Cod-f-pc-4 revista presei 16-18 martie 2013 cuprins

Primăria cere CLM să respingă cererea Prefecturii de anulare a hotărârii privind fântâna arteziană

După ședința ordinară de săptămâna trecută a Consiliului Local Municipal (CLM), luni vine rândul uneia extraordinare. Consilierii vor avea de votat un număr de opt proiecte, printre care cel mai important și cel care va stârni controverse este cel cu privire la respingerea cererii Prefecturii de anulare a hotărârii prin care s-a aprobat studiul pentru fântâna arteziană de pe Mureş. Mai exact, este vorba despre proiectul privind sesizarea nr. 1126 din 11.02.2013 a Instituţiei Prefectului Judeţului Arad, prin care se solicită revocarea Hotărârii nr.1/2013 a CLM Arad. Proiectul are un singur articol care face referire la faptul că „se respinge ca neîntemeiată cererea de revocare a hotărârii nr.1/2013 a Consiliului Local al Municipiului Arad, pentru aprobarea studiului de fezabilitate «Amenajare fântână arteziană pe râul Mureş» formulată în cadrul sesizării nr. 1126 din 11.02.2013 a Instituţiei Prefectului Judeţul Arad şi se menţine hotărârea adoptată”. Nevoie de voturi de la... Opoziţie. Ordinea de zi mai cuprinde proiecte care se referă la neexercitarea dreptului de preemţiune cu privire la achiziţionarea unor imobile (unde este nevoie şi de voturi de la Opoziţie!), dar și proiectul cu privire la modificarea statului de funcţii al Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad, ca urmare a promovării unor angajaţi în grad profesional superior. Un alt proiect se referă la aprobarea anuală a Listei de priorităţi actualizată cu solicitanţii care au acces la locuinţele pentru tineri construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, cuprinzând titularii cererilor depuse până la 31 decembrie 2012. /NEWS AR,

http://www.newsar.ro/stiri-locale/primaria-cere-clm-sa-respinga-cererea-prefecturii-de-anulare-a-hotarrii-privind-fntna-arteziana-

Teme de mediu

Criza gunoaielor. Reghinul ţinea deşeurile în maşina de gunoi

Reghinenii au problem mari cu gunoiul. Primarul municipiului Reghin, Maria Precup, a declarat că ultima perioadă gunoiul a fost o mare provocare pentru municipalitate din cauza lipsei unui spaţiu de depozitare a deşeurilor menajere. Constrânşi de situaţie, fără o groapă de gunoi şi cu costuri prea mari pentru a fi depozitat la singurul depozit conform din judeţ, cel de la Sighişoara, reprezentanţii autorităţii locale au fost nevoiţi să păstreze gunoiul în maşini. Reghinul nu este singura localitate din judeţ care se confruntă de mai mulţi ani cu lipsa unor depozituri de deşeuri autorizate. Singura groapă ecologică din judeţ se află la Sighişoara, iar restul depozitelor au fost închise din 2009 din cauză că nu erau conforme. Pentru cu nu aveau unde să depoziteze gunoiul, firma de salubrizare a abandonat deşeurile în locuri nepermise, iar Garda de Mediu Mureş i-a aplicat o amenda anul trecut şi anul acesta, în cuantum de câte 20.000 de lei. “Groapa de la Reghin s-a închis efectiv, iar cea de la Sânpaul urmează să se deschidă peste nu ştiu câte luni, iar noi nu am fost pregătiţi pentru o cheltuială foarte mare de a duce gunoiul de la staţia de sortare din Reghin, până la Sighişoara. Sunt kilometri foarte mulţi, costuri suplimentare, populaţia nu îşi permite la ora actuală să suporte transportul acestui gunoi. Deocamdată am făcut un contract, îl ducem la Sighişoara şi urmează o strategie de suportare din bugetul local al depozitării pe rampa privată ori transportul de la Reghin la Sighişoara. Am căutat să deschidem la Reghin o rampă cu un privat pentru că oricum distanţa e mare şi până la Sânpaul.  A fost o perioadă în care nu am putut duce gunoiul la Sighişoara, am făcut negocieri cu operatorul şi am ţinut în maşini, în staţie de sortare, am făcut ce am putut, am plătit şi amenzi, dar a trecut, problema e rezolvată, dar cu costuri foarte mari”, a declarat Precup. Primarul municipiului Reghin speră să poată suporta din bugetul local o sumă de bani pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile cu transportul şi depozitarea gunoiului. Cealaltă parte din sumă  ar trebui susţinută prin creşterea taxei de gunoi, este de părere Maria Precup. “La Reghin cheltuielile sunt cu 7 milioane de lei mai mari decât veniturile la bugetul local, astfel că trebuie să găsim o variantă”, a precizat Precup. Astfel că, reghinenii vor simţi cheltuielile de depozitare a deşeurilor în tariful serviciilor de salubrizare. Depozitul regional de deşeuri de la Sânpaul nu este finalizat, lucrările fiind în întârziere cu aproximativ şase luni. Deşi se estimează ca lucrările să fie finalizate în aprilie, deşeurile nu vor putea fi depozitate aici până nu se va alege prin licitaţie un  administrator şi  serviciile de salubrizare.

Contractul, cu o valoare de 100.750.643,84 lei (echivalentul a aproximativ 24 milioane EURO) presupune realizarea urmatoarelor investitii prioritare necesare implementarii Sistemului Integrat de Gestionare a Deseurilor Solide in judetul Mures, proiect finanţat din fonduri europene şi câştigat de Consiliul Judeţean Mureş. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/criza-gunoaielor-reghinul-tinea-deseurile-masina-de-gunoi-1235890

Gunoiul ajunge la un depozit oficial închis

După contractele de transport public de persoane, respectiv cel de parcări, un altul se anunţă unul cu probleme: cel privind delegarea serviciului de salubritate. Deşeurile ajung la groapa de gunoi de la Cristeşti, unde a fost sistată activitatea încă din 2009, staţia de preepurare de ape uzate nu funcţionează, iar clauzele contractuale nu se prea respectă. Încheiat în 2008, contractul este valabil până în 2016, cu posibilitatea de a fi prelungit cu încă 8 ani. Comisia de analiză şi verificare a contractelor privind serviciile publice de transport public de persoane, parcări şi salubritate, desemnată de Consiliul Local Tîrgu-Mureş, a verificat săptămâna trecută contractul de salubritate încheiat de Primăria Tîrgu-Mureş cu firma locală Salubriserv SA. Viceprimarii municipiului, Ionela Ciotlăuş şi Jozsa Tibor, respectiv preşedintele comisiei, consilierul local PSD, Olimpiu Sabău Pop, au fost la depozitul de deşeuri de la Cristeşti. Acolo au dat ochii cu realitatea. Maşinile de transport ale deşeurilor menajere ajung la groapa de gunoi, acestea sunt deşertate pe rampa de gunoi, iar câteva sute de rromi năvălesc asupra acestora în căutare de pet-uri, metale, hârtie pe care le colectează ca apoi acestea să fie preluate de către firme de colectare direct de la groapa de gunoi. Vom aştepta până în 30 martie ca să vedem ce ne vor prezenta consilierii locali legat şi de acest contract. Până atunci însă, în paralel, vom analiza care sunt problemele pe care le-am constatat noi legat de acest contract. Groapa, închisă sau nu? De ce această introducere? Dintr-un motiv foarte simplu: maşinile de colectare a gunoiului nu aveau ce căuta la Cristeşti pentru că activitatea acesteia a fost sistată încă din 16 iulie 2009 în urma celor negociate cu Uniunea Europeană referitor la Capitolul 22 Mediu. Oficial, cel puţin, activitatea de depozitare la Cristeşti a fost sistată după ce acest depozit a fost declarat neconform. Ba mai mult, Primăria din Târgu Mureş susţine, în continuare, că deşeurile municipale sunt transportate la Câmpia-Turzii. Ce nu se potriveşte în această poveste sunt două aspecte: primul ar fi că deşeurile din Tîrgu-Mureş ajung inclusiv la Cristeşti, iar al doilea că depozitul de la Câmpia Turzii este şi acesta, oficial, cu activitatea sistată de la jumătatea lui 2012. Primăria Tîrgu-Mureş şi operatorul serviciului de salubritate ar fi trebuit să se asigure că deşeurile ajung la un depozit autorizat. Aici intervine însă o altă problemă: proiectul întârziat privind Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor. Nu este o scuză, dar acesta ar fi putut fi finalizat dacă nu ar fi existat acea problemă cu firma Agenda 21 care a dat ţeapă Consiliului Judeţean în mandatul 2000-2004. Faptul că derularea contractului nu s-a desfăşurat conform legii a constatat-o şi Garda de Mediu, care într-un raport întocmit pentru perioada ianuarie – august 2012, menţionează că a aplicat o amendă de 20.000 de lei firmei Salubriserv SA. Motivul: încălcarea articolului nr. 19, al. 3 din Legea nr. 211 privind regimul deşeurilor. Acesta prevede că: „Abandonarea deşeurilor este interzisă”. Contractul. Revenind însă la contractul de salubritate, încheiat în 2008, în urma licitaţiei publice organizate de Primărie cu firma Salubriserv SA Tîrgu-Mureş. Din acest contract am reţine doar următoarele aspecte: concedentul are dreptul „de a verifica stadiul de realizare a investiţiilor, precum şi modul în care este satisfăcut interesul public prin realizarea serviciului public de salubrizare, verificând respectarea obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune, de a realiza recepţia zilnică la finalizarea fiecărui schimb de lucru, care are în vedere: a) salubrizarea în totalitate, inclusiv transportul la rampă a deşeurilor, a zonei carosabile, a trotuarelor, precum şi a spaţiilor destinate colectării deşeurilor menajere şi industriale şi a zonelor adiacente acestora (în cazul depozitării necontrolate a deşeurilor); b) golirea recipienţilor destinaţi colectării deşeurilor stradale, menajere şi industriale”. Cum s-au făcut aceste verificări şi recepţii zilnice suntem foarte curioşi, în condiţiile în care o parte din maşini ajung cu deşeurile la Cristeşti, un depozit cu activitatea sistată şi care în acest an ar trebui închis definitiv? Cum s-au făcut decontările în acest caz? Sunt ilegale toate acele documente de recepţie şi de verificare?

Camera de Conturi Mureş ne dă un răspuns la aceste întrebări, constatând în raportul din 2011 că Primăria Tîrgu-Mureş a efectuat plăţi nelegale prin neurmărirea contractului de concesiune privind delegarea de gestiune a serviciilor publice de salubrizare (reprezentând contravaloarea în lei a investiţiilor nerealizate de concesionar în primul de derulare a contractului care trebuia reţinută din sumele achitate concedentului), în sumă de 1.925 de mii de lei. Salubriserv ar fi trebuit să investească în platforme pentru colectare selectivă, linie tehnologică de selectare deşeuri reciclabile şi platforme de compensare, în valoare de 450.000 de euro, asumate prin contract şi nerealizate. De asemenea, bugetului local i s-a produs un prejudiciu de 618 mii de lei deoarece au fost efectuate cheltuieli privind servicii de salubrizare din veniturile realizate din încasarea taxei de salubrizare, având ca destinaţie achiziţionarea de eurocontainere şi europubele – în condiţiile în care prin Contractul de concesiune nr. 5/15.01.2008 încheiat între Consiliul Local municipal Tîrgu-Mureş şi SC Salubriserv SA Tîrgu-Mureş a fost delegată gestiunea serviciilor publice de salubrizare, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii fiind în sarcina exclusivă a concesionarului. SC Salubriserv SA care deţine licenţa A.N.R.S.C. pentru serviciul de salubrizare nr. 1640/29.08.2011 clasa 2, valabilă până la data de 15.01.2016, a primit, în 2011, din partea Consiliului Local Tîrgu-Mureş, sarcina de a realiza investiţia „Amenajare depozit provizoriu de deşeuri şi drum de acces”, în valoare de 1,131 milioane de euro. Bineînţeles nu s-a stabilit un termen până la care să fie amenajat acest depozit provizoriu. În aceste condiţii, problema gunoiului din Tîrgu-Mureş rămâne una nerezolvată, Garda de Mediu verifică mai rar respectarea legislaţiei în domeniu, Primăria susţine ba că are contract cu depozitul de la Câmpia Turzii, ba că ambalează şi compactează gunoiul în baloţi şi îi depozitează timp de 1 an – din 2008 au trecut deja cinci, concesionarul are trasate sarcini, dar fără termene ferme, astfel că e la bunul plac când le duce la îndeplinire, în schimb pe târgumureşeni nu îi uită nimeni să îi taxeze cu sume pentru salubritate, curăţenia de primăvară – toamnă etc. /Punctul MS, http://punctul.ro/2013/03/17/gunoiul-ajunge-la-un-depozit-oficial-inchis/

Curăţenia de primăvară

Odată cu intrarea în U.E., ţara noastră şi-a asumat obligaţii şi în domeniul colectării, procesării şi reciclării materialelor refolosibile, inclusiv de la populaţie. În cartiere au apărut puncte pentru colectarea voluntară a acestora (ar trebui să fie obligatorii) în containere speciale de diferite culori, unde se pot depune separat hârtia, peturile, metalele, sticla şi, mai nou, obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum şi jucăriile pe care nu le mai folosim. Acţiunea este salutară, pentru că înlesneşte procesul de selectare înainte de procesare, pe de altă parte reduce volumul resturilor de consumatie din pubele şi containere. Nu cunosc încă date statistice privind eficienţa acestei acţiuni, dar rezultatele care se văd nu sunt nici pe departe mulţumitoare. În containerele Salubriservului cca 60% din volum este ocupat cu flacoane şi hârtie amestecate între gunoaiele menajere şi alte categorii de ambalaje. Se întâmplă adesea că, datorită volumului ocupat cu acestea, recipientele sunt neîncăpătoare pentru gunoiul menajer şi acestea se lasă lângă conteinere (împachetate sau nu) în saci de plastic. De aici, după "vama” practicată de către căutatorii în pubele, iau calea vântului, canalelor, sau ne dau marcă în faţa trecatorilor. Nici conteinerele destinate materialelor refolosibile (deşi au forme şi culori plăcute vederii) nu scapă de acţiunile celor care îşi bat joc de toate şi de toţi. Am văzut mai multe urme ale acestor "binevoitori”, care şi în aceste puncte formează grămezi de gunoi, le murdăresc cu te miri ce (gem, ulei, unsori înnegrite, înscripţii de graffiti sau de propagandă abjectă de pornografie), mai mult, unii aruncă (în special în cele destinate hârtiei) gunoaie şi resturi strânse după măturare. Nu ştiu dacă îi determină invidia (că, vezi Doamne, cineva se va îmbogăţi din materialele colectate) sau răzbunarea (pentru că nu pot să vadă ce-i înăuntru), dar balcanismul şi nesimţirea îşi fac prezenţa drept cauze ale acestor comportamente. Trebuie înţeles în sfârşit, de către toată lumea, că aceste eforturi pentru colectarea selectivă a materialelor refolosibile nu constituie un moft sau o maimuţăreală a ţărilor civilizate. Este o datorie cel puţin morală şi legitimă. Resursele Terrei sunt limitate. Regenerarea acestora are loc mult mai lent decât creşterea consumului şi există perspectiva alarmantă ca generaţiile viitoare să se confrunte cu o penurie dureroasă de energie şi materii prime. Cu tot efortul oamenilor de ştiinţă, al celor ce se preocupă de reducerea consumurilor prin tehnologii avansate, al organizaţiilor pentru protecţia mediului şi naturii şi al oamenilor de bine, acest decalaj creşte an de an, iar soluţiile găsite şi puse în practică nu pot să garanteze pe termen lung o îmbunătăţire. Omul modern, prin stilul lui de viaţă, consumă de cca zece mii de ori mai mult din resursele Terrei, decât necesarul său vital. Nu este de ajuns ca randamentul energetic al organismului uman este undeva la 20-30 de procente, că dintre toate vieţuitoarele pe Pământ este printre cele mai vulnerabile faţă de agresiunile naturale ale mediului înconjurător. Tot omul mai este şi specia care a cunoscut cea mai mare creştere numerică în ultima perioadă. Darul suprem al Creatorului (inteligenţa, raţiunea şi constituţia psihică superioară) este folosit mai mult pentru mofturi, pentru plăceri extravagante şi pentru concurenţă, decât pentru grija faţă de resurse şi grija faţă de viitor. Nimic rău în toate acestea, dacă le obţinem cu cumpătare şi cu raţiune. Să consumi însă, cu nesimţire, prin abuz şi agresiune este un păcat ce se revarsă tragic peste generaţiile viitoare. Natura "nu se vaită”, nu face reclamaţii, nu concurează, dar loviturile sale imprevizibile pot fi devastatoare când echilibrul său este afectat sau deteriorat. Dacă dorim să păstrăm acest echilibru, este necesar să introducem unele limite, sau cel puţin să dăm o mână de ajutor Terrei şi programele pentru refolosirea energiei şi materialelor constituie, pe lângă altele, un ajutor substanţial în acest sens, nu stăpânim acest pământ ci-l datorăm copiilor de la care l-am împrumutat. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=68623

„Povestea lui Ionuţ” sau cum învaţă cei mici ce înseamnă responsabilitatea faţă de mediu

Marţi dimineaţă, elevii clasei a III-a A de la Şcoala Gimnazială „Europa” din Tîrgu-Mureş au fost premiaţi pentru rezultatele foarte bune obţinute la „ECOlimpiada elevilor”, în proiectul “Manualul didactic ECOROM”. Mai mult, Paul Vlad Bereczki a reuşit să obţină premiul III, după ce a impresionat juriul cu povestea sa despre reciclare. Elevii clasei a III-a A au aşteptat emoţionaţi ziua de marţi. A fost ziua în care au primit premiile ECOROM înmânate de învăţătoarea lor, Amalia Sigmirean, directorul şcolii, Mihaela Însurăţelu şi inspectorul şcolar Adina Pui. „Proiectul s-a derulat în primul semestru al acestui an şi şcolar se numeşte „Manualul didactic ECOROM”. În acest proiect Şcoala Gimnazială „Europa” a fost selectată pentru a participa la competiţia organizată de asociaţia ECOROM Ambalaje şi de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, actualul Minister al Educaţiei Naţionale. Scopul acestui concurs este de a familiariza elevii din clasele a II-a şi a IV-a cu procesul de colectare selectivă a deşeurilor. Obiectivele generale ale proiectului sunt însuşirea de cunoştinţe faţă de protejarea mediului, educarea şi formarea unui comportament civic responsabil etc. Proiectul s-a derulat în 27 de oraşe ale ţării, printre care şi Tîrgu-Mureş, iar din Tîrgu-Mureş am selectat şapte unităţi de învăţământ. În paralel cu acest proiect s-a mai derulat, tot de aceeaşi asociaţie, în alte patru unităţi de învăţământ din judeţul nostru, proiectul  “Laboratorul verde”, în care cei de la asociaţie au vizitat unităţile şcolare respective şi, în laboratorul mobil, elevii au putut să vadă diferitele modalităţi de reciclare a diferitelor ambalaje pe care noi le utilizăm zilnic. Şi acest proiect a avut aceleaşi obiective ca şi “Manualul didactic ECOROM”, a  declarat Adina Pui, inspector şcolar pentru educaţie permanentă. „Eu, în calitate de director, sunt foarte bucuroasă pentru că este încă un rezultat foarte bun adăugat atâtor altor rezultate ale copiilor, care se acumulează pe măsură ce se derulează şi olimpiadele şcolare (…) În toate domeniile avem rezultate frumoase. Le mulţumesc colegilor care înţeleg că indiferent de recompensa materială ca să zic aşa, noi, dascălii, ştim că prioritate au elevii. Şi cei care se apleacă asupra educaţiei lor au şi rezultate foarte frumoase, ca doamna învăţătoare Amalia Sigmirean, o învăţătoare foarte iubită şi foarte apreciată, căreia şi eu îi mulţumesc pentru ceea ce a făcut cu elevii dumneaei şi pentru faptul că, astfel, contribuie foarte mult la imaginea şcolii”, a menţionat directorul şcolii, Mihaela Însurăţelu. „Oricât am fi de modeşti, astăzi nu putem să nu fim mândri de Paul, de succesul lui şi de faptul că, practic, Paul a adus Gimnaziul „Europa” pe un loc pe care şi l-a câştigat în timp. Suntem fericiţi şi pentru Paul, şi pentru şcoala noastră. Vreau să subliniez faptul că în toate etapele de derulare a proiectului am avut bucuria, satisfacţia , de a lucra cu această echipă de oameni profesionişti (echipa ECOROM - n.n.) .Copiii au luat foarte în serios provocarea şi proiectul i-a determinat să vadă că problema protejării mediului îi priveşte dar şi că mentorii lor în această problemă sunt adulţii: părinţii şi dascălii”, a declarat învăţătoarea Amalia Sigmirean. Copiii clasei a III-a A au obţinut rezultate notabile şi la alte concursuri şi olimpiade şcolare şi se pregătesc, în continuare, să arate că sunt printre cei mai buni.
Paul Vlad Bereczki, câştigătorul locului III - „Am scris povestea lui Ionuţ (…) Participarea la proiect înseamnă mult, a fost o experienţă frumoasă. Îi mulţumesc doamnei învăţătoare pentru că m-a ales să reprezint clasa şi le mulţumesc colegilor pentru că m-au votat” /24 de ore mureşene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/povestea-lui-ionut-sau-cum-invata-cei-mici-ce-inseamna-responsabilitatea-fata-de-mediu.html

“Natura” la “Săptămâna Pământului”

În cadrul acestui eveniment – ne-a spus Mircea Boran, preşedintele Foto Club Arad – vom vernisa, imediat după deschiderea oficială de luni, 18 martie, o expoziţie de fotografie cu tema «Natura». Vernisajul va avea loc la Atrium Mall Arad, etaj 1, la ora 18.30. Autorii fotografiilor sunt: Liliana Bock, Mircea Boran, Gigi Budiu, Gabi Nagy, Radu Farcaş, Ruth Borgfjord, Octavian, Tocaciu, Loredana Petriţa, Raluca Isbaş, Doru Gomboş, Rely Tarniceri, Marius Luffer, Radu Bulzan, Sergiu Dan, Octavian Iolu, Cristi Klimai, Gigi Cresta, Ovi Filip, Siska Szabo Zoltan. /Jurnalul Arădean AR,

http://www.aradon.ro/natura-la-saptamana-pamantului/1262609

Lumini stinse, expoziții, spectacole și seminarii în cadrul "Săptămânii Pâmântului în Arad"

Primăria Municipiului Arad în colaborare cu ONG-uri și instituții publice organizează în perioada 18-24 martie  2013 „Săptămâna Pâmântului în Arad”. Pe tot parcusul săptămânii  în diverse locații din municipiu în aer liber și spații publice cât și în școli, grădinițe și alte instituții se vor desfăşura evenimente de educație ecologică, de promovare a respectului pentru mediul înconjurător și a unui stil de viață sănătos. Vor avea loc expoziții tematice, spectacole, seminarii, în paralel cu activități de voluntariat cu caracter practic de plantări de arbori, ecologizări , competiţii sportive, marș al bicicliștilor,etc. În cadrul „Săptămânii Pământului” vor fi marcate prin evenimente speciale Ziua Mondială a Apei si „Ora Pământului”. Sâmbătă, 23 martie, Aradul se va alătura miilor de oraşe de pe toate continentele care vor stinge luminile timp de 60 de minute pe clădiri emblematice pentru a marca „Ora Pământului” (Earth Hour). Astfel, între orele 20:30 şi 21:30, se va opri iluminatul arhitectural pe Palatul Administrativ iar pe platoul din faţa primăriei va avea loc un spectacol „unplugged” susţinut Liceul de Artă Sabin Drăgoi și artiști ai Filarmonicii de Stat Arad. /NEWS AR,

http://www.newsar.ro/stiri-locale/lumini-stinse-expoziii-spectacole-i-seminarii-n-cadrul-saptamnii-pmntului-n-arad

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]