Probleme mari cu seceta in Maramures. Autoritatile spun ca tot mai multe localitati din judet fac solicitari catre ISU pentru a fi alimentati cu apa menajera.„Zilnic sunt solicitari catre ISU pentru apa menajera. In ultima perioada, ISU Maramures a transportat peste 122.000 de litri de apa in judet”, spune Anton Rohian, prefectul de Maramures. Acesta a mai adaugat ca principalele zone unde seceta a „lovit” sunt in Chioar dar si unele localitati din Maramuresul istoric.Cea mai mare problema este insa alimentarea autospecialelor de la ISU.„Vital a interzis pompierilor sa se alimenteze de la hidrantii din oras iar la Pompieri in curte exista un singur hidrant dotat cu apometru. Suntem intr-o economie de piata si apa dar si carburantul trebuie achitat de cineva”, mai spune Rohian.CJSU convocat de urgenta.Pentru a rezolva problema alimentarii cu apa a autospecialelor de la ISU, prefectul judetului, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a convocat pentru aceasta dimineata o sedinta la care a invitat si reoprezentanti de la Vital.„Trebuie sa vedem cum facem pentru ca nu putem sa lasam oamneii fara apa la animale. Va dati seama ce inseamna o cireada de 1.000 de animale fara apa”, spune reprezentantul Guvernului in teritoriu.
De vina sunt microhidorcentralele de pe rauri. Anton Rohian pune seceta pe seama debitelor din ce in ce mai scazute de pe rauri.„Problemele cu seceta sunt cauzate de debitele in scadere de pe rauri. Nu vreau sa comentez prea mult pe marginea acestui subiect, dar pot sa va spun ca vom verifica toate microhidrocentralele construite in judet si cei care nu respecta legea vor trebui sa raspunda”, a concluzionat Rohian./ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/vitalul-le-taie-apa-pompierilor/
Gunoaiele din apele țării pun în pericol sistemul energetic
Apa furnizată de către Administrația Națională Apele Romane (ANAR) pune în pericol siguranță sistemul energetic național, avertizează conduerea Hidroelctrica, societate cu capital majoriar de stat.
Toate lacurile de acumulare sunt invadate de sute de tone de obiecte plutitoare anual, potrivit unui raport al Hidroelectrica, ce încearcă să responsabilizeze prin acest demers decidenții politici și populația, lansând o campanie pe termen lung de conștientizare cu privire la riscurile și la efectele poluării apei.
"ANAR și Garda Națională de Mediu trebuie să își exercite prerogativele legale, pentru a determina adevărații poluatori, conform principiului poluatorul plătește, să se conformeze legislației de mediu în vigoare și să-i oblige, să limiteze sau după caz, să repare efectele poluării produse", susține conducerea producătorului de energie.
În aprilie, prin grătarele hidroagregatului nr. 1 de la Porțile de Fier a pătruns o anvelopă uzată care a blocat funcționarea turbinei. Efortul depus pentru remedierea avariei a însemnat 48 ore de muncă, pierderi de energie și de venituri. O lună mai târziu, prin grătarele de la hidroagregatul nr. 6 a pătruns un buștean care a distrus barele grătarului, blocând palele aparatului director cu indisponibilizarea sa pentru 30 de ore.
Potrivit legii apelor nr. 107/1996, producătorul de energie intră în categoria utilizatorilor care pot fi afectați de calitatea apei: „schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă ar putea avea efecte negative importante asupra mediului în general și activității pentru care este stocată apa, cum sunt alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigațiile”.
Lacurile de acumulare administrate de Hidroelectrica sunt invadate de resturi din gospodăriile populației, deșeuri de la exploatările forestiere, bușteni, PET-uri, anvelope uzate, animale colectate în perioada de viitură (martie-iunie) din amonte, aduse de afluenți în zona camerelor de încărcare și a prizelor de apă ale hidrocentralelor pe care le înfundă.
Pentru a evita înfundările de grătare la prize și la camerele de încărcare, Hidroelectrica alocă milioane de euro în fiecare an pentru achiziția și exploatarea mașinilor și graifarelor de curățat grătare și pentru igienizarea frontului de retenție (colectarea și transportul obiectelor plutitoare de la suprafața apei). Hidroelectrica plătește 80 de milioane de euro anual către ANAR, contravaloarea apei uzinate în fiecare hidrocentrală.
/Ziua de Cluj,http://ziuadecj.realitatea.net/economie/gunoaiele-din-apele-tarii-pun-in-pericol-sistemul-energetic--127652.html
Teme similare Firma din Braşov a început decolmatarea lacului
Cititorii Bistriţeanul.ro sunt mereu pe fază! Ei au descoperit că în acest final de săptămână au început lucrările de decolmatare a bazei de agrement MHC. Lacul a fost cumpărat de o firmă din Braşov care vrea să producă energie electrică.
Cel puţin trei luni va dura activitatea de curăţare a lacului MHC care are o suprafaţă de şapte hectare. După ce aceasta va fi fără mâl, investitorul care a cumpărat de la Hidroelectrica lacul, vrea să amenajeze un sistem pentru producerea de energie electrică dar şi o zonă de pescuit. Lacul a fost lăsat ani de zile în paragină fiind un adevărat paradis pentru muşte, tânţari şi broaşte. Cu toate eforturile făcute de locatari exasperaţi de mirosul insuportabil, Hiroelectrica, cea care avea în administrare această zonă, nu a investit aici niciun leu. Abia după privatizarea societăţii zona de la MHC a fost scoasă la vânzare. Un investitor din Braşov - firma Marub a cumpărat baza MHC şi a decis să o transforme radical. Investitorul s-a întâlnit cu autorităţile locale şi le-a promis că va scoate din paragină această zonă a Bistriţei, iar lucrările au început deja.
/Bistriteanul,http://bistriteanul.ro/firma-din-brasov-a-inceput-decolmatarea-lacului-1402996373767.html
SIGHETU MARMAŢIEI - Lucrări la apă, canalizare şi infrastructură rutieră
La Sighetu Marmaţiei, este în derulare un proiect vizând modernizarea infrastructurii rutiere şi a celei de apă-canal pe tronsonul Valea Hotarului-Apa, la ieşirea spre Sarasău.
Se aşteaptă semnarea contractului de finanţare prin POSDRU, în valoare de 1,2 milioane euro. Este vorba de realizarea a 2,2 km de drum, pe care în prealabil se vor introduce reţelele de apă şi canalizare. De asemenea, proiectul de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare vizează două mari componente: reabilitarea staţiei de epurare, respectiv reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune, a reţelei de distribuţie şi a reţelei de apă uzată în Sighet. La staţia de epurare lucrările sunt avansate, iar acestea trebuie finalizate până în ianuarie 2015. Se lucrează şi la reţelele de canalizare, prin proiect fiind prevăzuţi 32.823 metri extindere canalizare. /InfoMM,
http://www.infomm.ro/ro/detalii/sighetu-marmatiei-lucrari-la-apa-canalizare-si-infrastructura-rutiera
Dostları ilə paylaş: |