Cod-f-pc-4 revista presei 14 septembrie 2012 cuprins

Teme similare

SC Hidroconstrucţia – Tradiţie şi seriozitate Sucursala Râul Mare Retezat

Amenajarea Hidroenergetică Strei, pe sectorul Subcetate – Simeria, are în funcţiune două centrale: începând cu 2004 – Centrala Hidroelectrică (CH) Subcetate – putere instalată 12 MW, respectiv 2010 – Centrala Hidroelectrică Plopi – putere instalată 12MW. În prezent se execută Centrala Hidroelectrică Bretea. CH Bretea, a treia centrală pe râul Strei, a cărei construcţie a început în 2010, este situată aval de Centrala Plopi la aproximativ 3 km., are drept scop valorificarea hidroenergetică a debitelor defluente din centrala Plopi, 2×50 mc/s.

Principalele obiecte care alcătuiesc această treaptă de cădere sunt:

-centrala – ale cărei caracteristici principale sunt: înălţimea 28,7metri, lungime centrală amonte-aval 39,4 metri, cădere brută apă 15,5 metri la un debit 2×50 mc/s;

-canalul de aducţiune a apei, în lungime de 1214 metri;

-camera de încărcare amonte, ce face legătura între digurile canalului şi centrală;

-bazinul de liniştire a apei, ce parcurge circuitul energetic în centrală, situat aval de aceasta;

-canalul de fugă, în lungime de 2616 metri, ce va debuşa apa în viitorul lac de acumulare Strei.

În prezent lucrările de betonare ale centralei sunt la nivelul radierului camerei spirale, depunerile de balast în digurile canalului de aducţiune şi pereul din beton sunt terminate în proporţie de 80 la sută, iar zidurile camerei de încărcare amonte şi ale bazinului de liniştire aval sunt terminate.

Regularizarea râului Strei prevede lucrările de protecţie a malului drept şi de amenajare a albiei. Astfel, s-au executat în zona torenţilor protecţii cu saltele umplute cu mortar de ciment, începând de la centrala Subcetate pe malul drept al râului şi continuă aval de centrala Plopi, pe circa 4 km, până la viitorul lac Strei, următoarea etapă de amenajare a râului Strei. Deşi, în momentul de faţă, beneficiarul lucrărilor SC Hidroelectrica S.A. trece printr-o perioadă critică, fiind în insolvenţă, sperăm că se vor face eforturi pentru asigurarea resurselor financiare, astfel ca lucrările să poată fi finalizate şi obiectivul CHE Bretea să contribuie, în continuare, la valorificarea potenţialului hidroenergetic al râului Strei. /Servus HD, http://www.servuspress.ro/servus/2012/09/sc-hidroconstructia-traditie-si-seriozitate/

Aquaserv va trebui să preia toată reţeaua apă-canalizare din Mureş

Aşa afirmă preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre. La alegerea sa în funcţia de preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Aqua Invest Mureş", Ciprian Dobre a subliniat că există 10 localităţi în zona de câmpie a judeţului care trebuie incluse în reţea. Este vorba de sistemele de utilităţi publice judeţene, al căror operator regional este Aquaserv Tîrgu Mureş. Noua conducere a Aqua Invest este formată din Ciprian Dobre, preşedinte, din Dorel Vancea, primarul comunei Şăulia de Câmpie şi Toth Sandor, primarul oraşului Miercurea Nirajului, ca membri ai Consiliul Director. Asociaţia „Aqua Invest Mureş" are în componenţă 60 de asociaţi, având ca scop gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ teritoriale. „Aqua Invest Mureş" implementează proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării sau modernizării sistemelor de alimentarte cu apă şi canalizare. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/aquaserv_va_trebui_sa_preia_toata_re_eaua_apa_canalizare_din_mure_.html

Apă şi canalizare pentru încă 6.000 de hunedoreni

Câteva mii de locuitori din trei comune hunedorene vor beneficia în lunile următoare sau cel mai târziu în 2013 de condiţii asemănătoare hunedorenilor care locuiesc la oraş. Este vorba despre hunedorenii care locuiesc în Băcia, Hărău şi Rapoltu Mare.  În Băcia, proiectul a beneficiat de o finanţare în baza H.G. 577 şi a ajuns la etapa a treia, care se află într-un stadiu de execuţie de 70-80 la sută, potrivit viceprimarului Francisc Kaluza. “În lipsa banilor, nu mai putem continua, în condiţiile în care avem deja aproape 500.000 de lei (5 miliarde lei vechi) datorii”, explică viceprimarul. Potrivit lui Kaluza, de facilităţile oferite de proiect se vor bucura locuitorii întregii comune. “În baza proiectului am schimbat sursa veche de alimentare de la Batiz, mai îngustă şi care transporta mai puţină apă, trecând şi noi la conducta care merge la Deva. Noi am avut apă şi până acum, doar că presiunea era mai scăzută şi nu trecea dealul la Totia. Acum avem şi presiune, avem şi debit. Mai mult, în perioadele secetoase, apa nu ajungea pentru localitatea Petreni. Aici oamenii trebuiau să stea noaptea ca să poată să se spele, să spele rufe sau stocau apă din timpul nopţii ca să aibă a doua zi”, mai spune viceprimarul din Băcia. În plus, potrivit acestuia, şi calitatea apei va fi alta de acum înainte, deoarece conducta veche era colmatată şi spartă. Totia, racordată la Simeria. Edilul-şef din Băcia spune că autorităţile au decis ca, până la finalizarea proiectului, localităţile care până acum au fost dezavantajate – adică Petreni şi Totia – să fie alimentate de pe conducta nouă, urmând ca Băcia şi Tâmpa să treacă şi ele pe noua sursă de alimentare cu apă în momentul finalizării proiectului. Acesta mai are încă o etapă, care prevede reabilitarea şi modernizarea bazinului de apă, astfel încât comuna Băcia să aibă rezerve de apă în caz de sistare neanunţată, incendiu sau alte urgenţe. Valoarea totală a celei de-a treia etape a proiectului a fost de 700.000 de lei, în condiţiile în carea acesta a presupus inclusiv o subtraversare de cale ferată, dar şi traversarea câtorva magistrale de gaz, potrivit autorităţilor locale. “Pentru ultima etapă nici nu am îndrăznit să ne facem un calcul. Deocamdată, mai avem de săpat, de cumpărat şi de montat vreo 700 de metri de conductă, pentru a renunţa la vechea sursă şi pentru a alimenta şi Băcia, şi Tâmpa cu apă”, mai spune Francisc Kaluza. Comuna Băcia are sistem de canalizare încă din 2004-2005, în satele Băcia, Tâmpa şi Petreni. Localitatea Totia, fiind situată dincolo de Strei, ar avea nevoie de o staţie de epurare. Autorităţile spun, însă, că pentru aproximativ 70 de sate investiţia nu este una avantajoasă. “Sperăm ca, dacă va fi finalizat proiectul de la Simeria, să racordăm Totia la oraşul vecin”, mai spune Kaluza. Patru sate branşate în Hărău. La Hărău, autorităţile locale au avut în derulare un proiect pe Măsura 3.2.2., care a vizat reţelele de apă şi canalizare. Potrivit primarului, Ioan Jibetean, în acest moment comuna are o reţea de apă de 32 de kilometri lungime, în timp ce reţeaua de canalizare este cu un kilometru mai scurtă. În baza proiectului au fost realizate rezervoare de apă, canalizări, puţuri forate şi staţii de pompare, valoarea alocată iniţial fiind de 2,5 milioane de euro, însă autorităţile au reuşit să facă ceva economii, încadrându-se în numai 1,8 milioane de euro, fără TVA. În acest moment, primarul caută soluţii pentru ca locuitorii din Banpotoc, Bârsău, Chimindia şi Hărău să fie branşaţi la reţeaua de apă-canal (realizată prin Măsura 3.2.2), fără a plăti branşamentele din propriul buzunar. “Costurile au fost estimate la un milion de lei, iar noi am încercat să valorificăm ceea ce am avut la dispoziţie. Astfel, am obţinut în jur de 800.000 de lei de la compania care realizează unul dintre tronsoanele de autostradă din judeţ, Strabag, care extrage pământ de pe 13 hectare care aparţin comunei”, afirmă primarul Ioan Jibetean. El mai spune că, după actualizarea planurilor de construcţie generale, are în vedere extinderea reţelei şi la locuinţele nou construite în zonă, astfel încât toţi localnicii să poată beneficia de pe urma proiectului. 12,5 milioane pentru Rapoltu Mare. În comuna Rapoltu Mare, primarul Octavian Roman spune că autorităţile locale au în derulare un program de realizare a unor sisteme de canalizare. Deşi lucrarea a fost licitată în 2009 şi avea termen de finalizare în şase luni, din cauza întârzierii banilor de la Ministerul Mediului, care sigură 85 la sută din costul total, locuitorii comunei nu pot beneficia de avantajele pe care le-ar fi adus finalizarea proiectului. “Tocmai din această cauză, programul a fost decalat pentru 2013. În patru sate ale comunei, Rapolt, Bobâlna, Folt şi Boiu lucrarea este finalizată, în timp ce la Rapolţel, din cauza masivului de stâncă pe care este aşezată întreaga localitate, investiţia este imposibil de realizat. Vom renunţa la idee, pentru că nu ne permitem să plătim asemenea costuri. Pentru asigurarea pantelor ar fi nevoie de săpături de 2,5-3 metri, însă având în vedere stânca, pur şi simplu nu avem nici măcar tehnica necesară”, declară edilul-şef din Rapoltu Mare. În Rapolţel locuiesc în jur de 150 de persoane, în numai 80 de gospodării ocupate, restul, până la aproape 100 fiind case goale. “La Rapolt urmează să demarăm lucrările pentru staţia de epurare, care va deservi comuna. Pentru Bobâlna şi Folt-Boiu sunt prevăzute alte două staţii”, mai spune primarul. În Rapolt, Bobâlna, Folt şi Boiu alimentarea cu apă a fost realizată încă din 2004, pe fonduri SAPARD. Proiectul de realizare a canalizării în comuna Rapoltu Mare costă 12,5 milioane de lei. /Replica HD, http://www.replicahd.ro/?p=6405