17.12.2013
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173
Cod-F-PC-4
REVISTA PRESEI
17 decembrie 2013
CUPRINS
PRESA CENTRALĂ 2
Teme ANAR 3
Raul Topolog, un adevarat colt de rai din Muntii Fagaras, nu va fi distrus in goana dupa energie verde 3
Teme similare 4
Proiectul minier Rosia Montana, analizat de specialisti: Este sigur pentru sanatate si mediul inconjurator 4
Teme de mediu 5
Liber la exploatarea cu cianura la Certej 5
PRESA LOCALĂ 8
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA 8
Teme ABA 8
Tomberoanele Clujului: Tarniţa şi Gilău 8
Teme similare 10
Arderea nămolurilor de la Vital şi extinderea reţelei de apă şi canalizare 10
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET 11
Teme similare 11
Patron de balastieră reţinut pentru evaziune fiscală. Vezi cine este! 11
Patronul Agremin Trans nu a fost arestat, dar are interdicţie 11
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ 12
Teme de mediu 12
Pomi de Crăciun confiscaţi de poliţişti pe raza comunei Albac 12
FOTO: Proiectul gestionării deşeurilor, investiţie pentru un mediu mai curat 12
CJA şi-a pus în practică proiectul verde: primele sălcii energetice 13
au fost plantate între Semlac şi Şeitin 13
PRESA CENTRALĂ
Teme ANAR Raul Topolog, un adevarat colt de rai din Muntii Fagaras, nu va fi distrus in goana dupa energie verde
Raul Topolog, imaginea campaniei WWF Raurile Romaniei: ultima sansa, a fost salvat de la amenintarea unui proiect de amenajari hidroenergetice. Dupa multe luni de interventii la toate autoritatile relevante, studii in teren si aparitii in presa, dupa ce peste 15.000 de romani au semnat petitia WWF , cerand stoparea distrugerii raurilor de munte, Agentia pentru Protectia Mediului Valcea a emis, pe data de 10 decembrie 2013, o decizie de respingere a proiectului de pe raul Topolog. Grupul de presa eMaramures este partener media al acestei campanii.
Pe 14 noiembrie WWF-Romania a lansat campania Raurile de munte: ultima sansa, solicitand autoritatilor un cadru legislativ care sa protejeze cele mai valoroase rauri naturale si sa planifice constructia de noi microhidrocentrale, tinandu-se cont de criterii sociale si de mediu. Campania s-a nascut in urma cazurilor raurilor distruse in urma unor grave greseli administrative pe ambele versante ale Muntilor Fagaras Capra, Buda, Otic, Sebes, Sambata, Vistrisioara si, cel mai recent, Dejani-Lupsa. Microhidrocentralele fragmenteaza habitatele din lungul raurilor, afectand una dintre cele mai bogate faune de nevertebrate acvatice. Distrug si habitatele ripariene (de pe maluri) formate din plante iubitoare de apa , de care depind specii de nevertebrate si animale cu care se hranesc pasarile. Odata cu disparitia vegetatiei de pe maluri scade si functia de filtre de protectie a acestora, ceea ce alimenteaza nivelul de poluare al apei. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalina a raurilor si paraurilor de munte devine un amestec de noroi si piatra, in care orice forma de viata dispare. Toate argumentele campaniei se regasesc in petitia creata pentru romanii care vor sa sustina cauza WWF, disponibila pe website-ul www.raurileromaniei.ro. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/raul-topolog-un-adevarat-colt-de-rai-din-muntii-fagaras-nu-va-fi-distrus-in-goana-dupa-energie-verde/
Teme similare Proiectul minier Rosia Montana, analizat de specialisti: Este sigur pentru sanatate si mediul inconjurator
Inginerul geotehnic Pat Corser si fizicianul Christian Kunze, specialisti in industria miniera, spun ca proiectul minier de la Rosia Montana indeplineste toate standardele romanesti si europene, ba chiar in multe privinte are prevederi mai stricte decat cele uzuale. Pat Corser a subliniat ca barajul de sterile si cel de tratare a apei indeplinesc toate standardele internationale de operare si functionare, dupa ce a analizat proiectul barajului iazului de decantare, unul studiat si revizuit atat de experti romani, cat si de specialisti straini. In cazul (considerat din punct de vedere probabilistic de 1 la 100 de milioane de ani) in care ar avea loc mai mult de doua precipitatii maxime probabile, exista o cale de a controla deversarea din baraj, pentru a nu afecta zona inconjuratoare. De altfel, standardul si practica in industria miniera prevad proiectarea doar pentru o inundatie maxima probabila, astfel ca proiectul de la Rosia Montana este singular prin proiectarea pentru doua inundatii de acest tip, a precizat Pat Corser, inginer geotehnist specializat in industria miniera si vicepresedinte al Montgomery Watson Harza (MWH) Global, firma de consultanta si proiectare cu o mie de angajati.
Mai mult, spune Pat Corser, proiectul prevede ca barajul sa reziste unui cutremur de 8 grade pe scara Richter, fata de 5 grade, cat reprezinta maximul probabilistic pentru aceasta zona. Christian Kunze, fizician care lucreaza in industria miniera de 18 ani, spune ca apele rosii vor disparea inainte de producerea primei uncii de aur la Rosia Montana. Inainte ca prima uncie de aur sa fie produsa, apa care iese din galeria 714, aceasta celebra galerie din care se scurg apele acide de mina, rosii, va fi tratata, iar poluarea istorica va fi eliminata inainte de producerea primei uncii de aur, a aratat Kunze, care a fost implicat in proiecte in peste 30 de tari din intreaga lume, in special din Europa, Asia Centrala si Africa de Vest, si a participat la redactarea legislatiei privind minele de uraniu si sare. Potrivit fizicianului, Rosia Montana a adoptat o politica de reabilitare progresiva si concomitenta: haldele de sterile care nu vor mai fi necesare vor fi reabilitate inainte de inchiderea minei. Aceasta este o mina moderna si, in consecinta, planul de inchidere este unul modern, iar garantia financiara indeplineste toate cerintele bunelor practici internationale, legislatia europeana si legislatia romana. Intregul concept al garantiei de inchidere este sa protejeze oamenii si societatea de riscul financiar. Riscul financiar este luat de pe umerii Guvernului roman si de pe umerii contribuabilului roman, a explicat Christian Kunze. /Romania TV, http://www.romaniatv.net/proiectul-minier-rosia-montana-analizat-de-specialisti-este-sigur-pentru-sanatate-si-mediul-inconjurator_115276.html
Liber la exploatarea cu cianura la Certej
* Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, cel mai aprig opozant al proiectului, a renuntat subit la procesul cu Deva Gold * ANPM: Deva Gold a raspuns tuturor obligatiilor legale impuse, autoritatile de mediu fiind obligate sa parcurga procedura de revizuire * Stefania Simion, Asociatia Alburnus Maior: Vom ataca in instanta acordul de mediu revizuit Daca proiectul Rosia Montana a ramas, deocamdata, in asteptare, resursele aurifere din judetul Hunedoara au primit unda verde pentru exploatare, intr-o prima faza. Dupa un proces-fulger cu firma Deva Gold, care avea ca obiect anularea acordului de mediu, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (care a si intentat procesul) a renuntat, subit, la cauza formulata, la inceputul lunii decembrie, potrivit Tribunalului Bucuresti, conform ziarului Bursa.
Decizia ANPM este cel putin surprinzatoare, dat fiind faptul ca a fost unul dintre cei mai mari opozanti ai proiectului minier de la Certej, reclamnd faptul ca acordul de mediu a fost dat companiei fara ca reprezentantii din Minister sa fie anuntati. Motivul invocat de ANPM, potrivit actului de renuntare inaintat Tribunalului, este reprezentat de faptul ca un acord de mediu revizuit a fost emis pentru proiectul minier, de catre o autoritate competenta. Totodata, oficialii ANPM ne-au declarat, la finalul saptamnii, ca firma Deva Gold a raspuns tuturor obligatiilor legale impuse, autoritatile de mediu fiind obligate sa parcurga procedura de revizuire a acordului de mediu. Proiectul va trebui sa parcurga mai multe etape, inainte sa inceapa propriu-zis, ne-au explicat oficialii ANPM, avnd nevoie de un acord de mediu separat pentru scoaterea din circuitul silvic a unei suprafete de padure (operatiune care poate dura circa un an). Oficialii ANPM ne-au mai explicat ca proiectul minier va trebui sa obtina si o autorizatie de constructie de la Consiliul Judetean Hunedoara si sa prezinte garantiile financiare pentru intreaga investitie. Reamintim, in context, ca trei asociatii de protectie a mediului au protestat fata de acordarea acestui aviz, in 2012, considernd ca demararea proiectului minier ar duce la defrisarea a 187 de hectare de padure si distrugerea a 108 hectare din situl Natura 2000 - ROSPA 0132 din Muntii Metaliferi. Ca urmare a reclamatiilor formulate de catre asociatiile de mediu, la cererea ministerului de resort, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a solicitat in instanta anularea avizului acordat proiectului de la Certej, iar directorul executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara de la acea vreme, Gabriela Lambrino, a fost demis pe motiv ca nu a informat autoritatea de mediu in legatura cu emiterea acordului pentru acest proiect.
Retragerea cauzei de pe rolul instantei de judecata reprezinta cel mai important pas in vederea demararii exploatarii aurifere de la Certej, mai ales ca, dupa cum ziarul BURSA a anuntat in exclusivitate, Agentia de Protectie a Mediului Hunedoara a decis sa emita pe 12 noiembrie acordul de mediu revizuit pentru proiectul minier din Hunedoara, dnd curs unei solicitari a companiei Deva Gold, care a cerut sa fie schimbat amplasamentul uzinei de preparare a minereului. Surse apropiate proiectului ne-au declarat ca, in urma deciziei favorabile proiectului minier de la Certej, conducerea companiei Deva Gold participa, zilele acestea, la discutii cu partenerul din Canada pentru stabilirea bugetului pentru 2014 care trebuie sa acopere cheltuielile provenite din lucrarile pentru construirea iazului de decantare si a uzinei de preparare a minereului. Nicolae Stanca, directorul general al companiei Deva Gold ne-a declarat, recent, ca investitiile companiei canadiene (n.r. Eldorado Gold) implicata in acest proiect vor ajunge la circa 300 de milioane de dolari, urmnd ca, imediat ce va fi refacuta infrastructura si vor fi achizitionate utilajele sa poata demara si proiectul propriu-zis de exploatare. Proiectul necesita investitii majore, mai ales ca totul trebuie luat de la zero, si vorbim aici de infrastructura, utilaje moderne pentru ca exploatarea sa respecte normele legislatiei europene in vigoare, ne-a spus directorul de la compania Deva Gold. Potrivit afirmatiilor domnului Nicolae Stanca, 2016 este anul cnd va incepe si exploatarea aurifera. Initial, proiectul de exploatare era programat pentru anul 2015, cu o extractie medie anuala de peste 4 tone de aur si 20,5 tone de argint. Lucrarile se vor intinde pe o suprafata de 456 hectare si presupun procesarea a 45 milioane de tone de minereu cu o concentratie de 1,8 grame de aur pe tona, precum si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani. Reziduurile rezultate in urma prelucrarilor, inclusiv cele cu cianura si metale grele, vor fi depozitate - potrivit proiectului tehnic - intr-un iaz de decantare in aer liber avnd o suprafata totala de 63 hectare.
Decizia oficialilor de la ministerul mediului sa renunte la procesul cu Deva Gold a trecut neobservata in presa autohtona, ocupata fie cu proiectul minier de la Rosia Montana, fie cu legea minelor, desi procedura de exploatare este bazata tot pe cianurare. Una dintre asociatiile de mediu care a protestat impotriva exploatarii de la Certej este Alburnus Maior, care va intenta un nu proces la Tribunalul din Cluj pentru suspendarea acordului de mediu revizuit, pe motiv de nelegalitate, potrivit declaratiilor lui Stefania Simion, membra a respectivului ONG. Stefania Simion ne-a declarat, recent, ca vechiul acord de mediu, din 2012, nu mai poate fi atacat in instanta din cauza faptului ca a expirat termenul pentru depunerea unei contestatii, insa asociatiile de mediu planuiesc sa atace acordul de mediu revizuit la finalul lunii noiembrie, care nu a suferit schimbari tehnice. In tara noastra, Eldorado a intrat prin achizitia, pentru 2,4 miliarde dolari, a companiei European Goldfields, care detinea 80% din proiectul de la Certej. in urma acestei tranzactii, participatia a revenit lui Eldorado. Restul de 20% este detinut de catre statul romn, prin intermediul Minvest Deva. Operatorul proiectului este Deva Gold, subsidiara a companiei canadiene. Frank Timis, care a fondat si Gabriel Resources, principalul actionar al Rosia Montana Gold Corporation, a condus European Goldfields intre anii 2000 si 2007, fiind si unul dintre actionarii cei mai importanti ai acesteia (15% - 18,9%). Compania canadiana este listata la Bursa din Toronto, cu simbolul ELD. /Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/liber-la-exploatarea-cu-cianura-la-certej-228451/
/Ziare Realitatea, http://ziare.realitatea.net/liber-la-exploatarea-cu-cianura-la-certej_1162290.html
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA
Teme ABA Tomberoanele Clujului: Tarniţa şi Gilău
Turiştii care sosesc aici lasă în urma lor maldăre de gunoaie, iar din cabanele necanalizate se deversează în lac apa menajeră, avertizează specialiştii de mediu. Elveţienii dau bani pentru ca locuitorii din mediul rural să promoveze conceptul de sate curate, prin intermediul unui program pentru Uniunea Europeană extinsă. Concluzia ultimei întâlniri, derulată la Gilău, a fost că problemele comunelor de lângă Cluj-Napoca sunt diferite de ale celor tradiţionale datorită afluenţei de turişti, proximităţii municipiului, creşterii numărului de locuitori, dezvoltării puternice a unor activităţi economice.
Iată principalele probleme ridicate de participanţi.
* Potenţialul turistic al zonei şi apropierea de Cluj-Napoca face ca la fiecare sfârşit de săptămână clujenii să vină în zonă pentru petrecerea timpului liber. Acest lucru, în afară de beneficii, aduce şi foarte multe probleme, dintre care cea a gestionării deşeurilor rămase după plecarea turiştilor este cea mai mare.
* În Floreşti s-au construit zone rezidenţiale foarte aproape de fermele de creştere intensivă a păsărilor. Autorizaţiile de construire s-au eliberat fără să se ţină cont de prevederile legale referitoare la distanţele de amplasare a zonelor de locuit faţă de obiective economice, un exemplu de dezvoltare nesustenabilă a comunităţii. În alte comune participante la întâlnire aceleaşi situaţii au putut fi evitate.
* În Gilău şi Floreşti au existat foarte multe exploatări de balast, care au lăsat în urmă gropi care creează un peisaj dezolant. Autorităţile fac eforturi mari să refacă zonele afectate de exploatări, de multe ori în aceste zone depozitându-se ilegal deşeuri. Proprietarii terenurilor care au luat banii pe balast, deşi sunt răspunzători, nu fac nimic să refacă terenurile.
* În zonă există o asociaţie de dezvoltare intracomunitară al cărei obiectiv este gestionarea deşeurilor. Având în vedere faptul că în unele comune cum ar fi Floreştiul populaţia a crescut în ultimii ani de la 10.000 la 30.000 locuitori, această asociaţie gestionează cu greu problema salubrizării.
* Hidroelectrica face eforturi trimestriale de a curăţa obiectivele deţinute, culegând din zona barajelor tone de deşeuri, dar aceştia sunt bani aruncaţi. Soluţia ar fi implicarea autorităţilor locale şi a companiilor de salubritate pentru cuprinderea întregii populaţii la serviciul de salubritate. Turiştii şi o parte din cei care deţin cabane în zonă nu contribuie la serviciul de salubrizare, lăsând sacii de deşeuri în diverse locuri. În zonele turistice infrastructura pentru deşeuri este insuficientă, iar numărul şi capacitatea containerelor de colectare ar trebui să fie mai mare.
* Primăria Aghireşu a întreprins demersuri pentru depistarea depozitărilor ilegale de deşeuri, dar amenzile nu sunt totdeauna o soluţie, susţine primarul Gelu Lehene. Educaţia, combinată cu măsuri coercitive, dar şi cu obligarea celor prinşi că aruncă deşeurile în locuri nepermise de a le strânge şi de a face muncă în folosul societăţii ar putea aduce rezultate mai bune.
* În Floreşti şi Gilău există reţea de canalizare. Aceasta este, însă, dificil de întreţinut - apa uzată menajeră trebuie pompată în unele situaţii, cu costuri mari. Cetăţenii aruncă de multe ori obiecte care înfundă canalizarea, alteori nu vor să se racordeze la canalizare din cauza costurilor mari.
* Lacul Tarniţa, sursă de apă pentru clujeni, trebuie protejat. Pe marginea sa există multe cabane necanalizate, ce pot să deverseze apă menajeră în lac. Realizarea unui sistem de canalizare pentru cabanele din zonă ar trebui să fie o prioritate a tuturor părţiloe interesate pentru păstrarea în bune condiţii a resursei de apă a Clujului.
* Reprezentanţii liceului teoretic din Gilău au arătat preocupările cadrelor didactice şi ale elevilor pentru mediu. În cadrul întâlnirii, profesorul de fizică a explicat cum funcţionează un sistem conceput şi construit de acesta şi de elevi (o „cutie neagră") pentru creşterea temperaturii într-o încăpere, pe baza energiei solare.
* Sistemul integrat de gestiune a deşeurilor al judeţului, ce urmează să fie implementat, are încă multe necunoscute pentru autorităţile locale din zonă. Una ar fi cea legată de infrastructura de recipienţi, în prezent deficitară în unele comune. Ar trebui cumpăraţi recipienţi în perioada următoare.
* Unele comune nu au poliţie comunitară, iar acest lucru ar fi necesar, ajutând la identificarea depozitărilor ilegale de deşeuri.
Finanţare elveţiană
Programul de Cooperare Elveţiano-Român face parte din ajutorul nerambursabil oferit către 12 state membre ale UE ce au aderat în perioada 2004-2007. Măsurile urmăresc dezvoltarea durabilă şi acţiuni care să conştientizeze comunităţile rurale (primari, consilii locale, cetăţeni) în legătură cu impactul activităţilor asupra mediului. Proiectul „Reţeaua promotorilor pentru sate curate/ creşterea conştientizării comunităţilor rurale din Regiunea Nord-Vest" a fost obţinut de Liga Apărării Drepturilor Omului Cluj. Întâlnirea a fost organizată în colaborare cu Primăria Gilău şi Garda Naţională de Mediu.
/Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/tomberoanele-clujului-tarnita-si-gilau--121381.html
Teme similare Arderea nămolurilor de la Vital şi extinderea reţelei de apă şi canalizare
Ideile fac parte din Master Planul pentru următorii ani
Municipalitatea doreşte să absoarbă cât mai mulţi bani europeni, în următorii ani, pentru a rezolva o serie de probleme cu care urbea noastră se confruntă. Astfel, nămolurile urât mirositoare, provenite de la staţia de epurare a Vital-ului, sau reabilitarea reţelelor de apă sunt doar două dintre problemele care şi-ar găsi rezolvare în perioada următoare. „Interesul municipiului Baia Mare este să atragă o sumă cât mai importantă de bani, finanţare europeană practic, pentru a putea să rezolvăm câteva chestiuni importante: şi aici mă refer la reabilitări de reţele, acolo unde sunt pierderi, respectiv defecţiuni ale reţelelor în cartierele municipiului. De asemenea, să rezolvăm inclusiv problema nămolului, printr-o staţie de ardere a acestui nămol, astfel încât, dintr-o cheltuială să devină chiar o sursă de venit pentru societatea Vital acest lucru. Mai mult, să extindem reţelele actuale pentru că şi oraşul, la rândul său, se extinde. Există prelungiri ale unor străzi care vor trebui cuprinse în această perioadă de finanţare şi, bineînţeles, în acest Master Plan al judeţului practic”, a declarat edilul municipiului. /Informatia Zilei, http://www.ifz.ro/actualitate/arderea-namolurilor-de-la-vital-si-extinderea-retelei-de-apa-si-canalizare.html
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET
Teme similare Patron de balastieră reţinut pentru evaziune fiscală. Vezi cine este!
Un om de afaceri din judeţul Botoşani a fost reţinut, joi, pentrui evaziune fiscală, în urma percheziţiilor la mai multe sedii ale firmelor implicate în afaceri cu produse de balastiere. Surse judiciare susţin că persoana reţinută este Constantin Dinca, din Corni, care patronează o balastieră de pe Siret. Potrivit anchetatorilor, în perioada august-noiembrie 2013, firma patronată de acesta a desfăşurat activităţi de exploatare nelegală şi valorificare fără înregistrare în evidenţele contabile a peste 56.000 tone produse de balastieră. Prejudiciul creat în dauna bugetului general consolidat al statului este estimat la peste 2.000.000 de lei. Potrivit datelor fiscale, Constantin Dinca este patronul societăţii Agremin Trans, o societate care, în 2012, a avut o cifră de afaceri de 6,8 milioane de lei şi un o pierdere de 663.780. /Botoșani News, http://botosaninews.ro/169751/eveniment/patron-de-balastiera-retinut-pentru-evaziune-fiscala-vezi-cine-este/
Patronul Agremin Trans nu a fost arestat, dar are interdicţie
Patronul societăţii comerciale Agremin Trans, care a fost reţinut, joi, pentru evaziune fiscală cu produse de balastieră a fost pus în libertate, vineri, după ce procurorii au decis să nu propună arestarea preventivă a acestuia. Omul de afaceri Constantin Dincă a primit interdicţia de a părăsi ţara. El este acuzat că ar fi prejudiciat statul cu circa două milioane de lei. Patronul firmei Agremin Trans este cercetat pentru evaziune fiscală, constând în aceea că, în perioada august – noiembrie 2013, au desfăşurat activităţi de exploatare nelegală şi valorificare fără înregistrare în evidenţele contabile a peste 56.000 tone produse de balastieră. /Botoșani News, http://botosaninews.ro/169867/economic/patronul-agremin-trans-nu-a-fost-arestat-dar-are-interdictie/
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ
Teme de mediu Pomi de Crăciun confiscaţi de poliţişti pe raza comunei Albac
În baza planului comun de acţiune ”SCUTUL PĂDURII 2013”, polițiștii din Cîmpeni au desfăşurat activităţi specifice inclusiv de supraveghere şi control a traficului rutier pentru depistarea persoanelor care transportă şi comercializează fără drept pomi de Crăciun. Astfel, potrivit IPJ Alba, “a fost identificat J.L. de 58 de ani, din oraşul Câmpeni, în timp ce, cu un autovehicul proprietate personală, transporta pe D.N. 75, pe raza comunei Albac, un număr de 21 pomi crăciun specia brad, în valoare totală de 420 lei, fără a avea asupra sa documente legale de provenienţă. Bărbatul a fost sancţionat contravenţional conform Legii 171/2010, iar cei 21 de pomii de Crăciun au fost confiscaţi şi predaţi Ocolului Silvic Valea Arieşului spre valorificare.” /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/pomi-de-craciun-confiscati-de-politisti-pe-raza-comunei-albac-233714.html
FOTO: Proiectul gestionării deşeurilor, investiţie pentru un mediu mai curat
Începute în luna noiembrie 2011, lucrările pentru realizarea depozitului zonal de deşeuri şi a staţiei de tratare mecano-biologică de la Sânpaul au fost finalizate conform graficului de execuţie la 15 august 2013 şi recepţionate, la începutul lunii decembrie 2013, de Consiliul Judeţean Mureş, care va demara, în curând, licitaţia pentru desemnarea operatorului.
Proiect de 45,2 milioane de euro
Lucrările au fost realizate de asocierea dintre societăţile Hidroconstrucţia SA, Iridex Group SA şi Argif SRL şi au fost parte a proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Mureş”, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istorice contaminate”, Domeniul Major de Intervenție 2.1 – „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor” și are o valoare de 45,2 milioane de euro.
/ Zi de Zi MS , http://www.zi-de-zi.ro/foto-proiectul-gestionarii-deseurilor-investitie-pentru-un-mediu-mai-curat/
CJA şi-a pus în practică proiectul verde: primele sălcii energetice au fost plantate între Semlac şi Şeitin
Un proiect verde pilot a fost demarat ieri, în judeţ. Reprezentanţii Consiliului Judeţean au pus în practică o soluţie naturală de protejare a drumurilor de intemperii, în sezonul rece. Este vorba de perdele de protecţie din Salix Viminalis -sălcii energetice, un proiect anunţat de autorităţi încă de acum câteva luni. Primele tronsoane de drumuri pe care au fost plantate sălciile au fost cele din zona localităţilor Semlac, Şeitin şi Nădlac. Cu aceste sălcii, autorităţile nu se aşteaptă doar să facă economii la factura de deszăpezire, ci şi să-şi scoată în scurt timp investiţia, pentru ca mai apoi, din valorificarea acestora să facă chiar şi profit. Proiectul inedit pentru judeţul nostru, însă extrem de cunoscut peste graniţă a început ieri, când primele sălcii energetice au fost plantate în judeţ, această perioadă a anului fiind prielnică plantării. Sălciile vor feri de viscol şi ninsori drumurile arădene dar, pentru că sunt energetice vor aduce şi bani în bugetul administraţiei. Ideea acestei „soluţii verzi“ le-a venit reprezentanţilor CJA cu scopul protejării de ninsori şi viscol, a drumurilor judeţene mai expuse pe timpul iernii. Astfel, cu o investiţie nu foarte mare, administraţia ar putea reduce substanţial cheltuielile cu lucrările de deszăpezire. „Pentru că, în judeţul nostru sunt drumuri, mai ales în zona de câmpie, care pe timpul iernii sunt mai afectate, îndeosebi atunci când ninsorile sunt viscolite, se crează dificultăţi în trafic şi este nevoie de timp pentru deszăpezire, am luat decizia de a planta sălcii, ca perdele de protecţie. Am găsit o soluţie eficientă pentru Consiliul Judeţean, şi anume sălcii energetice, ceea ce înseamnă că le putem valorifica începând din cel de al doilea an şi implicit recupera investiţia. În această perioadă, plantăm sălcii energetice pe 20 de kilometri de drum, între localităţile Semlac, Şeitin şi Nădlac. Putem spune că este un prim experiment, cu scopul de protecţie a drumurilor şi totodată menţionez că, toţi banii pentru realizarea acestui proiect provin din fondurile Consiliului Judeţean, valoarea fiind de 500.000 de lei“, a susţinut Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, care a fost prezent ieri, la lucrările de plantare a sălciilor energetice.
Salcia energetică este o soluţie eficientă, pe termen lung care, odată plantată poate fi recoltată din anul II-III, timp de 25 – 30 de ani. Acest tip de vegetaţie are randamente foarte bune într-un timp scurt, din lemn obţinându-se biomasa, combustibil considerat a fi unul de viitor. „Acest proiect este unul pilot, ce poate fi model pentru alţii. Am primit feedback din spaţiul european, persoane fiind interesate să vadă acest proiect derulat la Semlac. Salcia energetică a fost adusă acum câţiva ani din Suedia în România şi din mai multe soiuri, am reuşit doar trei să adaptăm la solul şi clima noastră“, spune Wilhelm Hollerbach, administrator al firmei căreia i-au fost atribuite lucrările de amenajare a perdelelor de protecţie a drumurilor. Salcia energetică are un ritm de creştere accelerat. La temperaturi normale, aceasta creşte între trei şi patru centimetri pe zi. Primele rezultate de la momentul plantării acestora apar chiar de la a doua recoltă. În România, o tonă de biomasă umedă costă 30 de euro, iar pe hectar se valorifică între 30 şi 50 de tone de biomasă umedă. Biomasa are o putere calorică mare şi produce o energie mai ecomomică decât petrolul şi gazele. Autorităţile au în plan să planteze sălcii energetice şi pe drumurile Zăbrani-Fântânele, Ususău-Bata-Lipova şi Arad-Şiria. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/articole-recomandate/131906-cja-si-a-pus-in-practica-proiectul-verde-primele-salcii-energetice-au-fost-plantate-intre-semlac-si-seitin.html#sthash.rLGaGNbl.dpbs
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
Dostları ilə paylaş: |