cadrul Chevron Upstream Europe. Certificatul de urbanism a fost obtinut de Chevron cu intarziere, abia in decembrie 2012. Intarzierea se datoreaza, poate, si faptului ca, de-a lungul anului 2012, locuitorii din Vaslui, mai ales cei din zona Barlad, au protestat fata de ideea exploatarii gazelor de sist.

Amintim ca, in primavara anului trecut, imediat dupa preluarea conducerii Ministerului Mediului, ministrul Rovana Plumb anuntase un moratoriu in privinta exploatarii gazelor de sist, pana la sfarsitul anului 2012. Pe timpul acestui moratoriu, Guvernul Romaniei urma sa astepte adoptarea unei pozitii oficiale a Comisiei Europene pe tema gazelor de sist, iar ulterior Romania ar fi urmat pozitia Comisiei Europene. Nici pana in acest moment, oficialii de la Bruxelles nu au emis o pozitie ferma pe acest subiect. Gazele de sist sunt intens exploatate in SUA, dar sunt privite cu mari rezerve in Europa Occidentala. In ultimii ani, companiile petroliere incearca sa-si extinda activitatea de exploare si exploatare a gazului de sist in tarile din estul Europei, cum ar fi Bulgaria, Romania, Polonia si Ucraina. Gazele de sist se extrag prin metoda fracturarii hidraulice, care presupune introducerea in subteran, cu mare presiune, a unei cantitati uriasa de apa amestecata cu circa 700 de substante chimice. Aceasta metoda este suspectata ca ar contamina panza freatica si solul si ca ar putea genera cutremure. /Green Report, http://www.green-report.ro/gazele-de-sist-castiga-teren-in-romania/

O soluţie salvatoare în cazul centurii Vâlcele-Apahida: Pista aeroportului din Cluj ar putea fi prelungită spre oraş

Pista aeroportului clujean ar putea fi prelungită spre municipiul Cluj-Napoca şi scurtată în partea opusă pentru a nu afecta centura Vâlcele-Apahida, aceasta fiind una din variantele luate în calcul de specialişti pentru a rezolva situaţia, altele fiind devierea centurii sau impunerea de restricţii. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că specialiştii mai multor instituţii caută cea mai bună variantă pentru prelungirea la 3.500 de metri a pistei Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca, astfel încât să nu se ajungă la devierea sau coborârea centurii, transmite corespondentul MEDIAFAX. "Specialiştii mai multor instituţii caută cea mai bună variantă la pista de 3.500 de metri de la Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca pentru a nu se ajunge la devierea centurii şi la lucrări care prevăd coborârea unei porţiuni a acesteia. Cea mai bună variantă este să prelungim pista cu 200 de metri spre Cluj-Napoca şi să o scurtăm în partea opusă, din partea cu Apahida, tot cu 200 de metri, pentru a nu afecta centura. Prin extinderea spre municipiu, evităm devierea centurii Vâlcele-Apahida şi vrem să nu deranjăm această investiţie. În perioada următoare vom prezenta soluţia finală. În această toamnă vom termina prima etapă a proiectului, pista de 2.100 de metri, şi apoi vom trece la etapa a doua, prelungirea până la 3.500 de metri", a spus Uioreanu. La rândul său, directorul Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca, David Ciceo, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că extinderea pistei spre oraş cu 200 de metri nu presupune demolarea de case, fiind teren suficient în zonă. "S-ar impune doar anumite restricţii la aterizare în partea spre oraş, la avioanele transatlantice", a precizat el. Potrivit acestuia, o altă soluţie analizată este devierea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida, pe o anumită porţiune, care intră în zona culoarului de zbor, propunere care ar putea fi concretizată în următorii şapte ani. "Dacă nu se poate devia centura, sunt şi soluţii alternative. Dacă pista rămâne la 3.500 de metri şi se prelungeşte spre oraş cu 200 de metri şi centura rămâne pe actualul amplasament, s-ar impune acele restricţii la aterizare", a explicat Ciceo. Directorul aeroportului clujean a precizat că unul dintre capetele pistei se află la o distanţă de 200 de metri de centura de ocolire pe relaţia Vâlcele - Apahida, astfel încât "cele două proiecte nu se intersectează".

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu, declara, luni, că reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj nu au ţinut cont, la proiectarea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida, de culoarul de zbor aferent pistei de 3.500 de metri care ar urma să fie amenajată la aeroport. "Avem o problemă cu proiectul de prelungire a pistei Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca la 3.500 de metri, din cauza centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele-Apahida. Culoarul de zbor pentru pistă ar putea afecta traficul rutier de pe centură, mai ales că vorbim de decolarea unor avioane turbo, transatlantice. Normele de zbor arată că, pe o anumită rază, totul trebuie să fie la nivelul solului, iar soluţia este de a coborî cu câţiva metri şoseaua de centură, pe o anumită porţiune, în aşa fel încât traficul să nu depăşească nivelul solului. Responsabilitatea pentru situaţia creată aparţine fostelor conduceri ale DRDP Cluj şi CJ Cluj, ambele PDL, care nu au corelat cele două proiecte", spunea Uioreanu. El preciza că, până la finalizarea lucrărilor de prelungire a pistei la 3.500 de metri, estimată peste doi ani, se poate găsi o soluţie tehnică privind centura de ocolire Vâlcele-Apahida. "Aşa se întâmplă când doi membri ai aceluiaşi partid, PDL, cu funcţii - Ion Pantelimon, fostul director al DRDP Cluj, şi Alin Tişe, fostul preşedinte al CJ Cluj -, nu au discutat înainte cele două proiecte. Este vorba de o pagubă, că vorbim de 10 milioane de euro sau mai puţin, din banii publici, pentru care cineva ar trebui tras la răspundere. De remarcat că proiectul de prelungire a pistei a fost depus cu mult înainte de cel al centurii de ocolire Vâlcele-Apahida", susţinea Horea Uioreanu. La rândul său, directorul DRDP Cluj, Eugen Cecan, declara că problema prelungirii pistei şi a culoarului de zbor a fost semnalată încă în 2008, dar nu s-a luat nicio măsură. "De la nodul de la ieşire din Cluj, în zona Dezmir, al actualei centuri de ocolire Vâlcele-Apahida ar trebui, de exemplu, să facem pe o lungime de circa 3,4 kilometri o centură paralelă, care să iasă în sensul giratoriu din zona Magnolia. Acea porţiune dintre nodul de la Dezmir şi sensul giratoriu ar trebui ruptă de la mijloc, pentru a coborî la nivelul pistei. Este o variantă, dar specialiştii vor trebui să găsească cea mai bună soluţie. Eu am semnalat această problemă în 2008, dar nu s-a rezolvat nimic", explica el. Pe de altă parte, fostul preşedinte al CJ Cluj Alin Tişe afirma că problema ridicată de Horea Uioreanu este una "falsă", în condiţiile în care cele două proiecte "au fost corelate înainte de începerea lucrărilor". "În lipsă de proiecte proprii, domnul Uioreanu contestă proiectele existente. Nu este afectată construirea pistei de 3.500 de metri de centura de ocolire Vâlcele-Apahida. Există anumite zone de protecţie în cazul pistei, stabilite de Autoritatea Aeronautică Română, în cazul aterizării şi decolării avioanelor transatlantice, dar aceste eventuale restricţii pot fi rezolvate prin sistematizarea traficului rutier pe centură, prin semaforizare, strict pe perioada decolării sau aterizării, aşa cum se întâmplă peste tot în lume. Această măsură s-ar lua pentru protejarea maşinilor de pe centură, dar este vorba despre o situaţie de perspectivă, peste 10 sau 20 de ani, când ar putea ajunge la Cluj-Napoca astfel de avioane transatlantice", spunea Tişe. El adăuga că nici într-un caz nu se poate vorbi despre coborârea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida. Lucrările la centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele-Apahida au început în 2006. Centura de ocolire are o lungime de 24 de kilometri şi a costat 530 de milioane de lei, fiind inaugurată în octombrie 2011 de către fostul premier Emil Boc şi fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu. În septembrie 2011, au început lucrările la pistă decolare-aterizare de 3.500 de metri, în prima etapă pista urmând să fie extinsă la 2.100 de metri. Costurile proiectului sunt estimate la circa 78 de milioane de euro. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/o-solutie-salvatoare-in-cazul-centurii-valcele-apahida-pista-aeroportului-din-cluj-ar-putea-fi-prelungita-spre-oras-10535342