Cod-f-pc-4 revista presei 10 aprilie 2013 cuprins

Exploatarea minieră Cupru Min Abrud are nevoie de 15 milioane de euro pentru investiţii

Societatea Cupru Min Abrud are susţinere la nivelul Guvernului în ceea ce priveşte investiţii în protecţia mediului. Ministerul Rovana Plumb a declarat sâmbătă la Alba Iulia că societatea din Munţii Apuseni are nevoie de investiţii de mediu în valoare de 15 milioane de euro. "Aştept conducerea Cuprumin la Bucureşti în următoarele două săptămâni, pentru a găsi soluţia legală de finanţare pe zona de mediu. Societatea Cupru Min. are nevoie de investiţii pe  mediu de 15 milioane de euro, din care cel mai important obiectiv este staţia de neutralizare a apelor acide. Toate aceste condiţii trebuie respectate, pentru că sunt norme legale în vigoare şi sunt convinsă că vom găsi sursele de finanţare, astfel încât, cu toate că ele vor trebui cuprinse în autorizaţie integrată de mediu într-un timp relativ optim, să poată să fie realizate. În momentul acesta, Cupru Min a depus la Agenţia de Protecţie a Mediului Alba solicitarea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, care presupune şi măsurile în ceea ce priveşte realizarea acestor investiţii. De asmenea în Guvern s-a discutat despre un plan de privatizare. Eu doresc să vorbesc numai din punct de vedere al Ministerului Mediului, că sunt necesare aceste investiţii pe zona mediului, incluzînd aici şi gestiunea deşeurilor miniere respective", a afirmat Rovana Plumb. Autorizaţia integrată de mediu emisă de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare a expirat la 31 decembrie 2011. Cupru Min a trecut anul trecut printr-o procedura eşuată de privatizare. În 26 martie 2012, compania Roman Copper Corp. Canada a fost declarată câştigătoare a licitaţiei organizate pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societatea Cupru Min SA Abrud, la pretul de 200 milioane de euro. Preţul de pornire a fost de 57 milioane de euro. Ulterior, licitaţia a fost anulată, cele două părţi nereuşind să ajungă la o înţelegere.Zăcământul de la Roşia Poieni administrat de exploatarea minieră are 900 de milioane de tone, reprezentând 60 la sută din rezerva de cupru României. Societatea are în prezent aproximativ 450 de angajaţi. /Adevărul de Seară AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/exploatarea-miniera-cupru-min-abrud-nevoie-15-milioane-euro-investitii-protectia-mediului-1_5160670500f5182b858ec514/index.html
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme ABA

Dunărea a depăşit şi la Giurgiu cota de atenţie şi se apropie ameninţător de cea de cea de inundaţie

Principala problemă pentru autorităţile giurgiuvene este, în această perioadă, creşterea Dunării şi a râurilor de pe raza judeţului. Deocamdată, pe sectorul Giurgiu, Dunărea nu a ajuns la cota de inubdaţie, însă autorităţile sunt în alertă, pentru că nu numai Dunărea este acum un pericol, ci şi râurile din judeţ. Creşterea apelor Dunării este evidentă în Portul Giurgiu, dar şi în zonele apropiate, ce au legătură cu fluviul. Un exemplu este bazinul Şantierul Naval, unde apa creşte parcă văzând cu ochii. Nici ruinele Cetăţii din Insulă nu au scăpat de apă, aşa că acum sunt inundate. Şi problemele nu vin doar dinspre Dunăre, pentru că au fost emise avertizări hidrologice şi pentru râurile interioare din judeţ. Astfel, încă din 7 aprilie este în vigoare un cod galben referitor la creșteri de debite și niveluri pe râurile din bazinul hidrografic Argeș, cu depășiri ale cotelor de apărare, pe afluenții Argeșului inferior din județul Giurgiu. În aceste condiţii, Comitetele Locale pentru Situații de Urgență riverane Dunării au instituit serviciul de permanență la sediile primăriilor, acționându-se conform prevederilor Planurilor Locale de Aparare Împotriva Inundațiilor. Reprezentanții Serviciului de Gospodărire a Apelor monitorizează permanent starea tehnică a digurilor, citirea mirelor determinante și de sector. În plus, în ultimele zile, SGA Giurgiu a executat lucrări de completări ale terasamentelor pe o înălțime de 10 – 40 cm la incinta îndiguită Malu Roșu Gostinu în vedere asigurării circulației pe dig în condiții de siguranță și aducerea coronamentului la aceeași cotă. /Informatia de Giurgiu, http://informatiadegiurgiu.ro/dunarea-a-depasit-si-la-giurgiu-cota-de-atentie-si-se-apropie-amenintator-de-cea-de-inundatie/

Teme similare

Case inundate in Giurgiu

Daca ieri giurgiuvenii au putut sta linistiti, neexistand pericol de inundatii, nu acelasi lucru putem spune astazi cand mai multe case situate pe strada Digului, langa Cetatea lui Mircea cel Batran risca sa fie inundate. /Muntenia Tv, http://munteniatv.ro/case-inundate-in-giurgiu/

Teme de mediu

Giurgiu are un potenţial energetic de excepţie! Cum îl folosim?

Situat aproape de paralela 44 şi meridianul 25, în zonă de câmpie monotonă, judeţul Giurgiu dispune de un potenţial de excepţie în ceea ce priveşte posibilitatea exploatării resurselor energetice regenerative provenite din energia solară. Corect exploatată şi pusă în valoare această amplasare ar putea aduce locuitorilor din judeţ avantaje reale pentru a economisi energie termică, respectiv bani, dacă utilizează energia solară. Cu aproape două treimi zile însorite pe an Giurgiu se află în cea mai favorabilă zonă din România din perspectiva folosirii energiei solare. Potrivit specialiştilor în judeţul Giurgiu radiaţiile solare pot oferi peste 1300 kilowaţi oră pe metru pătrat anual.
După anul 2000, au fost instalate de către Primăria Municipiului Giurgiu, clădirilor aflate în administraţia acesteia 7 sisteme solare. Au beneficiat astfel de apă caldă provenită de la panouri solare 3 şcoli, 2 baze sportive, un punct termic şi patru blocuri de locuinţe sociale din Cartierul Obor. Din păcate ultimul dintre obiective s-a dovedit mai degrabă un eşec, instalaţiile solare dând un randament scăzut. Dar în loc să se vadă care este cauza municipalitatea a preferat să le dezactiveze, în loc să rentabilizeze investiţia. Aşadar avem potenţial, dar ce facem cu el? /Giurgu-net, http://giurgiu-net.ro/2013/04/09/giurgiu-are-un-potential-energetic-de-exceptie-cum-il-folosim/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET