Cod-f-pc-4 revista presei 14 septembrie 2012 cuprins

Acordul de mediu pentru exploatarea cu cianuri a minereului de la Certej a fost ilegală, susţin surse din Ministerul Mediului

Acordul de mediu pentru exploatarea cu cianuri a minereului de la Certej a fost ilegala, sustin surse din Ministerul Mediului. Avizul a fost dat de sefa Agentiei de Mediu Timis, Gabriela Lambrino, o apropiata a PDL. /ANTENA3, Videoclip Stiri 14:00

Acordul de mediu pentru exploatarea cu cianuri a minereului de la Certej a fost ilegală, susţin surse din Ministerul Mediului

Ministerul Mediului cere in instanta anularea acordului de mediu pentru exploatarea aurului la Certej. Angajatii din minister si de la Agentia Nationala de Mediu Timisoara, responsabili de eliberarea acordului, vor fi cercetati disciplinar. /TVR1, Videoclip Stiri 18:53

Victor Ponta a vorbit despre avizul dat de catre sefa Agentiei de Mediu Timis, Gabriela Lambrino, pentru exploatarea cu cianuri a minereului de la Certej

Victor Ponta a discutat cu presedintii consiliilor judetene despre modul in care acestia vor sa transforme Romania, in ceea ce priveste dezvoltarea regionala in perioada 2013-2016. Victor Ponta a vorbit despre avizul dat de catre sefa Agentiei de Mediu Timis, Gabriela Lambrino, pentru exploatarea cu cianuri a minereului de la Certej." In Mod procedural se va trece la anularea sa ''. Ponta a apreciat faptul ca Viviane Reding, a avut o atitudine radicala la adresa Romaniei. /ANTENA3, Videoclip  Stiri 14:00

3 studii comandate de Consiliul European: Gazele de şist, daunătoare pentru mediul încojurător

Controversa asupra exploatarii gazelor de sist a izbucnit din nou, dupa publicarea, la 8 septembrie, a trei studii realizate la cererea Comisiei Europene, despre impactul acestor gaze asupra mediului inconjurator, ca si asupra sanatatii, climei si pietei energetice, releva portalul Europolitics. Efectele cumulative ale gazelor de sist reprezinta riscuri majore asupra apei, aerului si solului. Productia de electricitate din gazele de sist genereaza cu circa 2-3% mai multe emisii de gaze de sera decat electricitatea produsa din gaze natural. Parlamentul European urmeaza sa dezbata, in octombrie, un alt raport controversat al parlamentarului conservator polonez Boguslav Sonik, referitor la impactul asupra mediului a exploatarii gazelor de sist. Raportul lui Sonik pledaza pentru exploatararea acestor resurse neconventionale. Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a declarat, la inceputul acestui an, ca actuala legislatie europena este suficienta pentru a acoperi exploatarea gazelor de sist, recunoscand, in acelasi timp, ca ar fi necesare unele modificari, odata ce productia in acest domeniu va incepe, pentru protejarea mediului. Potrivit primului studiu, sunt necesare numeroase schimbari ale textelor legislatiei. Studiul, care analizeaza impactul asupra mediului si asupra tehnicilor de fracturare hidraulica (folosite pentru eliberarea gazelor din rocile de sist), concluzioneaza ca opt legi ale acquis-ului comunitar, legate de mediul inconjurator, ar trebui revizute. Acestea sunt directivele referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, reziduurile, responsabilitatea, deseurile miniere, emisiile industriale, zgomotul, calitatea aerului,si, mai presus de toate, calitatea apei. Exploatarea va necesita forarea multor puturi, care vor afecta calitatea apei, asacum se intampla, de pilda, cu campul de gaze de sist din Barnett, Texas, care are deja 15.000 de puturi sapate. Pentru ca SUA este singura tara care are o experienta deja de 10 ani in exploatarea acestor resurse, rapoartele se refera la multe date de acolo. Autorul celui de-al doilea raport subliniaza ca productia de electricitate din gazele de sist genereaza cu circa 2-3% mai multe emisii de gaze de sera decat electricitatea produsa din gaze naturale. Estimarile nu sunt valabile daca sunt importate acele gaze naturale, acesta fiind cazul pentru 60% din gazele folosite in statele din UE. Ministrul polonez pentru Finante, Mikolaj Budzanowski, a reactionat imediat si a criticat aceste rapoarte, care ar crea premise false. Multi experti sunt sceptici in ceea ce priveste rezultatele acestor studii, scrie presa poloneza, precizand ca acestea sunt bazate pe o cooperare recenta intre o companie britanica, AEA Technology, si gigantul rusesc Gazprom. Polonia este prima tara UE, urmata de Marea Britanie, Danemarca si Lituania, care a anuntat ferm ca doreste sa inceapa exploatarea gazelor de sist. Aceasta decizie ii va permite, sustine guvernul de la Varsovia, sa nu mai fie complet dependenta de gazul importat de la Gazprom. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/studii-gaze-de-sist/  

Mediu. Un proiect de 7 milioane euro pentru evaluarea a ceea ce nu prea mai avem. România nu mai populează Dunărea cu sturioni, dar îi monitorizează

Pe Dunăre este derulat un proiect de şapte milioane de euro pentru monitorizarea sturionilor, în timp ce Ministerul Agriculturii a întrerupt finanţarea proiectului de populare a Dunării cu sturioni, în valoare de 800.000 de euro, prin care era realizată şi o monitorizare a populaţiei de sturioni din Dunăre. Proiectul de populare a Dunării cu 67.000 de pui de sturioni a fost demarat în decembrie 2006 şi trebuia derulat pe o perioadă de cel puţin 7-8 ani pentru asigurarea unei creşteri durabile a populaţiei de sturioni. Proiectul a fost întrerupt în februarie 2011 de Ministerul Agriculturii. După o lună, în martie 2011, a fost demarat un alt proiect, cu o durată de 6 ani şi o valoare de zece ori mai mare, prin care este monitorizată populaţia de sturioni din Dunăre. Proiectul ROMOMED („Monitorizarea impactului asupra mediului, a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175") - este dezvoltat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, în asociere cu  Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului în calitate de lider, Aquaproiect SA, Universitat fur Bodenkultur din Viena, Vituki Environmental and Water  Management Research Institute din Ungaria, Deltares din Olanda, Grupul de Diagnoză şi Măsurători, Ecologic Consulting SRL şi Shark SRL, din România. Valorea totală a proiectului ROMOMED este de 7.197.680 euro, fiind finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Transport" 2007 -2013, din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană - Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR (71,12%) şi fonduri de la bugetul de stat (28,88%). Proiectul se derulează pe teritoriul judeţelor Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Brăila şi se va desfăşura pe o durată de 72 de luni, în 3 faze plus activitatea independentă de modelare matematică 3D. Prima fază este „premonitorizarea" populaţiei de sturioni şi a altor date, cea de a doua fază este monitorizarea pe toată durata de 32 de luni de execuţie a lucrărilor hidrotehnice din proiectul ISPA, iar cea de a treia fază este „postmonitorizarea" pe o perioadă de 36 de luni, realizată la cererea Direcţiei Generale Mediu a Comisiei Europene.

150 de sturioni cipaţi

Până în prezent, în cadrul Proiectului ROMOMED au fost capturaţi şi cipaţi 150 de sturioni. „Procedeul este următorul: exemplarul este pescuit, e anesteziat şi transportat într-un container metalic, se face o incizie pentru introducerea unui cip, după care este eliberat", a explicat Melania Boşcăneanu, coordonator de proiect în cadrul AFDJ Galaţi. În cazul în care un sturion cipat ajunge în cârligul lansetei unui pescar, acesta este recompensat cu 30 de lei pe kilogramul de sturion viu. Studiile realizate în cadrul acestui proiect sunt complexe, de la monitorizarea factorilor de mediu în zona şantierelor lucrărilor hidrotehnice la monitorizarea avifaunei.

Scădere de 62 de ori a numărului sturionilor din Dunăre

Proiectul de populare a Dunării cu sturioni era motivat de scăderea severă a populaţiei de sturioni din apele noastre, de la 685 tone în anii '70, la 11 tone, principalele cauze fiind exploatarea sălbatică şi braconajul. Tot în 2006 a fost interzis pescuitul comercial la sturioni. Potrivit specialiştilor Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacul­tură Galaţi, pentru a fi eficientă, campania de populare a Dunării cu sturioni trebuia continuată pe parcursul a 7-8 până la 10 ani. În decembrie 2006, erau eliberaţi în Dunăre, la Plaja Lipovenească dintre Galaţi şi Brăila, 23.000 de pui de morun şi păstrugă, iar alţi 23.000 de pui din aceleaşi specii erau eliberaţi în zona Cernavodă - Stelnicu de Feteşti. Erau puieţi în vârstă de 4-6 luni, cu lungimi de la 20 la 30 cm. Programul a continuat până în februarie 2011, când Ministerul Agriculturii a stopat finanţarea. Ministrul Valeriu Tabără îşi motiva decizia prin faptul că alte ţările riverane nu au interzis pescuitul de sturioni şi profită de respectivul program. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta avertiza că întreruperea campaniei va duce la dispariţia speciilor de sturioni din Dunăre. Măsura Ministerului Agriculturii putea fi interpretată în modul următor: dacă alţii profită de programul nostru, să nu mai avem deloc sturioni în Dunăre. La o lună de la întreruperea populării, în martie 2011 era demarat proiectul ROMOMED, de monitorizare prin ciparea, până acum, a 150 de sturioni. Culmea inconsecvenţei româneşti este că şi puii de sturioni din campania de populare a Dunării erau cipaţi. Puii de sturioni aveau microcipuri instalate intramuscular, în zona dorsală, pentru a putea fi obţinute datele statistice referitoare la stocuri. "Puii sunt marcaţi cu microcipuri ca să ne permită să facem un management al stocurilor de sturioni în anii următori", ne declara Gheorghe Ştefan, cel care era pe atunci preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. În concluzie, datele prelevate de la campania de populare puteau fi utilizate şi pentru elaborarea studiilor din Proiectul ROMOMED. Mai mult, acum se poate întâmpla ca unii sturioni să aibă câte două cipuri, unul de la populare, altul de la ROMOMED. Un lucru e sigur: populaţia de sturioni din Dunăre este în continuare în scădere, din cauza braconajului şi a inconsecvenţei autorităţilor în derularea unei campanii de populare. /România Liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/romania-nu-mai-populeaza-dunarea-cu-sturioni-dar-ii-monitorizeaza-277133.html