Cod-f-pc-4 revista presei 19-22 ianuarie 2015 cuprins

/Argesenii.ro, http://www.argesenii.ro/showarticol.cfm?id=4138&hid=88479E328A8633F54E9C667651832FBC&gid=3&hida=ECCBC87E4B5CE2FE28308FD9F2A7BAF3

/Agpress.ro,

http://www.agpress.ro/20-arges/actualitate/5669-gingaras-la-ape-dinescu-la-complexul-sportiv-din-bascov

Teme similare

Din 21 de posibile situaţii, 20 ne vizează direct judeţul. Pe harta riscurilor, stăm foarte prost!

Judeţul Argeş este predispus la numeroa¬se situaţii de urgenţă, de la furtuni şi viscole, inundaţii, îngheţ şi înzăpeziri, a¬valanşe, la tornade, cutremure, risc nuclear (inclusiv radioactiv), căderi de o¬biec¬tive din atmosferă sau OZN-uri. Astfel, din 21 de posibile situaţii de risc, 20 vizează judeţul nostru. Autorităţile, dar şi operatorii ecnomici din zonă au conlucrat pentru a întocmi o hartă de risc în care sînt expuse toate situaţiile de urgenţă, mo-dalitatea şi timpii de intervenţie. Acest subiect a fost aprofundat în conferinţa de ieri a Prefecturii, la care au fost prezenţi aît prefectul Mihail Oprescu, cît şi colonelul Ion Popa, şeful ISU, şi colonelul Liviu Popescu, comandant adjunct al ISU Argeş. În cursul săptămînii trecute, au fost întrunite două şedinţe extraordinare ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Ur¬genţă Argeş în scopul cartografierii şi întocmirii unor hărţi de risc la nivelul judeţului, pe baza inventarierii principalelor surse generatoa¬re de situaţii de urgenţă, precum şi pe baza evaluării istoricului calamităţilor cu care judeţul s-a confruntat în ultimii 25 de ani (inundaţii, cutremure, avalanşe, incendii, explozii etc).

„Echipamente de intervenţie“. „Resursele au fost grupate pe urgenţe de intervenţie, pe 3 coduri - Alpha (pentru resursele disponibile 24 de ore din 24, cu timp de operaţionalizare de la 3 pînă la 60 de minute), Bravo (pentru resursele ce se pot operaţionaliza într-un interval mai mare de 60 de minute) şi Charlie (cele care presupun mobilizarea unor resurse suplimentare). În Argeş, se regăsesc 21 din cele 22 de tipuri de risc identificate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (mai puţin risc de poluare maritimă şi de coastă), însă nu dorim ca cetăţenii să se alarmeze sau să considere iminentă producerea unei situaţii de risc. În plus, pînă la finalul lunii, împreună cu toate instituţiile din judeţ, se va face un necesar de echipamente de intervenţie - fie că discutăm de autospeciale de pompieri, bărci, maşini de descarcerare, maşini pentru ambulanţă - pe care îl vom înainta Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, condus de secretarul de stat Raed Arafat, sperînd să putem obţine finanţări de orice fel pentru a mări stocul de tehnică de intervenţie din judeţ“, a explicat prefectul Mihail Oprescu.

Cutremure, inundaţii, radiaţii. Potrivit prezentării făcute de colonelul Liviu Popescu, comandant adjunct al ISU Argeş, în judeţul nostru există risc de: furtuni şi viscole (dacă în perioada 1999 - 2004 au fost înregistrate 3 cazri, în 2014 au fost 4), inundaţii (2005 au fost afectate 218 localităţi - unele fiind inundate şi de mai multe ori - 2 victome, în 2007 - 102 localităţi, în 2010 - 155 localităţi, în 2013 - 45 localităţi, în 2014 - 233 localităţi şi 2 victime), tornadă, secetă (Cormeana, Cocu, Băbana, partae de S a judeţului), îngheţ şi înzăpezire (2011 - 2012 centru şi S judeţului), incendii de pădure (2001, 2003, 2007, 2012 - în zona Leaota - Iezer unde s-a intervenit timp de 802 de zile consecutiv), avalanşe (2003 - dispăruţi 4 turişi, 2005 - un salvamontis şi în 2012), aleunecări de teren (afectate 63 localităţi - 77 locuinţe, 122 de anexe gospodăreşti, 350 de ha teren şi 45 km de drum), cutremure (în zona seismică Vrancea: în anul 1977 - de 7,3 Richter, în 1990 - 6,9 Richter, în 2014 - 5,4 Richter şi pe 4 ianuarie 2015 / 4,3 Richter), operatori economici cu substanţe periculoase (OMV Petrom - Arpechim Bradu - H2S, Oltchim - Bradu - oxidul de etilenă, OMV Petrom Muntenia Vest- rezervoare de ţiţei, risc minor la Holchim - explozibil, la Apă Canal Budeasa - clor, risc incendiu la Termo Calor Confort, etc), posibile accidente pe Transfăgărăşan, eventualele probleme generate de reactorul nuclear de la ICN Mioveni, risc inundaţii (Vidraru, Pecineagu şi Rîuşor), poluări accidentale, căderi de o¬biecte din atmosferă, risc biologic etc.

„Cele mai delicate, în zona montană“ „Informaţiile trecute în această hartă au fost puse într-o altă formă, astfel încît să răspunda unui tip de reacţie al nostru şi s-au arătat şi stipulat foarte bine timpii de reacţie într-o situaţie de urgenţă. Dacă pînă în momentul acesta ISU ştia că trebuie să respecte un timp de intervenţie la un anumit tip de situaţie, acum s-a statuat acest lucru. Tot ce s-a lucrat sub directa coordonare a preşedintelui comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă a fost trimis la Inspectoratul General şi la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în vederea aprobării lor. Registrul de capabilităţi are peste 650 de pagini, dar el este uşor de accesat de către colegii din dispecerat. Conform regelementărilor în vigoare şi a HG cu tipuriile de risc, judeţului Argeş îi lipseşte un singur tip de risc accident de poluare maritimă şi de coastă. În rest, tot ce înseamnă surse de risc se regăsesc în Argeş, de aceea şi complexitatea a fost pe măsură. Cele mai delicate intervenţii sînt în zona montană şi în zona luciului de apă şi Argeşul are suficiente lacuri. Acest Registru nu cuprinde doar instituţiile statului, ci şi societăţi care pot să ajute. Ce s-a trecut în acest Registru de Capabilităţi este pe baza adresei semnate de către fiecare şef de instuituţie. Pe baza registrului s-au elaborat procedeele de intervenţie pe fiecare tip de risc, ele vor suporta probabil unele modificări în momentul în care vor fi prelucrate şi analizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, pentru că trebui să fie unicat la nivelul ISU în ţară“, a explicat şeful ISU Argeş, Ion Popa. Totodată, acesta a explicat că trebuie şi unele modificări la nivelul HG 2288. În ce priveşte o situaţie de rsc la IC, Popa spune că „la reactorul de acolo este puţin probabil să se întîmple ceva“. De atfel, primii care vor interveni într-un asemenea caz sînt specialiştii de la ICN şi mai apoi pompierii. În ce priveşte semnal în munţii din Argeş, această problemă nu s-a rezolvat pînă acum, iar legat de barajul Vidraru, Popa a fost cît se poate de clar: „Pericolul este atunci cînd barajul se rupe de-odată. Nu e cazul! Ca să se întîmple aşa ceva la Vidraru, de exemplu, ar trebui ca două sau chiar trei bombe ca la Hiroshima să lovească la baza acestuia“.