Cod-f-pc-4 revista presei 12 martie 2013 cuprins

Teme de mediu

Schimbări climatice globale şi inundaţii

Dacă ar fi să clasificăm evenimentele noi importante ale anului, fără iîndoială că pe primele locuri s-ar clasa canicula şi inundaţiile. Ţara noastră a stat sub zodia acestora întreg sezonul cald al anului 2012 şi, cu durere în suflet, trebuie s-o spunem că încă ne putem aştepta la noi catastrofe. Toată lumea se întreabă ce se întâmplă, de ce catastrofele se ţin lanţ, cu atât mai mult cu cât acestea nu se produc numai în Europa, ci şi pe alte continente (în principal în America de Nord, apoi Asia). La aceste întrebări şi mai multe care vor mai fi, încercăm să dăm răspuns de pe poziţia ecologului (silvicultorului). A. Schimbări climatice globale Acestea sunt principala cauză a celor ce se întâmplă, dar nu unica, conform unui principiu cunoscut al ecologiei că toate se leagă de toate. În linii mari, ele s-ar putea sintetiza astfel:
1. Efectul de seră, datorită acumulării dioxidului de carbon în stratosferă. Aceasta funcţionează ca o manta protectoare, care în mod normal ar trebui să menţină la un nivel mai mult sau mai puţin constant temperatura planetei pe care locuim. Din păcate, de multă vreme concentraţia normală a CO2 egală cu 0,03% a fost depăşită. De exemplu, numai cu un deceniu în urmă, aceasta era de 0,025%, iar în prezent a ajuns probabil la 0,05% (nu dispunem de date mai recente).
2. Distrugerea ozonului atmosferic datorită unui proces fizico-chimic complicat declanşat de poluanţi, în principal freonul. Rezultatul este transformarea moleculelor de O3 (ozon) în molecule O2 (oxigen molecular) cu grave consecinţe climatoproductive, în general cunoscute în public: spărturi în atmosferă, dar şi subţierea acesteia în proporţie de 70-80%. Practic, nu există ţară pe glob în care atmosfera să fi rămas intactă. Maximul se produce în ţările industrializate, minimul, în cele mai puţin dezvoltate. Distrugerea ozonului pe cerul ţării noastre este de 19-20% (la nivelul anilor 1990-1991). Rezultatul este pătrunderea unei mari cantităţi de radiaţii nocive la sol cu efecte negative asupra creşterii incidentelor îmbolnăvirii de cancer de piele, precum şi a radiaţiilor calde (roşii), ceea ce contribuie şi mai mult la creşterea temperaturii globale a troposferei (aceste radiaţii nu se mai întorc în stratosferă din cauza lungimii de undă prea mari).
3. Defrişările masive de păduri. Statisticile arată ca în prezent 20 de milioane hectare de pădure cad anual sud topor, cea mai afectată fiind pădurea amazoniană, pe drept cuvânt considerată plămânul Terrei. În România au dispărut 300.000 ha de pădure în ultimii 17 ani ca urmare a defrişărilor ilegale de arbori. Astfel ca 80% din pădurile lumii au fost degradate sau distruse, cu efecte neprevăzute, cunoscând că, fără păduri sănătoase şi bogate, planeta nu poate susţine viaţa. Dar aceasta înseamnă nu doar mai puţin O2 pentru respiraţie, ci şi mai puţin CO2, fixat în materia vegetală. Dacă de oxigen nu ducem încă lipsă, CO2 în exces are ca efect creşterea şi mai accentuată a temperaturii globului. Nu vreau să reţinem atenţia cu prea multe explicaţii, dar specialiştii susţin că astăzi a fost depăşit pragul normal de 9 grade C, al temperaturii medii planetare, ajungându-se în prezent la mai mult de 10-12 grade C. Asupra ratei de creştere a acestei temperaturi, acordul nu este deplin nici ca nivel, nici ca orizont în timp. Se vehiculează cifre precum 0,5% pe deceniu, 1,5 grade C si chiar 2,5 grade C. Un lucru e clar: este vorba de creştere, nu de constantă. Este cazul să ne punem întrebarea fundamentală, la care s-a dat un răspuns la televiziunea naţională, dar, după părerea noastră, incomplet. Mai beneficiază ţara noastră de un climat temperat-continental? După părerea noastră nu, şi iată de ce:

1. Primăverile şi toamnele s-au scurtat în asemenea măsură încât tind să dispară. Se trece direct de la iarnă la vară, şi invers.

2. Verile au devenit tot mai ploioase, tinzând către un continuu pluvial.
3. S-a accentuat instabilitatea climatică.
4. Devin tot mai frecvente tornadele şi ploile torenţiale cu "rupere de nori”, care aduc la sol, în timp scurt, cantităţi mari de apă (până la 200 l/mp).
5. Aridizarea tot mai accentuată.
6. Călduri excesive vara, cu mult prea multă umiditate în aer, urmate de ierni calde cu zăpezi mari, dar de scurtă durată.
7. Orientarea predominantă a curenţilor de aer pe direcţia sud-nord, purtând căldură şi foarte multă umezeală, când în acelaşi mc de aer şi la aceeaşi presiune, dar la temperaturi diferite (5 si 30 grade C conţine o cantitate triplă de apă, surplus ce se condensează la contactul cu aerul rece polar).
8. În prezent, puterea polilor a scăzut. Pentru a nu lungi textul, putem spune în final ca o concluzie că ne aflăm în plin proces de transformare rapidă a climatului temperat în care ne găsim într-un climat subtropical de nuanţă musonică, transformări ce au mai avut loc de-a lungul anilor, deceniilor, secolelor şi mileniilor. Se ştie, de exemplu, că Sahara a fost cândva o câmpie roditoare; dovadă desenele din peşteri executate de omul preistoric.
Ceea ce se întâmplă acum, sub ochii noştri, este grăbirea acestor procese datorită intervenţiei omului cu tehnica sa în ecosferă. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=68426

Termocentrala de la Mintia este printre cele mai poluante 20 din Uniunea Europeană

Centralele pe cărbune sunt printre cele mai folosite metode de producţie a electricitaţii însă specialiştii afirmă că emisiile eliberate în atmosferă au un impact major asupra sănătăţii.  Termocentralele de la Mintia, Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin şi Işalniţa sunt printre cele mai poluante 20 din Uniunea Europeană, potrivit raportului „Facturile de sănătate neachitate: Cum ne îmbolnăvesc centralele pe cărbune”, publicat de Alianţa pentru Sănătate şi Mediu şi citat de green-report.ro. Loc fruntaş în topul poluatorilor. Cu cinci termocentrale extrem de poluante, România ocupă poziţia a doua în rândul ţărilor europene cu impact masiv asupra mediului, în ceea ce priveşte centralele pe cărbune. Primul loc ,după cantitatea de substanţe poluante eliberate în atmosferă de centralele pe cărbune, revine Poloniei, România fiind urmată de Germania. Raportul precizează că, la nivelul UE, acest factor de poluare duce la peste 18.000 de morţi, 8.500 de cazuri noi de bronşită cornică şi peste patru milioane de zile lucrătoare pierdute, ceea ce are un impact puternic asupra bugetelor naţionale de sănătate şi economiei statelor membre. /HunedoaraMea.ro HD,

http://www.hunedoaramea.ro/article/termocentrala-de-la-mintia-este-printre-cele-mai-poluante-20-din-uniunea-european%C4%83