Cod-f-pc-4 revista presei 16-18 martie 2013 cuprins


Teme de mediu Fonduri sistate pentru ecologizare, locuri de muncã pierdute, perimetre devenite gropi de gunoi



Yüklə 318,39 Kb.
səhifə15/23
tarix03.01.2019
ölçüsü318,39 Kb.
#89589
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   23

Teme de mediu

Fonduri sistate pentru ecologizare, locuri de muncã pierdute, perimetre devenite gropi de gunoi


Fostele perimetre miniere, depozite de deseuri. De-a lungul anilor, în Valea Jiului mai multe perimetre miniere au fost închise. Unele dintre acestea au intrat în program de conservare, iar altele nu. Anul acesta, reprezentantii statului au anuntat cã nu se vor mai aloca bani pentru închiderea si conservarea perimetrelor miniere. În acest context, senatorul de Valea Jiului, Haralambie Vochitoiu, atrage atentia mai multor ministi în legãturã cu acest aspect.

Problemã semnalatã la douã ministere

În ceea ce îi priveste pe reprezentantii Ministerului Economiei, senatorul are trei aspecte legate de aceastã problemã a conservãrii perimetrelor miniere. ”O primã situatie se regãseste în fostele perimetre miniere unde s-au dezvoltat depozite de deseuri menajere neconforme, ce reprezintã forcare de infectie, cum ar fi cel din orasul Lupeni. Acesta a fost cuprins într-un proiect national de închidere derulat de CJ Hunedoara. Însã,pentru ecologizarea zonei adiacente deponeului trebuiau alocate fonduri de la Ministerul Economiei. Datoritã tãierii fondurilor, ecologizarea derulatã de ME este opritã, cele douã proiecte rãmân necorelate, având ca si consecinte ultilizarea ineficientã a fondurilor publice, mentinerea efectelor negative asupra mediului si accentuarea stãrii de insatisfactie a populatiei”, subliniazã Haralambie Vochitoiu, senator de Valea Jiului.



Pierderea locurilor de muncã adusã la cunostinta a doi ministri

O datã cu sistarea fondurilor pentru ecologizarea perimetrelor miniere se pierd si locurile de muncã. În Valea Jiului forta de muncã a fost restructuratã considerabil în ultimi ani. Senatorul îi atrage atentia lui Varujan Vosganian, ministrul Economiei, cât si Rovanei Plumb, ministrul Mediului asupra acestor probleme. În ceea ce-l priveste pe Varujan Vosganian situatia este prezentatã din perspectiva concedierilor din Valea Jiului lucru care duce la pierderea locurilor de muncã. ”O altã situatie, mult mai dramaticã, o reprezintã pierderea unor locuri de muncã în orasele din Valea Jiului si intrarea în somaj a multor salariati datoritã sistãrii lucrãrilor de ecologizare. Oficial, motivul invocat este lipsa fondurilor”, se mai aratã în interpelare. În ceea ce o priveste pe Rovana Plumb, situatia din Valea Jiului este prezentatã în alt context, însã cu aceeasi finalitate. Nealocarea de fonduri pentru ecologizare duce la pierderea locurilor de muncã. ”Doamnã ministru, blocând finantarea programului derulat de Ministerul Economiei, în loc sã reduceti, escaladati somajul si sãrãcia în Valea Jiului. în conditiile în care mai pregãtiti împreunã cu Guvernul din care cu onor faceti parte, disponibilizarea a încã 1000 de salariati în Valea Jiului (de la SNH, SNÎMVJ si CEH), mentinerea acestei activitãti rãmâne singura alternativã concretã si sigurã pentru reangajarea unei pãrti din personalul trecut în somaj si crearea de noi locuri de muncã”, îi prezintã Vochitoiu Rovanei Plumb. Conform Monitorului Oficial din anul 2007, in Valea Jiului au fost inchise 20 de unitati miniere. Totul s-a petrecut in decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate miniera inchisa a fost Mina Rafael din Lupeni in anul 1941. Cea mai recenta inchidere dateaza din anul 2006. In urma cu 6 ani a fost suspendata activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform aceluiasi document, s-au alocat diferite sume pentru inchiderea si conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru inchiderea si conservarea perimetrelor miniere care au fost inchise in decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiti 76.032.621 de lei pentru inchiderea minelor. /Cronica Văii Jiului

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

CLUJ: 800.000 de lei pentru proiectul "Someș Navigabil"


Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe 2013 include 800.000 de lei pentru studiul de fezabilitate privind Someșul navigabil. Realizarea obiectivului se va face din fonduri europene, în parteneriat cu olandezii, ambasadorul Olandei fiind deja într-o vizită oficială la Cluj, în toamna anului trecut. În ședința de vineri, suma pentru studiul de fezabilitate și pentru proiectul tehnic „Someș Navigabil” s-a majorat cu 700.000 de lei, de la cei 100.000 lei prevăzuți inițial. "Există un proiect în parteneriat cu Olanda, cel pentru Someș Navigabil. Vom derula o licitație publică cu privire la analizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic care să ne pregătească atlasul apei și pregătirea proiectelor europene de finanțare pentru ceea ce înseamnă Someșul Navigabil, de a reintroduce Someșul în oraș și de a oferi niște proiecte pe care să le putem selecta în urma unor expertize de specialitate. Solicităm iarăși un obiectiv separat, distinct, pentru ceea ce înseamnă proiectul Cluj Navigabil și includerea lui în șirul obiectivelor de investiții.”, a declarat primarul Emil Boc. Ideea Someșului navigabil a venit în urma unei campanii a ziarului Servus_Cluj și a citynews.ro, iar în ianuarie 2012, primarul interimar de atunci, Radu Moisin, a lansat în dezbatere publică proiectul unei astfel de investiţii.

Gândit după modelul din Utrecht, viitorul canal navigabil pe Someş ar putea fi, în primul rând, o coloană vertebrală pentru viaţa economică, socială şi culturală a oraşului. /City News, http://citynews.ro/eveniment/cluj-800000-de-lei-pentru-proiectul-somes-navigabil-1236710



Hidrologii au emis au cod galben de inundaţii pentru mai multe bazine hidrografice din jumătatea de vest a ţării, prin care şi pentru cele ale râurilor Crasna şi Barcău din judeţul Sălaj.


Avertizarea este valabilă de ieri şi expiră astăzi, la ora 22.00. Sunt prognozate scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice mentionate, cu depăşiri ale cotelor de atenţie şi a cotelor de inundaţie. Potrivit purtătorului de cuvânt al Sistemului de Gopodărire a Apelor Sălaj, Dorina Olar, până în acest moment nu au fost semnalate probleme în judeţ. "Din datele pe care le avem până la această oră, pe toate cursurile, nivelul este sub cota de atenţie", explică reprezentantul SGA. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/zalau/cod-galben-inundatii-crasna-barcau-1_5142f35300f5182b850dfe16/index.html

Yüklə 318,39 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   23




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin