Cod-f-pc-4 revista presei 14-16 iulie 2012 cuprins

 Drumurile de acces către podul peste Dunare de la Giurgiu-Ruse vor fi reabilitate cu fonduri europene

Cooperarea romano-bulgara, facilitata de fondurile europene, continua prin implementarea in parteneriat a unui proiect de imbunatatire a infrastructurii locale de transport. Vineri, 13 iulie a.c., in prezenta reprezentantilor Autoritatii de Management a Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013 (Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania), ai Autoritatii Nationale (Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice din Bulgaria) si ai partenerului lider - Municipalitatea Ruse, s-a semnat contractul de finantare pentru proiectul Imbunatatirea accesibilitatii in Euroregiunea Ruse-Giurgiu cu coridorul Pan-European de transport nr.9. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea unor sectiuni ale bulevardului Tutrakan din Ruse si ale drumului de legatura dintre centrul municipiului Giurgiu si punctul de trecere frontiera Giurgiu - Ruse, in scopul facilitarii accesibilitatii la singurul pod existent pe cursul inferior al Dunarii. In plus, va fi creat un sistem comun de colectare a datelor si de supraveghere video a traficului din zona vizata. Rapoartele de sistem vor fi disponibile pe internet pentru partile interesate (soferi, companii, institutii etc.). „Astazi semnam un contract important de infrastructura rutiera, dar sa nu uitam ca incepe o noua perioada de programare si, tocmai de aceea, va trebui sa asezam pe noi baze viitorul program de cooperare transfrontaliera, in acord cu prioritatile Strategiei Dunarii. In viitor, va trebui sa completam infrastructura dezvoltata in comun cu investitii in infrastructura portuara, pentru ca Dunarea are un potential de dezvoltare semnificativ, atat in ceea ce priveste transportul si turismul, cat si in ceea ce priveste alte arii ale dezvoltarii regionale , a declarat Marcel Bolos, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, care a participat la eveniment. Investitia este finantata in cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013 si are o valoarea totala de 6,8 milioane de euro, din care 5,7 milioane de euro sunt asigurati prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR). Proiectul a fost depus in cadrul celui de-al doilea apel de proiecte si se adreseaza Axei Prioritare 1 - Accesibilitate, Domeniul Major de Interventie 1.1 - Imbunatatirea facilitatilor de transport transfrontalier terestru si fluvial. Parteneriatul proiectului este format din Municipalitatea Ruse si Primaria Municipiului Giurgiu care, pe o perioada de 30 de luni, vor urmari imbunatatirea infrastructurii principale de transport din Euroregiunea Ruse-Giurgiu prin reabilitarea si modernizarea sectoarelor principale ale drumurilor de legatura cu coridorul Pan-European de transport nr.9, optimizarea coordonarii traficului si scaderea punctelor critice si a sectoarelor aglomerate. Proiectul este rezultatul implicarii comune romano-bulgare, in vederea reducerii discrepantelor existente la nivelul infrastructurii de transport, in conditiile in care studiile de trafic realizate de cele doua municipii au aratat ca traficul local si regional pe teritoriul Euroregiunii Ruse - Giurgiu a crescut semnificativ dupa aderarea la Uniunea Europeana a celor doua tari (cu 103%, conform statisticilor oficiale). Informatii de background Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013 face parte din programele finantate in cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana de Uniunea Europeana si este cofinantat de guvernele Romaniei si al Bulgariei, avand ca scop general apropierea oamenilor, a comunitatilor si a economiilor zonei de granita dintre Romania si Bulgaria, in vederea participarii la dezvoltarea comuna a zonei de cooperare, prin utilizarea durabila a resurselor si avantajelor sale umane, naturale si de mediu. /Realitatea, http://www.realitatea.net/drumurile-de-acces-catre-podul-peste-dunare-de-la-giurgiu-ruse-vor-fi-reabilitate-cu-fonduri----_967268.html

Teme de mediu

Păltiniş: Arşiţa a mistuit un hectar de pădure

Un hectar de pădure de conifere din staţiunea Păltiniş a fost mistuit de două incendii izbucnite din cauza secetei, focul fiind stins abia duminică la amiază, cu ajutorul pompierilor din staţiune, al unor angajaţi ai Primăriei Sibiu şi al salvamontiştilor. Sâmbătă incendiul a mistuit 150 de metri pătraţi de pădure, iar ieri a izbucnit un alt incendiu, fiind arşi 800 de metri pătraţi de pădure de conifere. Terenul de o mie de metri pătraţi de pădure se află aproape de zona Şanta, unde pompierii au cărat apă cu două maşini, fiind nevoiţi să facă mai multe drumuri pentru a se alimenta din interiorul staţiunii. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/paltinis_arsita_a_mistuit_un_hectar_de_padure

Producţia de energie hidroelectrică şi eoliană va creşte cu 335.000 tep, până în 2020

Producţia de energie hidroelectrică şi eoliană va creşte în următorii opt ani, pentru a ajunge, în 2020, la 1,815 milioane tep, de la 1,48 milioane tep, la cât este estimată pentru 2012, conform Prognozei echilibrului energetic 2012-2020, realizate de Comisia Naţională de Prognoză. Cea mai mare creştere, de 7,8%, va fi consemnată în 2013, când producţia de energie hidroelectrică şi eoliană este estimată la 1,595 milioane tep. În 2014, creşterea va fi 5,6%, până la 1,685 milioane tep, în 2015 de 4,2%, la 1,755 milioane tep. Pentru perioada 2016-2020 se preconizează o creştere medie anuală de 0,7%. Anul trecut, producţia de energie hidroelectrică şi eoliană a scăzut cu 22,6% faţă de 2010, totalizând 1,37 milioane tep. Pentru 2012 se estimează o creştere de 8% faţă de anul anterior./Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/136361-Productia-de-energie-hidroelectrica-si-eoliana-va-creste-cu-335000-tep-pana-in-2020.html

 Borbely: Voi propune o hotărâre privind acordul de mediu la Roşia Montană dacă nu afectează mediul

Ministerul Mediului şi Pădurilor va propune Guvernului spre avizare proiectul Roşia Montană doar în cazul în care investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul, a declarat marţi, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, conform unui comunicat remis Agerpres. "Încă de la începutul mandatului am declarat că voi propune Guvernului o hotărâre prin care să se acorde acordul de mediu doar în cazul în care voi avea siguranţa că investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul, pentru a nu fi afectat mediul. Am cerut SC Roşia Montană Gold Corporation să respecte două condiţii importante: să reducă procentul de cianură până la un nivel care să nu mai fie poluant pentru natură, aşa cum se întâmplă şi în Suedia, şi să dea banii pentru renaturare, în primii ani de exploatare. Celelalte aspecte referitoare la partea economică a contractului nu se află în responsabilitatea Ministerului Mediului şi Pădurilor, ci a Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri", a precizat ministrul Mediului. Potrivit comunicatului remis Agerpres, la nivel european, valoarea maximă admisă pentru concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid este de 10 ppm. Deşi valoarea maximă admisă este de 10 ppm, Ministerul Mediului şi Pădurilor a înştiinţat Roşia Montana Gold Corporation, la mijlocul lunii august 2011, că valoarea propusă de investitor pentru concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid de 5ppm la punctul de descărcare al sterilului în iaz nu poate fi acceptată şi i-a solicitat să prezinte soluţii pentru reducerea concentraţiei până la un nivel care să nu mai prezinte niciun pericol pentru mediul înconjurător. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montana a început în decembrie 2004, iar în iulie 2006, SC Roşia Montana Gold Corporation SA a depus Raportul la studiul de evaluare a impactului. În cadrul procedurii, s-au organizat 14 dezbateri publice în România şi 2 dezbateri publice în Ungaria în perioada 24.07.2006-29.08.2006, astfel publicul interesat având posibilitatea de a formula observaţii şi comentarii, de a fi informat şi de a participa efectiv la procedură. În cadrul procedurii de evaluare pentru acest proiect, Ministerul Mediului a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să transmită notificări către statele posibil afectate (Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia), având în vedere prevederile Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. Ungaria a fost singurul stat care a confirmat participarea sa la procedura de evaluare a impactului proiectului Roşia Montana, celelalte state notificate răspunzând că nu vor participa. În ianuarie 2007, Ministerul Mediului a transmis către SC Roşia Montana Gold Corporation SA observaţiile şi comentariile publicului primite în perioada de consultare publică, la care investitorul a răspuns în luna mai 2007. În etapa de analiză a calităţii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au avut loc 4 şedinţe ale Comisiei de Analiză Tehnică la nivel central (CAT), în prezenţa titularului de proiect, în perioada iunie-august 2007. În cadrul acestor şedinţe au fost analizate primele 4 capitole ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din cele 9 capitole pe care le cuprinde. În septembrie 2007, certificatul de urbanism depus de investitor a fost suspendat în instanţă, iar din acest motiv procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost stopată. Suspendare certificatul de urbanism a fost constatată şi prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Timişoara pronunţată în martie 2009. Această procedură a fost reluată, după ce în luna mai 2010, SC Roşia Montană Gold Corporation SA a depus un nou certificat de urbanism. Astfel, pe parcursul anului 2010, Comisia de Analiză Tehnică (CAT) s-a întrunit de patru ori, analizând 7 din cele 9 capitole ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Comisia de Analiză Tehnică este format din reprezentanţi a 12 instituţii: Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin direcţiile şi compartimentele de specialitate, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Academia Române, Institutul Geologic al României, Administraţia Naţională 'Apele Romane' şi Garda Naţională de Mediu. În ianuarie 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor a înaintat Ungariei atât documentele depuse de SC RMGC SA, ca urmare a solicitării Ministerului Mediului şi Pădurilor de a actualiza documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului, cât şi răspunsurile la întrebările părţii ungare primite în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră, ce s-a desfăşurat în 2006 . Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria a transmis, în 3 august 2011, un răspuns prin care refuză realizarea proiectului Roşia Montana. Astfel, consultările cu partea ungară au luat sfârşit urmând ca, în cazul în care se va lua decizia de emitere a acordului de mediu, acesta să fie tradus şi transmis părţii ungare ca decizie finala pentru proiectul Roşia Montana, conform Convenţiei Espoo. De asemenea, la 1 martie 2011, MMP a reluat consultarea publică. În acest sens, MMP a postat un anunţ pe pagina de web a ministerului, însoţit de documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului depusă de SC RMGC SA la sfârşitul anului 2010 şi a invitat publicul interesat să formuleze propuneri/comentarii/observaţii justificate în perioada 01 martie 2011 - 05 mai 2011. În această perioadă, MMP a primit 517 propuneri/comentarii/observaţii din partea publicului pe care le-a evaluat, iar în 29 iulie 2011, a transmis SC Roşia Montana Gold Corporation SA formularul cu observaţiile şi comentariile publicului primite în această perioadă pentru a oferi răspunsuri ce vor fi analizate de Comisia de Analiză Tehnică. /Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/borbely-voi-propune-o-hotarare-privind-acordul-de-mediu-la-rosia-montana-daca-nu-afecteaza-mediul-155663/