Cod-f-pc-4 revista presei 14-16 iulie 2012 cuprins

Cluster româno-bulgar pentru protecţia mediului

Un grup mixt romano-bulgar format din Mare Nostrum (Romania), Camera de Comert si Industrie (CCI) Dobrich (Bulgaria) si EUREKA (Bulgaria) a prezentat un proiect care vizeaza cresterea gradului de utilizare sustenabila a turismului si conservarea resurselor naturale si a mediului, precum si cresterea gradului de constienizare asupra schimbarilor climatice in zona transfrontaliera dintre cele doua tari. Proiectul “Cresterea constientizarii clusterului de turism transfrontalier si a managementului si protectiei mediului” este un program finantat prin Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013. „Principalul obiectiv al proiectului este de a creste gradul de constientizare al clusterului de turism, pentru utilizarea sustenabila si conservarea resurselor naturale si a mediului, precum si cresterea gradului de constienizare asupra schimbarilor climatice”, se arata intr-un cumunicat al Mare Nostrum. Obiectivul principal al proiectului este promovarea modalitatilor prin care se poate realiza o dezvoltare sustenabila a resurselor naturale din zona transfrontaliera romano-bulgara. Apoi, nevoia unei utilizari sustenabile a resurselor naturale in zonele Dobrich si Constanta. Un al treilea obiectiv al proiectului se va axa pe introducerea metodelor si sistemelor clusterului de turism pentru managementul si protectia mediului (certificarile europene EMAS si Eco Label). Proiectul se desfasoara pe perioada a 18 luni, pana in luna octombrie 2013 si are un buget total de 533.670 euro. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/cluster-romano-bulgar-pentrunbspprotectia-mediului

Halda fostului Sidex, vecină cu o arie protejată

La o jumatate de kilometru distanta de Lunca Siretului Inferior, declarata arie naturala protejata, se afla un munte de zgura, cladit de om in peste 40 de ani. Halda de steril a ArcelorMittal Galati (fostul Sidex) se intinde pe 1 milion de metri patrati si are o capacitate totala de 60 milioane de tone. Amplasamentul a fost dat in folosinta in 1968, iar in iulie 2014 va fi inchis definitiv. Dupa aceasta data, halda va intra in conservare, iar singurele operatiuni posibile vor fi cele de ecologizare. “Lunca Siretului se afla la aproximativ o jumatate de kilometru de halda, iar praful, purtat de vant, poate ajunge in situl protejat. Desi depozitarea deseurilor din combinat a fost sistata, exploatarea materialelor de aici se va face pana la inchiderea definitiva a haldei, in apropierea careia se afla sate, lanuri de floarea-soarelui sau lunca. Masuratorile spun ca nu sunt depasite valorile normale, dar cine poate sti cat de mare este sau nu poluarea cu praf?”, a declarat, pentru Green Report, Petruta Moisi, presedinta Centrului de Consultanta Ecologica Galati.

Ecologizare sau prelungirea exploatarii haldei?

Dupa 16 iulie 2009, in halda nu s-a mai depozitat zgura, insa recuperarea fierului si a zgurii pentru constructii continua pana in 2014. Din halda se scoate fierul vechi, refolosit la fabricarea otelului, iar zgurile prelucrate se pot utiliza la sosele si la producerea cimentului. Insa, din cele 60 de milioane de tone s-au exploatat pana acum doar 2 tone!

Conducerea combinatului incearca sa gaseasca insa o solutie pentru halda. Solutia propusa recent ar fi prelungirea termenului de exploatarea a haldei de steril, ceea ce presupune, implicit, amanarea inchiderii definitive si a ecologizarii. "Capacitatea tarii de a absorbi zgura in proiecte de infrastructura este de 5 milioane de tone pe an. In acest ritm, ca sa epuizam intreaga cantitate din halda, ne-ar trebui 12 ani", a explicat, Vespasian Popescu, director Directia Mediului ArcelorMittal Galati. Potrivit reprezentantilor ArcelorMittal Galati, prelungirea termenului de exploatare a haldei de zgura ar prezenta avantaje si pentru companie, si pentru mediu. "Logic este sa regandim decizia de inchidere a haldei in 2014, in contextul avantajelor pe care le prezinta atat pentru noi, fierul vechi din halda este reutilizat in combinat, ceea ce ne reduce costurile, cat si pentru mediu , in contextul in care, astfel, se micsoreaza muntele de zgura", a declarat Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galati.

ARPM Galati, de acord cu continuarea exploatarii

Autoritatile de mediu din Galati sunt de acord cu propunerea sefilor de la ArcelorMittal si sustin abordarea ca fiind plauzibila, tocmai din punctul de vedere al dezvoltarii durabile. "Abordarea lor este corecta din punctul de vedere al dezvoltarii durabile. Sfatul nostru este sa faca un studiu si sa-l inainteze Ministerului Mediului, pentru sustinerea cererii de prelungire dupa 2014 a termenului de exploatare a haldei de zgura", a spus directorul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Galati, Carmen Sandu.

Zgura de la Mittal, folosita pe Autostrada Soarelui

Si Ciprian Dediu, de la Zona Metropolitana Galati-Braila, spune ca ArcelorMittal ar trebui sa promoveze produsele din zgura, mai ales ca aceasta a fost deja folosita la construirea 36 de kilometri intre Drajna si fetesti, pe Autostrada Soarelui. “Din zgura de la Galati, mai bine-zis din lidonit, produsul fabricat din aceasta zgura, s-au construit 36 de kilometri, intre Drajna si Fetesti, pe Autostrada Soarelui. Sterilul din halda ar putea fi folosit la constructia de drumuri in Romania, dar comenzile nu sunt ferme”, a explicat Ciprian Dediu. Deocamdata, soarta haldei de zgura pare a fi decisa doar prin prisma inchiderii sale definitive in 2014, in conformitate cu recomandarile Uniunii Europene, iar varianta ca sterilul sa fie folosit pentru autostrazi a fost discutata, deocamdata, la nivel local.

„Si industrie, si ecologie, dar cu reguli”

Praful din halda ramane insa in continuare un potential pericol, din cauza particulelor de praf care sunt duse de vant in atmosfera. “Combinatulbsiderurgic din Galati are in prezent o statie de desprafuire, iar de cand a fost inchisa Uzina Cocso-Chimica, poluarea a fost redusa simtitor. Stim ca de combinat depinde existenta a zeci de mii de oameni, insa as dori sa fie o cooperare mai stransa intre societatea civila si ArcelorMittal. Ar trebui sa fie ca in Occident, oamenii sa fie avertizati asupra eventualelor depasiri. Cand acestea se manifesta, sa stea in casa, mai ales cei care sunt bolnavi sau mai sensibili. Poate exista si industrie, si ecologie, daca sunt respectate anumite reguli si intelegeri”, a mai spus Petruta Moisi. Lunca Siretului Inferior se intinde pe raza judetelor Galati, Braila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes național, din judetul Galați, incluse in Lunca Siretului Inferior sunt Balta Potcoava si Balta Talabasca. Este o zona cu altitudini reduse, unde se intalnesc paduri de lunca. Intre balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. BaltaTalabasca este o zona de o deosebita importanța avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat in calea migrației numeroaselor specii de pasari acvatice. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/halda-fostului-sidex-vecina-cu-o-arie-protejata